Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 160/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 160/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 976/114/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 160/2015
Ședința publică de la 17 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier R. O.
Pe rol soluționarea contestației în anulare formulată de către recurenții – reclamanți T. M., T. A., T. D. A., T. N. toți domiciliați în ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor procedurale la Cabinet avocat B. D. V. împotriva deciziei civile nr. 539/16.12.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._/200/2012 în contradictoriu cu intimata . PRIMAR cu sediul în . B..
La apelul nominal, la prima strigare, făcut în ședința publică a răspuns avocat A. R., pentru intimată, lipsă fiind contestatorii.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Avocat A. R. pentru intimata . Primar, având cuvântul, precizează instanței că recurenții au fost citați cu mențiunea să depună la dosar diferența de taxă judiciară de timbru în valoare de 10 lei. Astfel că, prin întâmpinare a invocat excepția de inadmisibilitate a cererii introductive de instanță în măsura in care partea adversă se referă la motive de casare sau modificare pe care instanța le-a exprimat dar nu și le-a însușit. Se poate observa faptul că prezenta contestație în anulare este neîntemeiată, instanța de recurs a răspuns tuturor criticilor invocate precum si celelalte pretinse motive de recurs arătate de către partea adversă. Așa cum rezultă din recursul formulat împotriva sentinței civile nr 5836/28.03.2014 instanța a fost solicitată a privi” cu ochi critic” caracterul pro causa a Hotărârii Consiliului Local, caracter care ar fi rezultat din faptul ca aceasta a fost emisă după introducerea acțiunii și in scopul de a îngreuna situația juridică a reclamanților, instanța de recurs nefiind investită niciodată cu un motiv referitor la faptul ca acțiunea introductivă ar fi fost promovată în condiții de legalitate, înaintea apariției hotărârii Consiliului Local, motiv care să se refere strict la succesiunea actelor și acțiunilor pe parcursul derulării procesului. Consideră ca inadmisibilă cererea, fără cheltuieli de judecată.
După strigarea cauzei se prezintă apărătorul ales al recurenților avocat B. D. V., depune la dosar chitanța nr_/18.05.2015 în sumă de 20.00 lei. Având cuvântul, precizează instanței că, față de data depunerii cererii de chemare în judecată apreciază că sunt incidente prevederile vechiului cod de procedură civilă, respectiv art 317 și următoarele. Solicită respingerea excepției. Pe fond, instanța de fond în decursul desfășurării procesului a omis o hotărâre a Consiliului Local, dar în motivarea instanței denotă o notă de analiză, instanța dacă s-ar fi ocupat cu rezolvarea acestui motiv, o simplă hotărâre a consiliului local nu poate să ducă în mod automat la respingerea cererii, numai raportat la hotărârea consiliului local. Astfel că se admite un capăt de cerere care vizează donație si al doilea capăt de cerere se anulează. Instanța de recurs, apreciind asupra capătului de cerere privind revendicarea, omite practic sa analizeze motivul de recurs în care se specifică faptul că acțiunea introductivă este promovată în condiții de legalitate, înaintea apariției hotărârii de consiliu local care viza trecerea în domeniul public a suprafeței în discuție.Astfel că instanța de recurs neobservând si neamintind nimic despre succeasiunea ctelor și acțiunilor pe parcursul derulării procesului a condus la o solutie de recpingere a capătului de cerere privind revendicarea, chiar dacă era instanța de recurs era chemată să verifice cauza sub toate aspectele de legalitate a hotărîrii fondului era necesar să se oprească si asupra acestui aspect pentru a verifica dacă această hotărâre de consiliu local a primit eficiență în sensul în care s-a publicat în Monitorul Oficial lista modificată a domeniului public aparținând comunei pentru ca aspectele reținute să poată fi valorificate eficient în legătură cu revendicarea in discutie. Solicită admiterea contestației, anularea în parte a hotărârii din recurs si rejudecarea recursului cu privire la aspectul omis de instanță, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra prezentei contestații în anulare, se constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, contestatorii T. M., T. A., T. Dorinei A. si T. N. au formulat contestație în anulare, împotriva deciziei civile nr.539/16.12.2014 pronunțată în dosarul_/200/2012 al Tribunalului B. prin care s-a admis numai în parte recursul formulat împotriva unei sentințe civile.
În dezvoltarea considerentelor, s-a precizat că motivul contestației în anulare constă în aceea că în conformitate cu art. 318 C., instanța de recurs a omis din greșeală să cerceteze unul din motivele de modificare sau casare a hotărârii fondului.
Contestatorii au susținut că motivele de recurs au fost structurate pe anumite linii și motivarea în drept s-a bazat pe cele prevăzute la art. 304 pct. 7 si 9 din C..
Pe lângă problematica în drept antamată cu privire la donație si la legalitatea acesteia, legalitate care a fost cercetata de instanța de recurs, sub celălalt aspect al revendicării imobiliare formulate pe acest capăt de cerere s-a apreciat că instanța de recurs a omis din greșeală să cerceteze unul din motivele de modificare sau casare.
Astfel, criticile aduse hotărârii fondului vizau pe lângă donație si critici, raportate la modul de soluționare a capătului de cerere privind revendicarea acestei suprafețe.
Au mai precizat contestatorii că în motivele de recurs au criticat si soluționarea capătului de cerere privind revendicarea suprafeței si au arătat că "...in anul 2013, a fost emisa Hotărârea nr. 22/18.11.2013 prin care s-a dispus completarea inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al Comunei Posta Căinau si cu suprafața in discuție, trebuie privit cu ochi critic de către instanța având in vedere ca emiterea acesteia a avut loc după momentul introducerii prezentei acțiuni, respectiv 11.07.2012. Este astfel vorba despre un înscris întocmit "pro causa", emis tocmai în scopul de a fi folosit în sensul arătat în fața instanței de judecată pentru a arăta faptul că respectiva suprafață de teren a fost cuprinsă in domeniul public al pârătei, îngreunându-le astfel situația si creându-se premisele unei îndoieli cu privire la dreptul lor de proprietate.
Această critică a fost expusă in motivele de recurs, si practic a constituit un alt motiv de nemulțumire în legătură cu soluția instanței de fond, în condițiile în care s-au raportat in mod evident la soluția dată in legătură cu revendicarea suprafeței, chestiune ce se lega in mod indisolubil si de constatarea nulității privind donația.
In acest context, s-a apreciat că există omisiunea evidentă de a cerceta aspectul învederat cu privire la apariția "pro causa" a acestei hotărâri de consiliu local în timpul procesului pe care îl aveau. Au arătat că acțiunea a fost introdusă in anul 2012 când acest teren nu era introdus în domeniul public al comunei si că in dorința de a le paraliza acțiunea introductive, consiliul local, care nu era parte in proces a emis această hotărâre, iar în ceea ce privește aspectul bunurilor aparținând unității administrative teritoriale - consiliul local este cel care are drept de dispoziție si de administrare conform Legii 215/2001 a administrației publice locale.
Instanța de recurs, apreciind asupra capătului de cerere privind revendicarea, omite practic să analizeze motivul de recurs în care specifică faptul că acțiunea introductivă este promovată în condiții de legalitate, înaintea apariției hotărârii de consiliu local care viza trecerea in domeniul public a suprafeței in discuție.
Din perspectiva contestatorilor, lipsa analizei acestui motiv de recurs a condus numai la admiterea în parte a recursului, doar cu privire la donație.
Omisiunea constă în aceea că neobservând si neamintind nimic despre succesiunea actelor si acțiunilor pe parcursul derulării procesului a condus la o soluție de respingere a capătului de cerere privind revendicarea. Chiar dacă instanța de recurs era chemată sa verifice cauza sub toate aspectele de legalitate a hotărârii fondului, era necesar să se oprească si asupra acestui aspect pentru a verifica dacă această hotărâre de consiliu local a primit eficiența in sensul in care s-a publicat in Monitorul Oficial lista modificată a domeniului public aparținând comunei pentru ca aspectele reținute să poată fi valorificate eficient în legătură cu revendicarea in discuție.
În termen legal, . Primarul Comunei Posta Câlnău, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației în anulare formulată, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
În primul rând, s-a invocat excepția de inadmisibilitate a cererii introductive de instanță, în măsura în care partea adversă se referă la motive de casare sau modificare pe care instanța le-a examinat, dar nu și le-a însușit, a analizat toate criticile formulate de către recurenți cu mențiunea că a răspuns punctual acestora.
Pe fond, s-a solicitat respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată, întrucât instanța de recurs a răspuns tuturor criticilor invocate, precum și la celelalte pretinse motive de recurs arătate de către partea adversă.
S-a precizat că s-a statuat, în practica și literatura de specialitate, principiul conform căruia instanța de recurs poate răspunde, în mod grupat și sintetic, motivelor de recurs, fără să fie obligată să răspundă unor „motivări" care se constituie în susțineri de fond.
In aceste condiții, având in vedere motivarea instanței de recurs, s-a apreciat că a răspuns in totalitate criticilor invocate.
In contestația in anulare formulata se menționează faptul ca instanța de recurs nu s-ar fi pronunțat asupra unui presupus motiv de recurs, motiv care s-ar fi referit la capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de teren arătându-se ca "... in anul 2013 a fost emisa Hotărârea nr. 22/18.11.2013 prin care s-a dispus completarea inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Posta Căinau si cu suprafața in discuție, trebuie privit cu ochi critic de către instanța având in vedere ca emiterea acesteia a avut loc după momentul introducerii prezentei acțiuni, respectiv 11.07.2012....".
Cu privire la motivul de recurs pretins neanalizat, s-a solicitat a se avea în vedere faptul că, așa cum rezultă, în mod clar, din hotărârea instanței, in realitate tocmai soluția pronunțata in ceea ce privește acțiunea in revendicare a fost bazată pe analizarea efectelor acestei Hotărâri a Consiliului Local.
Consideră că trebuie avut in vedere faptul că Hotărârea Consiliului Local nu are caracterul unei simple probe cu înscrisuri putând fi ignorată sau nu de către instanța de recurs, ci aceasta reprezintă un act administrativ care produce efecte specifice, atât timp cât aceasta nu a fost revocată sau anulată in condițiile legii.
Având in vedere cele arătate mai sus, instanța de recurs nu putea aprecia presupusul caracter pro causa a unui astfel de act, fiind obligată de lege să țină cont de efectele create de acesta si să dispună în consecință, neputând fi investită cu analizarea temeiniciei si legalității acestui document oficial.
Mai mult decât atât, in prezenta contestație în anulare se încearcă crearea unui nou motiv de recurs pornindu-se de la o simpla afirmație inserata in cadrul motivelor inițiale de recurs invocate.
Astfel, așa cum rezulta din recursul formulat împotriva sentinței civile nr.5836/28.03.2014, instanța a fost solicitata a privi " cu ochi critic" caracterul pro causa a Hotărârii Consiliului Local, caracter care ar fi rezultat din faptul ca aceasta a fost emisa după introducerea acțiunii si in scopul de îngreuna situația juridica a reclamanților, instanța de recurs nefiind investita niciodată cu un motiv referitor la faptul ca acțiunea introductiva de instanța ar fi fost promovata in condiții de legalitate, înaintea apariției hotărârii Consiliului Local, motiv care sa se refere strict la succesiunea actelor si acțiunilor pe parcursul derulării procesului.
S-a invocat faptul că, în prezenta contestație în anulare, a fost pentru prima data când a fost invocată o astfel de apărare, reclamanții nefăcând niciodată vorbire despre o astfel de teorie juridica, iar o astfel de invocate direct in prezenta cale de atac nu este posibila din punct de vedere procedural.
Consideră că instanța de recurs a soluționat în mod corect recursul formulat, în ceea ce privește acțiunea in revendicare, făcând aplicarea corecta a principiilor care guvernează domeniul public si având in vedere efectele unei Hotărâri a Consiliului Local aflata in vigoare.
Mai mult decât atât, apreciază că instanța de judecata a analizat, in mod corect, condițiile de admisibilitate a acțiunii in revendicare in raport cu momentul judecării cererii întrucât in acel moment terenul in cauza se afla in domeniul public al subscrisei, prin efectul Hotărârii Consiliului Local aflata in vigoare.
De asemenea, s-a solicitat a se avea în vedere faptul că, așa cum rezultă și din practica si literatura de specialitate data la care se analizează îndeplinirea cerințelor impuse de legiuitor este cea a pronunțării hotărârii de către instanța și nu data introducerii acțiunii.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul apreciază contestația în anulare ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
În ce privește situația de fapt, Tribunalul reține că prin sentința civilă nr.5836/2803.2014 pronunțată de Judecătoria B. s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții-contestatori, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect nulitatea absolută a contractului de donație din 2.11.1994, încheiat cu Primăria Comunei Poșta Cîlnău și revendicarea suprafeței de teren donate de 72 mp.
Prin decizia civilă nr.539 din 16.12.2014, Tribunalul B. a admis recursul formulat de reclamanți împotriva sentinței mai susmenționate și a dispus modificarea în parte a acesteia și admiterea în parte a acțiunii, în sensul constatării nulității absolute a contractului de donație încheiat între autorul reclamanților și intimate, fiind respins capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 72 mp ce a format obiectul donației.
Prin contestația în anulare formulată, contestatorii au invocat ca și temei legal dispozițiile art. 318 teza a II-a Cod pr.civilă, respectiv omisiunea din greșeală a instanței de recurs să cerceteze unul din motivele de modificare a hotărârii fondului.
În acest sens, contestatorii au apreciat că instanța de control nu a analizat susținerile formulate prin motivele de recurs cu privire la adoptarea unei hotărâri de către Consiliul Local în timpul procesului, prin care s-a dispus completarea inventarului ce aparținea domeniului public al comunei, cu suprafața în litigiu, ce a avut ca efect paralizarea acțiunii în revendicare formulată.
Sub aspectul acestei critici, tribunalul constată că prezenta contestație în anulare este nefondată, în condițiile în care instanța de recurs a analizat și soluționat ambele capete de cerere cu care a fost învestită și a apreciat că revendicarea solicitată nu este întemeiată, raportat la emiterea acestei hotărâri de către Consiliul Local, care nu a format obiectul nici-unei contestații.
Astfel, având în vedere existența acestui act administrativ necontestat, instanța de recurs s-a pronunțat în raport de probele existente la dosarul cauzei asupra tuturor capetelor de cerere ce au format obiectul judecății.
Raportat la temeiul legal invocat, Tribunalul reține că prezenta contestație în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare creată de lege numai pentru remedierea acelor omisiuni de cercetare a vreunui motiv de modificare sau casare.
În speță, însă, Tribunalul constată că prin decizia contestată, instanța de control a dat deplină eficiență actului administrativ, apreciindu-se că suprafața revendicată, făcând parte din domeniul public, este inalienabilă, insesizabilă și imprescriptibilă și nu poate forma obiectul revendicării, ceea ce denotă că s-au respins criticile recurenților cu privire la întocmirea acestuia „pro causa”.
Reluarea acelorași critici în prezenta contestație în anulare nu pot fi interpretate ca o necercetare a unui motiv de recurs, acestea înscriindu-se mai mult în sfera unor apărări de fond și se apreciază astfel a fi neîntemeiate, întrucât dispozițiile legale impuse de art. 318 teza a II-a Cod pr.civilă vizează doar omisiunea analizei unui motiv de recurs pentru a nu se deschide în ultimă instanță calea unui nou recurs, ceea ce nu este cazul în speță, atâta timp cât instanța de recurs a dat eficiență actului administrativ necontestat.
Sub ansamblul celor evocate, reținând faptul că nu sunt întrunite dispozițiile art. 318 teza a II-a Cod pr.civilă, Tribunalul va respinge ca nefondată contestația în anulare formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorii T. M., T. A., T. D. A., T. N., toți domiciliați în ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor procedurale la Cabinet avocat B. D. V., împotriva deciziei civile nr. 539/16.12.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._/200/2012, în contradictoriu cu intimata . PRIMAR, cu sediul în . B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2015.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, R. O., fiind în C.O., prezenta s-a semnat de noi, Grefier șef, |
Red.G.S./03.07.2015
Teh.dact.E.C./2ex.
Tribunalul B.
Dosar recurs nr._/200/2012
Judecători recurs – A.M.
- M.Ș.
- E.P..
| ← Declararea judecătorească a morţii. Sentința nr. 720/2015.... | Pretenţii. Hotărâre din 17-06-2015, Tribunalul BUZĂU → |
|---|
