Pretenţii. Decizia nr. 2475/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2475/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 04-11-2014 în dosarul nr. 26255/280/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2475/2014
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător I. P.
Judecător R. V.
Grefier R.-E. D.
S-a luat în examinare, spre soluționare, recursurile declarate de recurenta-reclamantă G. N. și recurentul-pârât A. S. T. împotriva sentinței civile nr. 482/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești, intimați-pârâți fiind S. N., P. G. și B. E., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, dezbaterile asupra recursurilor au avut loc la data de 28.10.2014 si sunt consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Asupra recursurilor civile de față ;
Constată că, la data de 19.12.2012 a fost depusă cerere de chemare în judecată de către reclamanta G. N., domiciliată în mun. Pitești, ., ., ., județul Argeș, în contradictoriu cu pârâții: S. C. N., domiciliat în mun. Pitești, ., nr. 24, jud. Argeș; P. G., domiciliată în mun. Pitești, ., ., jud. Argeș; A. Ș., domiciliat în mun. Pitești, ., ., jud. Argeș; B. E., domiciliată în mun. Pitești, ., ., prin care s-a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în baza disp. art. 72, 1349, 1381 și 1382 din Codul civil să-i oblige pe pârâți să-i plătească cu titlul de daune morale suma de 100.000 lei.
În motivarea acțiunii s-a arătat că: în perioada 2005 - 2012, cât a fost administrator-casier la Asociația de proprietari T. NR. 149 din Pitești, a fost supusă unui atac continuu de denigrare, defăimare și înjosire în fața opiniei publice, fiindu-i aduse grave vătămări demnității, reputației și vieții mele de familie, de către cei 4 pârâți prin diverse acțiuni declanșate împotriva sa, fără nici o justificare; concret, la data de 7.XI.2005, președintele Asociației de Proprietari T. Nr. 149, încheie cu S. N., expert de onoare (culmea) un contract de prestări servicii-contabile, în care au convenit ca acest expert de onoare să întocmească în mod tendențios un raport de expertiză prin care să o transforme dintr-un om onorabil, fără nici o greșeală, într-un infractor care a furat banii asociației; în acest sens, expertul de onoare S. N. întocmește un raport de expertiză în legătură cu gestiunea petentei de la respectiva asociație prin care concluzionează eronat că ea ar fi prejudiciat Asociația de Proprietari T. nr. 149 cu suma de 41.769.36 lei (_ lei vechi); față de această constatare aberantă a expertului de onoare S. N., acesta împreună cu președinta Asociației, pârâta P. G., solicită Primăriei Mun. Pitești prin adresa nr. 1607/10.01.2008 să dispună anularea atestatului dat pentru îndeplinirea funcției de administrator-casier; în urma acestei adrese, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI îi suspendă acest atestat, motivând că este nepregătită profesional și că are adus un prejudiciu de 41.769,36 lei (_ lei vechi); pârâtul A. Ș., în calitate de vicepreședinte al ASOCIAȚIEI NAȚIONALE EURO SENIOR A PENSIONARILOR din ROMÂNIA, prin articolul publicat în ziarul „REFLECTOR ARGEȘEAN" și-a permis să afirme că ea a furat sume importante de bani din cadrul Asociației de Proprietari T.; de asemenea, prin concluziile scrise pe care le semnează în calitate de președinte al acestei asociații, face afirmația că ea împreună cu SUSLĂNESCU V. și I. E. au înființat un grup mafiot contrar Legilor nr. 114/1996, O.G. nr. 85/2001, H.G. nr. 400/2003 și Legea nr._ și pe care le depune în dosarul nr._/180/2008; în continuare acesta susține că a produs o fraudă de 41.769,36 lei (_ lei vechi) prin fals și uz de fals; paratul A. Ș., în calitate de președinte al asociației, la data de 14.03.2008 depune la PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI adresa nr._, prin care îi aduce grave insulte, susținând că a prejudiciat societatea cu 41.769,36 lei, motiv pentru care i s-a întocmit dosar de răspundere materială depus la Judecătoria Pitești și solicită să se dispună măsuri împotriva sa în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 230/2008; pentru a o discredita și a-i aduce grave prejudicii la demnitatea sa, pârâtul A. Ș., în calitate de președinte al asociației, la data de 25X1.2008, prin adresa nr. 17 se adresează Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, solicitând să i se retragă atestatul pentru funcția de administrator, pentru că a prejudiciat asociația cu suma de 41.769,36 lei; pârâta B. E. și-a propus să-i facă plângere la P. de pe lângă Judecătoria Pitești, ce a făcut obiectul dosarului penal nr. 5503/P/2006, susținând că în calitate de administrator al Asociației T. a schimbat destinația subsolului tehnic al blocului, a încheiat contracte fictive, a distrus instalația de încălzire termică, instalația de apă caldă, a comis mai multe falsuri, păgubind asociația cu suma de_ lei (exact suma stabilită de expertul de onoare S. N.); în anul 2009 P. de pe lângă Judecătoria Pitești a dispus prin rezoluție, neînceperea urmăririi penale împotriva sa; în legătură, cu această plângere tendențioasă formulată de pârâta B. E., a fost nevoită să se prezinte în fața organelor de justiție până la data de 27.06.2012, când P. de pe lângă Judecătoria Pitești a dispus definitiv și irevocabil scoaterea sa de sub urmărire penală, fiind cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare; în legătură cu acuzațiile ce i-au fost formulate de cei patru pârâți pe parcursul a celor aproape 8 ani de zile, cum că ar fi prejudiciat asociația cu suma de 41.769,36 lei, la data de 15 mai 2012 s-a pronunțat sentința civilă nr. 717 de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 2518/19.XI.2012 a Curții de Apel Pitești prin care s-a constatat că nu a adus acest prejudiciu asociației, fiind nevinovata.
La data de 10.06.2013 s-a depus de către petentă procura judiciară autentificată sub nr. 421/20.02.2013 la B.N. „Teodox” (fila 14), iar la termenul din 12.06.2013 și un set de înscrisuri (filele 15-99).
În motivarea întâmpinării s-a arătat că: reclamanta n-a fost niciodată administr. propus ales, confirmat de adunarea Generală legal constituită; s-a autointitulat dar a fost destituită de comunitate, de Primărie, de instanțe în urma adunării generale legal constituite; motivele conținute în procesul verbal în convocator, în dezbateri ale adunării generale sunt contnute și de plangerea penală 5503/2006 semnată și de ea; majoritatea învinuirilor au fost dovedite în instanță ca adevăruri și niciuna nu cuprinde vreun element care să justifice afectarea prestigiului de către noi; cu drept, toată comunitatea a angajat un expert care să verifice financiar contabil banii lor și nu ai doamnei G. N. sau ai asociației; majoritatea au semnat; ea n-a semnat dar este de acord cu verificarea ținând cont că banii aflați în multiplele dispute sunt chirii pe spațiile proprietate indiviză a proprietarilor scării C; nu puteau hotărî, încheia contracte, încasa cheltuieli în numele lor, fără știrea lor, fără semnătură în adunarea generală; domnii I., Suslănescu, G. nu sunt proprietari ai scării C; pentru 5503/P/2006 s-au depus peste 30 de înscrisuri valide care certifică majoritatea învinuirilor din plângerile penale; nu cunoaște dosarul_/180/2008, nu a semnat; a depus și semnat plângerea 1966/2010 pe care o susține cu probe valide de necontestat; a depus și semnat plângerea 734/2012 în dosarul_ a Judecătoriei Pitești, pentru distrugere, schimbare de destinație a subsolului tehnic pentru care au titlu de proprietate, pentru contracte lovite de nulitate absolută, încheiate de susnumita etc.; nu a cerut niciodată bani din banii lor; închirierea, fără drept a proprietății parte indiviză a proprietarilor scării C de către proprietarii scării A, însușirea sumelor de bani, cheltuirea fără acordul lor sunt infracțiuni grave și nu afectarea prestigiului; să prezinte în instanță convocatoare, semnături, confirmări de adunare generală, proces verbal cu semnăturile ei în care a cerut ca G. N să închirieze proprietatea indiviză a proprietarilor scării C; împotriva rezoluției procurorului s-a format plângere la Judecătoria Pitești aflată pe rol prin care s-a dispus reluarea cercetărilor penale de către P. pentru infracțiunea de distrugere așa cum am dovedit prin hotărâri definitive și executorii că a distrus în totalitate sub. teh. de la scara C fiind înlăturată instalația de căldură, apă caldă, aerisire, sanitare, uscătorie spălătorie, boxe, camera administratorului, a înstrăinat căminul de apă rece, etc.; având în vedere că deși faptele fostei administrator nu sunt de natură penală sau pot fi ca urmare a reluării cercetărilor precum și în baza actelor ce le depun în copie consideră că doamna G. N. nu și-a îndeplinit atribuțiile de administrator astfel că cererea prin care solicită daune morale este neîntemeiată.
Anexat întâmpinării s-a depus un set de înscrisuri (filele 118-180), iar la data de 11.11.2013 s-a depus, de către pârâtul A. Ș. T., întâmpinare prin care a arătat: locuiește efectiv in Pitești . . județ Argeș; avand in vedere multe nereguli constatate la Asociația de Proprietari T. nr 149 s a efectuat un raport de expertiza de către expertul S. N.; expertul S. N. arata dupa spusele reclamantei ca in gestiunea acesteia, aceasta ar fi produs un prejudiciu de 41.769,36 ron; din acțiune rezulta ca fata de aceasta situație domnul expert S. N. impreuna cu P. G. a solicitat Primăriei Pitești prin adresa nr 1607 din 10.01.2008 sa dispună anularea atestatului reclamantei G. N.; paratul nu a solicitat acest lucru dar a fost foarte alarmat de cele stabilite in expertiza de domnul Stancilescu N. intrucat paguba in discuție îl afectează si pe el in calitate de locatar; orice discuție pe care a făcut o a avut la baza conținutul raportului de expertiza iar el nu a avut niciun moment intenția de a calomnia pe cineva; orice acțiune care s-a înaintat la instanța de judecata si la parchet au avut în vedere conținutul raportului de expertiza iar soluțiile pronunțate de instanțele la care s-am adresat au urmat caile de atac legale; orice discuție legata de persoana sa si ziarul "reflector argesean" nu are caracterul unei calomnii ci la intrebarile acestui ziar el a făcut vorbire numai in raport de conținutul raportului de expertiza; consideră ca raportul de expertiza întocmit de expertul S. N. are caracter de act oficial si discuțiile din jurul acestuia si in raport de conținutul lui reprezintă si grija sa ca locatar pentru ceea ce a stabilit domnul expert; reclamanta pretinde in mod nejustificat daune morale in valoare de 100.000 ron iar motivarea in drept a acțiunii pe testele de lege indicate de reclamanta reglementează in realitate alte tipuri de prejudicii si nu daunele morale pe care le pretinde reclamanta.
În drept, au fost invocate disp. art. 205 din C.proc.civ, solicitându-se respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
De asemenea, la data de 13.11.2013 s-a depus, de către pârâta P. G., întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea acțiunii în primul rând pe cale de excepție, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că: intelege sa invoce excepția prescripției dreptului material la acțiune fata de ea; astfel, se invoca de către reclamanta ca ea, in calitate de președinte al Asociației de Proprietari T. 149, la data de 10.01.2008 a solicitat Primăriei Pitești anularea atestatului acesteia pentru indeplinirea funcției de administrator casier; acțiunea de fata a fost promovata la data de 19.12.2012, deci dupa aproape 5 ani de la data presupusului fapt prejuduciabil săvârșit de ea; prin urmare, acțiunea a fost promovata cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de lege in cazul unei răspunderi civile delictuale; în consecința, acțiunea este prescrisa; intelege sa invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a sa in aceasta cauza; chiar reclamanta arata in cererea sa ca ea a formulat o solicitare către Primăria Pitești in calitate de președinte al Asociației de Proprietari T. 149; deci ea nu a acționat in nume propriu, ci in calitate de reprezentant al unei entități juridice, respectiv o asociație de proprietari; aceasta entitate juridica are personalitate juridica si patrimoniu propriu, prin urmare, poate sa stea in judecata in nume propriu, pentru acțiunile săvârșite de reprezentanții sai, in aceasta calitate; in cauza nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv nu exista fapta ilicita, prejudiciu, legătura de cauzalitate si vinovăția prevăzuta de lege; în ceea ce privește fapta de a formula o solicitare către Primăria Pitești, aceasta decizie a fost luata de Asociația de proprietari in urma unui raport de expertiza contabila din care reieșea ca in patrimonial asociației s-a produs o paguba; prin urmare, aceasta solicitare a fost făcuta in mod preventiv, pentru a se evita si alte eventuale pagube; pe de alta parte, acțiunea asociației pentru recuperarea prejudiciului a fost respinsa ca prescrisa, nu ca neîntemeiata, asa cum rezulta din Decizia civila nr. 2518/2012 pronunțata de Curtea de Apel Pitești in dosarul nr._ ; nici celelalte condiții ale răspunderii civile delictuale nu sunt indeplinite; astfel, reclamanta nu a dovedit existenta vreunui prejudiciu, prin urmare nu exista nici legătura de cauzalitate; în ceea ce privește vinovăția, aceasta nu exista, cel puțin in ceea ce o privește; nu a acționat in nume propriu, ci in numele si la solicitarea Asociației de Proprietari; pe de alta parte, solicitarea adresata Primăriei s-a făcut in urma semnalării unor prejudicii provocate asociației de reclamanta, prejudicii care rezultau dintr-un raport de expertiza contabila.
În drept, au fost invocate disp. art. 115 și urm. din C.proc.civ.
Anexat întâmpinării s-a depus un set de înscrisuri (filele 198-205), iar la termenul de judecată din data de 04.12.2013 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta P. și a admis cererile de probatorii formulate de părți, sens în care s-au administrat probele cu înscrisuri și interogatoriu.
Ca urmare a probatoriului administrat în cauză s-a dispus de Judecătoria Pitești prin sentința civilă nr. . 482/22.01.2014 respingerea excepției prescripției.
Admiterea în parte a acțiunii formulată de reclamanta G. N., în contradictoriu cu pârâții: S. C. N., P. G., A. Ș., B. E.;
A obligat pârâtul Alexadrescu Ș. la plata sumei de 100 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu moral, către reclamantă.
A obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 lei, către pârâta P. G. și în sumă de 19,7 lei, către pârâta B. E..
S-au respins celelalte cereri.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că reclamanta a invocat mai multe fapte delictuale ale pârâților, care au provocat o vătămare a drepturilor sale, respectiv au adus atingere reputației, demnității și vieții sale de familie, fiind astfel incidente dispozițiile art. 998, 999 din C. civ., care reglementează instituția răspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate de fapta proprie.
Astfel, reclamanta trebuia să dovedească condițiile generale necesare angajării răspunderii civile delictuale, respectiv: fapta ilicită a pârâților, prejudiciul produs, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, vinovăția acestora.
Raportat la probele administrate în cauză s-a constatat că, numai în parte s-a reușit a se face dovada atât a faptelor ilicite ale pârâților, cât și a vătămării suferite.
Astfel, instanța a apreciat că, prin cererile de chemare în judecată, concluziile/notele scrise, plângerile, depuse de către pârâți (numai unii dintre aceștia), în litigiile anterioare ale părților (inclusiv cele pe rolul Parchetului), prin care s-au invocat în ceea ce o privește pe petentă unele prejudicii aduse asociației de proprietari și implicit membrilor acesteia, nu se poate reține existența unei fapte ilicite.
Aceștia au considerat și consideră că, reclamanta a produs un prejudiciu în urma administrării defectuoase a patrimoniului asociației și au încercat să își prezinte punctul de vedere în litigiile în care erau părți.
Dacă susținerile acestora sunt sau nu întemeiate s-a stabilit prin hotărârile judecătorești sau rezoluțiile irevocabile/definitive ce s-au emis de instanțe, cât și de P. de pe lângă Judecătoria Pitești, și care au fost depuse de părți la dosar.
Simpla imputare a unui prejudiciu, a unui debit, nu poate constitui o faptă ilicită; o soluție contrară ar face să se rețină că toți reclamanții ce se adresează instanțelor judecătorești săvârșesc fapte ilicite, inclusiv petenta de astăzi.
Nu numai că plângerile și acțiunile adresate organelor de cercetare penală sau instanțelor nu constituie fapte ilicite, ci acesta era mijlocul corect în soluționarea pretențiilor pârâților. Nu puteau acționa în alt mod decât în cel stabilit de actele normative ale statului.
Fapta ilicită constituie orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane; principiul de drept obiectiv care se încalcă este acela că nimănui nu-i este permis să aducă, prin fapta sa, o vătămare unei alte persoane, drepturilor subiective ale acesteia.
Pentru a se putea angaja răspunderea delictuală este necesar, după cum s-a arătat mai sus, ca reclamanta să facă dovada existenței unui prejudiciu, respectiv, rezultatul negativ suferit de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârșită.
Raportat la prejudiciul invocat de către reclamantă, atingerea adusă reputației, demnității și relațiilor sale de familie se constată că, prin formularea în scris a susținerilor de către pârâți nu se poate reține o astfel de vătămare, lipsind o diseminare a afirmațiilor acestora.
Respectivele înscrisuri (cereri de chemare în judecată, plângeri penale, concluzii/note), depuse în dosare ale instanțelor sau la organele de cercetare penală și care pot fi vizionate de un număr redus de persoane (în principiu părțile, procurori și judecători) nu pot crea un prejudiciu de natura celui invocat de reclamantă.
În același timp s-a constatat și că, petenta nu a reușit a face dovada cum că, în ședințe publice pârâții ar fi făcut afirmațiile consemnate în acele înscrisuri, fiind aduse astfel la cunoștința persoanelor din sală.
Astfel, nu poate fi reținută săvârșirea de fapte ilicite de către pârâți prin sesizările depuse de aceștia fie la instanțele judecătorești, fie la organele de cercetare penală, urmând ca instanța în baza dispozițiilor menționate să respingă pretențiile petentei privind daunele morale rezultate din aceste acțiuni.
Considerentele expuse mai sus sunt incidente și în ceea ce privește solicitările adresate Primăriei mun. Pitești în ceea ce privește atestatul reclamantei.
Această instituție este cea care emite aceste atestate pentru administratori și, raportat la verificarea efectuată de expert, în mod corect o parte dintre pârâți s-au adresat primăriei, respectiv au adus la cunoștința acesteia situația de fapt. Nu li se putea solicita necomunicarea verificării financiare în vederea protejării petentei.
De asemenea, nu poate fi reținută ca fiind o faptă ilicită întocmirea raportului de expertiză/verificării financiare de către pârâtul S. N.. Acesta a efectuat o lucrare contabilă la solicitarea asociației, prin organele de conducere de la acel moment, lucrare în care chiar a menționat refuzul reclamantei de a oferi informații și înscrisuri.
În mod cert există o culpă și a petentei în ceea ce privește modalitatea în care a fost întocmit acest raport rezultată chiar din copia sentinței civile nr. 5/04.01.2006, pronunțată în dosarul nr._/2005 al Judecătoriei Pitești (fila 130 și urm.), hotărâre prin care și reclamanta de astăzi a fost obligată să predea asociației toate înscrisurile privitoare la aceasta și aflate în posesia sa în virtutea funcțiilor exercitate.
Astfel, a fost necesară, din culpa petentei, intervenția instanței în vederea predării și a documentelor contabile către asociație pentru a putea fi analizate și a se efectua o verificare completă și temeinică a situației financiare.
Mai mult, pârâtul S. menționează în raport refuzul reclamantei de a da explicații în scris (fila 31 – alte constatări și fila 36), rezultând aceeași culpă a petentei.
Cu toate acestea raportat la articolul de ziar depus de reclamantă în copie la fila 70 (și numai în foarte mică măsură cel de la fila 68), se constată că aceasta a reușit a face dovada unei fapte ilicite a pârâtului A. Ș. (și numai a acestui intimat), faptă că i-a adus prejudicii onoarei, reputației, demnității.
Astfel, în respectivul articol este redată sesizarea adresată de acest pârât către Primarul mun. Pitești, fără ca autorul articolului să intervină în conținutul acesteia cu comentarii proprii; acestea din urmă au fost prezentate în prima jumătate a articolului, făcându-se mențiunea expresă că este reluat în facsimil memoriul redactat de pârâtul A..
A rezultat că, nu poate fi reținută susținerea acestuia din urmă cum că, numai a discutat cu respectivul jurnalist și acesta este cel ce a redactat un articol defăimător la adresa petentei. S-a publicat chiar memoriul scris de pârât.
S-a reținut și că în acest articol (în cuprinsul memoriului pârâtului) se fac afirmații de genul: banii asociației au ajuns în conturi personale, între care și ale reclamantei de astăzi; s-a falsificat cadastrul blocului, a dosarului de constituire, încasându-se chirii de la spațiile închiriate și însușindu-și și importante sume de bani; și petenta, prin inginerii frauduloase, a întocmit documente privind scindarea asociației.
S-a observat și că respectivul articol a fost publicat într-un ziar de circulație locală, publicul putând cu ușurință să i-a cunoștință de conținutul său.
A rezultat că, prin săvârșirea faptei de mai sus (publicarea într-un ziar a diverselor acuzații ce până în prezent nu au fost confirmate nici de cercetările penale și nici de instanțele judecătorești în litigiile civile dintre părți) pârâtul A. a cauzat un prejudiciu reclamantei, aducându-se atingere onoarei și reputației acestuia, expunând-o pe acesta oprobiului public.
Mai mult, s-a observat și lipsa de utilitate practică a demersului de publicare a respectivului memoriu.
Din modalitatea în care a fost săvârșită fapta ilicită rezultă legătura de cauzalitate între aceasta și prejudiciul produs, cât și vinovăția pârâtului.
În ceea ce privește determinarea cuantumului daunelor morale ce se vor fixa pentru acoperirea prejudiciului moral adus reclamantei se reține că suma de 100 lei este îndestulătoare.
Astfel, s-a observat că prin alte două articole de ziar (filele 67 și 67 bis), a fost expusă situația de fapt astfel cum a prezentat-o reclamanta (încheierea litigiului, soluția de nevinovăție emisă de P., etc.), ceea ce în mod evident a dus la reducerea prejudiciului suferit de petentă prin fapta intimatului A..
De asemenea, sunt incidente și concluziile de mai sus privind modalitatea în care s-a efectuat verificarea contabilă.
Nu se impune obligarea pârâtului la plata de daune morale în cuantum de 100.000 lei.
Mai mult decât atât, s-a apreciat de către instanță că și prin admiterea acțiunii se produce o reparație parțială a prejudiciului suferit de reclamantă.
Urmează ca, în baza disp. art. 998, 999 din C. civ., cât și a concluziilor de mai sus, instanța să oblige numai pârâtul A. Ș. la plata, către reclamantă, a sumei de 100 lei, reprezentând daune morale.
Raportat la soluția adoptată asupra acțiunii, respectiv respingerea acesteia în ceea ce le privește pe pârâtele P. și B., în baza disp. art. 274 din C.proc.civ., reclamanta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 lei, către pârâta P. G. (onorariu avocat) și în sumă de 19,7 lei, către pârâta B. E. (cheltuieli fotocopiere).
Nu s-a admis cererea pârâtului S. privind cheltuielile de judecată, având în vedere lipsa unui minim probatoriu în acest sens; nu au fost probate.
De asemenea, s-a observat că cererea petentei a fost admisă într-o foarte mică măsură și a fost scutită de plata taxei judiciare, nefiind probate cheltuielile de judecată. Mandatarul său a acționat în această calitate, raportat la procura judiciară, iar nu de avocat, această din urmă calitate fiind contestată și în cauză.
Sentința sus menționată a fost recurată de reclamanta G. N. și de pârâtul A. Ș. T. care au considerat-o nelegală și netemeinică în raport de disp.art. 304 pct.9 C.pr.civ. motivat de faptul că instanța de fond a evaluat în mod eronat probele administrate în cauză și a reținut o situație de fapt ce nu corespunde realității .
Reclamanta G. N. consideră că, hotărârea s-a pronunțat cu aplicarea greșită a normelor de drept ,respectiv art.72 alin.1 și 2 C.civ., fapt prev.de art. 488 pct.8 C.pr.civ. ,sens în care se susține că, reclamanta a fost supusă unui adevărat asediu mediatic de cei doi pârâți prin mijloacele mass –media ,cât și prin nenumărate denunțuri defăimătoare depuse de aceștia la diferite instituții publice ale statului în perioada 2005-2012.
Din acest punct de vedere recurenta apreciază că instanța de fond a interpretat în mod eronat disp.art.7 alin1 din Decretul nr. 167/1954 în condițiile în care au fost invocate disp.art. 998 -999 C.civ. ,iar instanța de fond a reținut că, nu au fost dovedite condițiile generale necesare angajării răspunderii civile delictuale.
Recurenta apreciază că instanța de fond a ignorat decizia civilă nr. 2518/2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul civil nr. 1287/2009 care a stabilit definitiv și irevocabil că reclamanta nu a produs nici un prejudiciu Asociației de Proprietari T. nr. 149 Pitești, precum și ordonanțele și rezoluțiile parchetului prin care s-a stabilit că aceasta nu se face vinovată de nici o faptă penală.
Recurenta consideră că termenul de prescripție trebuie calculat de la data când s-a stabilit nevinovăția reclamantei în legătură cu acțiunile pârâților de denigrare și defăimare a persoanei acesteia.
În ceea ce-l privește pe pârâtul A. Ș. ,reclamanta apreciază că la data judecării cauzei nu se aplicau disp.art. 998-999 C.civ ., iar suma stabilită cu titlu de daune morale este considerată disproporționată și insuficientă pentru a acoperi traumele și vătămările suportate de aceasta .
Se apreciază sentința eronată și în ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată .
Recurențe înțelege să invoce și lipsa calității apărătorului, deși această excepție nu a fost pusă în discuție niciodată pe parcursul judecării cauzei.
Recurentul - pârât A. S. T. apreciază că instanța de fond a reținut din probele administrate că reclamanta, în calitate de fost administrator a săvârșit abateri incompatibile cu această funcție, motiv pentru care adunarea generală a asociației de proprietari a dispus demiterea acesteia și efectuarea unei expertize de către un expert contabil pentru întreaga perioadă a activității sale. Faptul că ulterior prejudiciul stabilit de experți s-a dovedit că s-a prescris, se apreciază că nu constituie un motiv de înlăturare a răspunderii reclamantei ,atâta timp cât aceasta nu a predat patrimoniul, conturile bancare ale asociației, a încheiat contracte de închiriere pentru spațiile de la subsolul blocului cu diverși agenți economici, angajând nelegal asociația fapt ce a determinat prejudicii proprietarilor, iar aceste aspecte au fost stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Faptul că, a fost publicat un material de presă privind activitatea reclamantei în calitate de fostă administrator se apreciază că nu constituie un motiv de a da satisfacție acesteia,deoarece s-ar încălca accesul liber al cetățenilor la mass-media și dreptul la petiție, iar atitudinea sa nu îmbracă caracterul unei calomnii sau defăimări, ci exprimă îngrijorarea față de paguba produsă de reclamantă, iar articolul din ziar nu este scris și semnat de acesta ,ci reprezintă un interviu la un ziar cu privire la raportul de expertiză în discuție ,fără ca sesizarea să aparțină pârâtului .
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, precum și față de disp.art. 304 ind. 1 Cpr.civ. ,tribunalul constată următoarele
Recursul formulat de reclamantă este nefondat, motivat de faptul că, așa cum reține și instanța de fond în cauză sunt incidente disp.art. 998-999 C.civ. care reglementează instituția răspunderii civile delictuale, iar aceasta trebuia să dovedească condițiile generale necesare pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală a pârâților .
În ceea ce privește existența faptei ilicite ,analiza instanței de fond este corectă deoarece înscrisurile depuse la dosar evidențiază starea conflictuală dintre părți ,fără a avea caracterul unei fapte ilicite în sensul dispozițiilor legale arătate mai sus.
De asemenea, în ceea ce privește prejudiciul analiza instanței de fond are în vedere aceleași înscrisuri reținându-se în mod corect că, acesta nu a fost de natura celui invocat în raport de care au fost respinse și pretențiile privind daunele morale.
Susținerile reclamantei sunt eronate și în ceea ce privește incidența în cauză a dispozițiilor Decretului nr. 167/1954 în raport de care art.8 reglementează imperativ data de la care începe să curgă prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, iar dispozițiile vechiului cod civil sunt aplicabile în cauză având în vedere data la care a fost cunoscută paguba și pe cel care răspunde de ea.
Recursul formulat de pârâtul A. Ș. T. este fondat având în vedere că, instanța de fond reține în considerentele sentinței că, articolul redă sesizarea adresată de acest pârât către Primarul municipiului Pitești, fără ca autorul articolului să intervină în conținutul acestuia cu comentarii proprii, iar împrejurarea că a fost publicat memoriul scris de pârât, nu are relevanță juridică sub aspectul faptei ilicite .
De asemenea, instanța de fond reține din analiza probatoriului administrat că nu a fost confirmat prejudiciul produs reclamantei în raport de disp.art. 998-999 C.civ. reținând chiar lipsa de utilitate practică a demersului de publicare a memoriului .
Ca urmare și în condițiile în care a fost publicat memoriul redactat de pârâtul A. ,această faptă nu îi aparține în mod direct pârâtului ,atâta timp cât sesizarea era adresată altei persoane și nu reclamantei din cauză.
Față de cele reținute și în raport de disp.art. 312 C.pr.civ. tribunalul urmează să respingă recursul reclamantei, să admită recursul pârâtului, să modifice în parte sentința în sensul că va respinge în tot acțiunea și va obliga recurenta-reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 450 lei către recurentul-pârât A. Ș. și la 800 lei către intimata-pârâtă P. G..
Va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul-pârât S. N. întrucât în cauză nu s-a dovedit a fi fost efectuate
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta G. N. împotriva sentinței civile nr. 482/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești, intimați-pârâți fiind S. N., P. G. ȘI B. E.
Admite recursul declarat de pârâtul A. S. T. împotriva sentinței civile nr. 482/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești,
Modifică în parte sentința în sensul că respinge în tot actiunea.
Obligă recurenta-reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 450 lei către recurentul-pârât A. Ș. și la 800 lei către intimata-pârâtă P. G..
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul-pârât S. N..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Noiembrie 2014
Președinte, A. D. | Judecător, I. P. | Judecător, R. V. |
Grefier, R.-E. D. |
Red.I.P.
Tehn D.T. 3 ex.
09.12.2014
Jud fond M.S.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 28/2014.... | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
