Cereri. Decizia nr. 150/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 150/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 03-02-2016 în dosarul nr. 150/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI – SECȚIA A III-A CIVILĂ
DOSAR NR._
Decizia Civilă nr. 150 R
Ședința publică din data de 03.02.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: T. S.
JUDECĂTOR: R. M. C.
JUDECĂTOR: A. D. B.
GREFIER: A. E.
Pe rol soluționarea recursului de față formulat de recurenta - petentă S. I., împotriva încheierii din data de 20.10.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, având ca obiect restituire taxă de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică, răspunde recurenta-petentă prin avocat,
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
Se expune referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta-petentă prin avocat, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul respingerii excepției tardivității și admiterea cererii de restituire a taxei de timbru.
La interpelarea instanței, recurenta-petentă, prin avocat susține că, în opinia sa, în mod greșit s-a reținut de către instanța de fond admiterea excepției tardivității introducerii cererii de restituire a taxei de timbru, pe motiv că de la data pronunțării deciziei civile nr. 701A/23.05.2014 de către Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă,în dosarul nr._/302/2011* prin care au fost înlăturate dispozițiile referitoare la taxa de timbru și până la data formulării cererii de restituire nu s-a împlinit termenul de un an prevăzut de Legea nr.146/1997. De asemenea, a invocat și faptul la data pronunțării deciziei civile sus menționate, deși definitivă, nu a condus la nașterea dreptului petentei de a solicita restituirea taxei de timbru achitată, acest drept născându-se la data pronunțării deciziei civile nr. 1805/02.12.2014.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori acte de depus, tribunalul, reține dosarul în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Prin încheierea din 20.10.2015 Judecătoria Sector 5 București a admis excepția tardivității și a respins cererea formulată de reclamanta S. I. ca tardivă.
Instanța a notat că prin cererea înregistrată la data de 18.09.2015, în cadrul dosarului nr._/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 București, reclamanta S. I. a solicitat restituirea taxei de timbru în cuantum de 4.827 lei.
În motivare, s-a arătat că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 160.800 lei, reprezentând despăgubiri bănești pentru prejudiciul cauzat din lipsa de folosință a imobilului teren în suprafață de 396 mp, situat în .. 48, sector 1, București, pentru perioada noiembrie 1976 – 23.05.2011.
Prin încheierea din data de 18.01.2012, instanța a pus în vedere să achite taxă de timbru în cuantum de 4.827 lei și timbru judiciar de 5 lei, iar prin încheierea din data de 15.02.2012, s-a reținut anularea taxei judiciare de timbru, achitată de reclamantă la data de 14.02.2012.
Prin decizia civilă nr. 701 A/23.05.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._/302/2011*, a fost admis apelul reclamantei împotriva încheierilor de ședință pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 la datele de 18.01.2012 și 15.02.2012, fiind înlăturate dispozițiile referitoare la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 4.827 lei și a timbrului judiciar de 5 lei, constatându-se că cererea este scutită de taxă de timbru și timbru judiciar.
Hotărârea a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului la data de 02.12.2014, prin decizia nr. 1805/2014, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă.
Totodată, invocându-se disp. art. 23 alin. 1 lit. a și alin. 4 din Lg. nr. 146/1997, s-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru restituirea sumei de 4.827 lei, achitată cu titlu de taxă de timbru, aceasta nefiind datorată.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reclamantei.
Analizând excepția tardivității cererii, s-au reținut următoarele:
Prin decizia civilă nr. 701 A/23.05.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._/302/2011*, a fost admis apelul formulat de apelanta-reclamantă S. I. împotriva încheierilor de ședință pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București la datele de 18.01.2012 și 15.02.2012 și au fost schimbate în parte aceste încheieri, în sensul că au fost înlăturate dispozițiile referitoare la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 4.827 lei și a timbrului judiciar de 5 lei, apreciindu-se că cererea este scutită de taxă de timbru și timbru judiciar.
Potrivit art. 23 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, act normativ în vigoare la data la care a fost pornit procesul de față, „dreptul de a solicita restituirea [taxei judiciare de timbru] poate fi exercitat în termen de un an de la data nașterii sale”.
Instanța a mai reținut că, în conformitate cu disp. art. 376 alin. 1 și 377 alin. 1 pct. 3 C. proc. civ. 1865, decizia mai sus menționată a devenit definitivă și executorie la data pronunțării sale, din acel moment începând să curgă termenul de restituire a taxei judiciare de timbru.
De asemenea, instanța a reținut că potrivit ștampilei aplicate pe cererea dedusă judecății, aceasta a fost depusă la registratura judecătoriei la data de 18.09.2015, după împlinirea termenului de un an.
Reclamanta S. I., a formulat recurs împotriva încheierii din data de 20.10.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 5 în dosarul nr._/302/2011 solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul respingerii excepției tardivității și admiterii cererii de restituire a taxei de timbru în cuantum de 4.827 lei achitată nedatorat de subsemnata, având în vedere următoarele considerente:
Recurenta a arătat că prin cererea de chemare în judecată a solicitat obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 160.800 lei, reprezentând despăgubiri bănești pentru prejudiciul rezultat din lipsa de folosință a imobilului teren în suprafață de 396,00 m.p., situat în .. 48, sector 1 - București, pentru perioada noiembrie_11.
Prin încheierea din data de 18.01.2012 instanța i-a pus în vedere să achităm o taxă de timbru în cuantum de 4.827 lei și 5 lei timbru judiciar, iar prin încheierea din data de 15.02.2012 s-a reținut anularea taxei judiciare de timbru achitată la data de 14.02.2012.
Prin Decizia Civilă nr. 701 A/23.05.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/302/2011* a fost admis apelul său împotriva încheierilor de ședință pronunțate de Judecătoria Sector 5 la data de 18.01.2012 și 15.02.2012, fiind înlăturate dispozițiile referitoare la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 4.827 lei și a timbrului judiciar de 5 lei, constatându-se că cererea subsemnatei este scutita de taxa de timbru și de timbru judiciar.
Hotărârea a rămas definitivă și irevocabila la data de 02.12.2014 prin respingerea recursului prin Decizia nr. 1805/2014 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a III -a.
Întrucât pentru pretențiile deduse judecății a achitat și a atașat cererii de chemare în judecată o taxă de timbru în cuantum de 4.827 lei în conformitate cu dispozițiile instanței, față de Decizia Civilă nr. 701 A/23.05.2014 taxa de timbru achitata nu era datorata.
Ulterior soluționării irevocabile a cauzei prin Decizia Civilă nr. 1805/02.12.2014, după redactarea și legalizarea hotărârii, a solicitat restituirea taxei de timbru achitată.
Prima instanță a admis excepția tardivității cererii invocată din oficiu și a respins cererea ca tardivă, invocând faptul că, de la data pronunțării Deciziei Civile nr. 701 A/23.05.2014 a Tribunalului București- Secția a IV-a Civilă prin care au fost înlăturate dispozițiile referitoare la plata taxei de timbru și până la data formulării cererii de restituire a trecut termenul de un an prevăzut de art. 23 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
Hotărârea este nelegală, fiind dată cu greșita aplicare a legii.
În drept, potrivit art. 23 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, „Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petiționarului, în următoarele cauze: a) când taxa plătită nu era datorată, (...) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data nașterii sale".
In prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru restituirea sumei de 4.827 lei achitată cu titlu de taxă de timbru, aceasta nefiind datorată, așa cum s-a stabilit irevocabil prin Decizia Civilă nr. 701 A/23.05.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/302/2011*.
Instanța învestită cu cererea de restituire a taxei de timbru a respins însă cererea ca tardivă, cu motivarea că de la data pronunțării Deciziei Civile nr. 701 A/23.05.2014 a Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă prin care au fost înlăturate dispozițiile referitoare la plata taxei de timbru și până la data formulării cererii de restituire a trecut termenul de un an prevăzut de art. 23 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
Prima instanță a apreciat că, față de „caracterul executoriu" al Deciziei Civile nr. 701A/23.05.2014, formularea cererii de restituire a taxei de timbru la data de 18.09.2015 atrage respingerea acesteia ca tardivă, întrucât a fost depășit termenul de 1 an de la nașterea dreptului de a cere restituirea.
Instanța a invocat art. 376 alin. 1 și art. 377 alin. 1 pct. 3 CPC1865, conform cărora hotărârile date în apel sunt definitive și executorii.
Aceasta a aplicat în mod greșit legea, în ceea ce privește data nașterii dreptului subsemnatei la restituirea taxei de timbru.
Deși executorie în ceea ce privește dispozitivul său, Decizia Civilă nr. 701 A/23.05.2014 - definitivă nu a condus la nașterea dreptului subsemnatei la restituirea sumei de 4.827 lei achitată cu titlu de taxă de timbru, acest drept fiind născut la data pronunțării Deciziei Civile nr. 1805/02.12.2014 - irevocabilă.
Prin urmare, de la data de 02.12.2014 a început sa curgă termenul de 1 an prevăzut de art. 23 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 în care subsemnata puteam să solicit restituirea taxei de timbru. în condițiile în care subsemnata am solicitat la data de 18.09.2015 restituirea taxei de timbru, după Deciziei Civile nr. 1805/02.12.2014 și eliberarea copiilor legalizate, rezultă că termenul de 1 an este respectat.
Subsemnata nu negăm caracterul executoriu al Decizie Civile nr. 701 A/23.05.2014, însă, față de faptul că aceasta nu devenise irevocabilă, fiind atacată cu recurs, soluționat prin Decizia Civilă nr. 1805/02.12.2014, dreptul nostru la restituirea taxei de timbru nu s-a născut la data soluționării apelului, ci la data respingerii recursului.
Aceasta deoarece, spre deosebire de măsurile dispuse de instanță care formează obiectul litigiului, problema taxei de timbru vizează datoriile reclamantului față de bugetul de stat (inițial) / bugetul unității administrativ-teritoriale (ulterior). Or, de vreme ce obligația de plată a taxei de timbru reprezintă o creanță fiscală, și dreptul a restituirea acesteia reprezintă o creanță fiscală.
Conform art. 21 alin. 1 Cod proc. fisc, creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal, iar potrivit art. 21 alin. 4 din Cod proc. fisc, „In măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective".
Conform art. 23 alin. 1 Cod proc. fisc, dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.
In cauza noastră, baza de impunere este „zero", instanța constatând că cererea sa este scutită de plata taxei de timbru.
Această bază de impunere este însă stabilită numai prin hotărârea irevocabilă - Decizia nr. 1805/2014, nefiind suficient caracterul definitiv și executoriu al Deciziei nr. 701 A/2014. Aceasta deoarece problema bazei de impunere nu face obiectul litigiului în dosarul nr._/302/2011., instanța dezlegând această problemă ca o chestiune incidență, nicidecum printr-o dispoziție care să poată fi pusă în executare silită.
Restituirea sumei de 4.827 lei achitată cu titlu de taxă de timbru de subsemnata nu se putea realiza decât în baza unui titlu de creanță, iar titlul de creanță nu putea fi, potrivit normelor de drept fiscal, decât o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Conform art. 110 alin. 3 Cod proc. fisc, „Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală. Asemenea titluri pot fi: h) ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești.
Deși textul în versiunea aplicabilă la momentul pronunțării deciziei civile nr. 701 A/23.05.2014 nu prevede expres, titlul de creanță nu poate fi în mod evi¬dent decât o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Or, întrucât nicio creanță fiscală nu poate fi pusă în executare în lipsa unui titlu de creanță, care să individualizeze creanța, dreptul subsemnatei de a solicita restituirea taxei de timbru nu se născuse la momentul la care instanța a re-ținut ca a început să curgă termenul de 1 an prevăzut de art. 23 din Legea nr. 146/1997.
Totodată, arată că față de dobândirea caracterului irevocabil de către Decizia nr. 701 A/23.05.2014, prin respingerea recursului prin Decizia Civilă nr. 1805/02.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, cererea de restituire a sumei achitată cu titlu de taxă de timbru nu este tardiv formulată la data de 18.09.2015.
Precizează și faptul că, pentru formularea cererii de restituire era absolut necesară legalizarea hotărârii judecătorești irevocabile, care nu s-a putut realiza anterior redactării Deciziei nr. 1805/02.12.2014, astfel încât susținerea instanței că ar fi putut formula cererea de restituire încă de la data pronunțării Deciziei nr. 701/23.05.2014 este absurdă.
Prin urmare, instanța a interpretat în mod greșit dispozițiile legale privind nașterea creanțelor fiscale atunci când a apreciat că subsemnata aș fi putut solicita restituirea taxei de timbru imediat după pronunțarea Deciziei nr. 701 A/23.05.2014, care, deși nu era irevocabilă, avea caracter executoriu.
Pentru aceste motive, solicităm admiterea recursului și modificarea hotă-rârii primei instanțe în sensul admiterii cererii de restituire a taxei de timbru în cuantum de 4.827 lei achitată de subsemnata în mod nedatorat.
Analizând actele dosarului, se reține:
Tribunalul constată că nu prezintă relevanță aspectul că decizia civilă nr. 701A/23.05.2014 a fost atacată cu recurs, de vreme ce recursul era reglementat în codul de procedură civilă din 1865 ca fiind cale extraodinară de atac, iar nu ca și cale ordinară de atac. Prin urmare, stabilirea prin decizia menționată, pronunțată în apel a aspectului că taxa de timbru nu era datorată, a determinat caracterul definitiv al acestei statuări și a născut în acel moment dreptul de a formula cerere de restituire a taxei de timbru achitate.
Privitor la argumentul că decizia emisă în recurs este cea care ar fi stabilit o așa numită bază de impunere are era zero de la data pronunțării sale, tribunalul reține că decizia emisă în recurs nu are a fi echivalată cu un titlu de creanță deoarece pe de o parte noțiunea de titlu de creanță din art. 110 C.pr.fisc. se raportează exclusiv la stabilirea unor sume care se vor vira la bugetele de stat/locale în sarcina persoanelor impuse, iar pe de altă parte un titlu de creanță constând într-o hotărâre judecătorească ar a stabili tot sume impune persoanelor fizice ori juridice și care se fac venit la bugetele indicate de lege. Concomitent se reține că instanța de recurs nu a analizat modul de aplicare a textului art. 50 alin. 1 Legea nr. 10/2001, pentru ca astfel dispoziția din decizia instanței de apel să implice o anumită incertitudine cât privește dreptul persoanei la restituirea taxei de timbru.
Tribunalul va constata că judecătoria a constatat legal tardivitatea cererii de restituire a taxei de timbru, recursul pe acest aspect împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Sector 5 București urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul ca nefondat, formulat de recurenta petentă S. I., cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat „C.-R. P.”, ., ., ., sector 3, București, împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 03.02.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
T. S. R. M. C. A. D. B.
GREFIER
A. E.
Red. Jud. R.M.C.
Thred. R.M.C./A.M./2 ex.
…02.2016
Judecătoria Sectorului 1 București
Jud. F. F.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Pretenţii. Decizia nr. 1/2016. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
