Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 665/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 665/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 20342/200/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 665/2015
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. R.
Judecător I. M.
Grefier R. - A. S.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de creditoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C., cu sediul în municipiul C., .. 17, județul D., împotriva încheierii din ședința Camerei de Consiliu din data de 26.09.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ – având ca obiect încuviințare executare silită, în contradictoriu cu debitoarea S.C. SOREȘTEANA T. S.R.L. (fostă ..) reprezentată legal prin administrator S. G., cu domiciliu în comuna Săpoca, . și petentul B.E.J. P. V., cu sediul în municipiul Târgoviște, . A, parter, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată după parcurgerea etapei de verificare și regularizare, după care:
Nefiind alte incidente de soluționat sau probe de administrat, instanța deschide dezbaterile, în temeiul art. 392-394 din Codul de procedură civilă, constată că apelanta a solicitat, în scris, judecarea în lipsă, iar, după deliberare, a pronunțat următoarea hotărâre, pentru considerentele precizate.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 23.09.2014, sub nr._, B.E.J. P. V. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției, pentru recuperarea creanței reprezentate de tariful de despăgubire în valoare de 28 euro (echivalentul în lei la data plății), împotriva debitorului S.C. SOREȘTEANA T. S.R.L. ( fostă ..), la cererea creditorului C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri – București.
Prin încheierea din 26.09.2014, prima instanță a respins cererea, reținând că, potrivit art. 622 alin. 2 Cod procedură civilă., în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, dispozițiile art. 665 alin. 5 Cod procedură civilă expunând situațiile de excepție în care cererea privind încuviințarea executării silite poate fi respinsă.
Astfel, potrivit art. 665 alin.5, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: 1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat; 2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; 3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege; 4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă; 5. debitorul se bucură de imunitate de executare; 6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; 7. există alte impedimente prevăzute de lege.
În cauza analizată, instanța a constatat că, în conformitate cu dispozițiile art. 651 raportat la art. 650 Cod procedură civilă cererea de executare silită este de competența executorului judecătoresc sesizat, fiind îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 663 și 664 din Cod procedură civilă cu privire la cererea de executare silită și înregistrarea acesteia.
Prin încheierea executorului judecătoresc, conform art. 664 alin. 1 Cod procedură civilă, s-a admis cererea creditorului, s-a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită, întrucât s-a apreciat că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru declanșarea executării silite împotriva debitorului.
Asupra caracterului de titlu executoriu în privința procesului verbal de constatare a contravenției, instanța a reținut că, în acord cu prevederile art. 37 din OG nr.2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. Conform art. 31 alin.1 din același act normativ, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, potrivit art. 27 alin.1, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată realizându-se prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Acest articol trebuie interpretat astfel cum s-a reținut în decizia în interesul legii nr. 10/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului fiind utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire. În dovedirea caracterului executoriu al procesului-verbal de constatare a contravenției cu privire la care se cere încuviințarea executării silite, creditorul a depus procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției prin afișare.
Prin prisma dispozițiilor art. 27 alin.1 din OG nr.2/2001, astfel cum a fost interpretat prin decizia în interesul legii, comunicarea ar fi trebuit realizată prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau creditorul ar fi trebuit să facă dovada că, prealabil afișării, a încercat comunicarea cu scrisoare recomandată. În lipsa unor asemenea dovezi, instanța a constatat că procesul-verbal nu a fost legal comunicat, situație în care nu a început să curgă termenul pentru formularea plângerii contravenționale. Cum doar procesul verbal neatacat în termenul legal constituie titlul executoriu, prima instanță a concluzionat că procesul-verbal de constatare a contravenției nu este la acest moment titlu executoriu.
În consecință, în temeiul art. 665 alin.5 pct.2 Cod procedură civilă, prima instanță a respins cererea de încuviințare executare silită.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - S.A., prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel s-a învederat că s-a solicitat încuviințarea executării silite în privința sumei de 28 Euro, reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire prevăzut de art. 8 alin.3 din OG nr. 15/2002, completată și modificată, suma constituind venit propriu al CNADNR SA – DRDP C..
Potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și deținerea rovinietei valabile revine utilizatorilor români, iar fapta posesorilor de autovehicule de a utiliza infrastructura rutieră fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă conform art. 8 alin.1 cât și cu obligarea contravenientului la plata tarifului de despăgubire conform art. 8 alin.3.
Susține apelanta că, în mod greșit, prima instanță a conchis că procesul verbal de contravenție nu este titlu executoriu, apreciind că acesta trebuia comunicat prin poștă cu aviz de primire și numai în subsidiar prin afișare, în condițiile în care art. 27 din OG nr. 2/2001 stabilește comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului, cu consemnarea operațiunii de fișare într-un proces verbal, semnat de cel puțin un martor.
Se apreciază că recurgerea la una din variantele alternative de comunicare reglementate prin textul arătat este suficientă, procedura de comunicare fiind considerată îndeplinită, fiind pe deplin aplicabil în acest sens principiul „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”.
Apreciază apelanta că instanța de fond a interpretat și aplicat eronat prevederile Decizia nr. 10/2013 a ICCJ, publicată în Monitorul Oficial la 23.07.2013, supusă principiului neretroactivității prevăzut de Codul civil.
Se învederează că procesul verbal este titlu executor, creditoarea apelantă adresându-se în mod corespunzător executorului judecătoresc pentru punerea în executare a creanței.
În drept, au fost invocate prevederile art. 466 - 482 NCPC.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul pendinte este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit art.27 din OG 2/2001, comunicarea procesului verbal de contravenție și a înștiințării de plată, se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul ori la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puțin un martor.
Prin decizia în interesul legii nr.10/10.06.2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, a stabilit, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.27 teza I raportat la art.14 alin.1, art.25 alin.2 și art.31 alin.1 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, că modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului verbal de contravenție și a înștiințării de plată, este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.
În consecință, pentru a începe să curgă termenul de 15 zile de la data comunicării, în interiorul căruia persoana sancționată este îndreptățită să formuleze plângere împotriva procesului verbal de contravenție, este necesar ca actul de sancționare să fie comunicat prin poștă, cu aviz de primire. În speță, apelanta creditoare nu a făcut dovada că a comunicat procesul-verbal de contravenție și înștiințarea de plată, în modalitatea principală, prevăzută de art.27 alin.1 teza I din OG 2/2001, recurgând direct la comunicarea procesului-verbal de contravenție, printr-un reprezentant al său și încheierea unei dovezi semnate de un martor, comunicare care s-a realizat însă prin afișare și nu în mod direct, prin înmânarea procesului-verbal către contravenientă.
Potrivit art.37 din OG 2/2001, procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile, prevăzut la art.31, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Din interpretarea judicioasă a acestor dispoziții coroborat cu prevederile art.27 alin.1 din OG 2/2001, rezultă concluzia că procesul verbal neatacat poate constitui titlu executoriu numai în situația în care comunicarea s-a făcut în mod legal, întrucât de la o asemenea comunicare începe să curgă termenul de 15 zile pentru formularea plângerii, așa cum dispune art.31 din OG 2/2001.
Apelanta creditoare este în culpă în ceea ce privește respectarea procedurii legale de comunicare a procesului-verbal de contravenție, culpă care nu îi poate profita în cererea de încuviințare a executării silite, pentru faptul că procesul-verbal necomunicat debitorului în modalitatea reglementată expres de lege, nu poate constitui titlu executoriu.
Potrivit art.665 alin.5 Cod procedură civilă, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite, între altele, dacă hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
Conform art. 638 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură civilă, sunt titluri executorii și pot fi puse în executare silită titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaște putere executorie. Art. 37 din O.G. nr. 2/2001 recunoaște putere executorie procesului-verbal de contravenție neatacat în termenul de 15 zile, de la data comunicării, însă, cât timp comunicarea unui asemenea act nu s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor legale, nu a început să curgă termenul în care debitorul intimat avea posibilitatea să formuleze plângere, iar procesul-verbal nu a devenit executoriu.
Procedura încuviințării executării silite este o procedură necontencioasă judiciară, dar acest fapt nu trebuie să conducă la concluzia că instanța nu poate să facă niciun fel de examen de regularitate a actelor pe baza cărora se solicită pornirea executării silite.
Dimpotrivă, îndrituirea instanței cu privire la acest examen de regularitate, rezultă în mod expres din prevederile art.665 alin.5 Cod procedură civilă, potrivit cărora cererea de încuviințare poate fi respinsă, între altele, dacă hotărâre sau înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu, dacă înscrisul nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege, ori dacă creanța nu este certă, lichidă și exigibilă.
Așa fiind, raportat la considerentele expuse, în temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge, ca nefondat, apelul.
Hotărârea este definitivă în baza art. 634 alin. 1 pct. 4 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de creditoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C., cu sediul în Municipiul C., .. 17, județul D., împotriva încheierii din ședința Camerei de Consiliu din data de 26.09.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ – având ca obiect încuviințare executare silită, în contradictoriu cu debitoarea S.C. SOREȘTEANA T. S.R.L. (fostă ..) reprezentată legal prin administrator S. G., domiciliat în comuna Săpoca, . și petentul B.E.J. P. V., cu sediul în Municipiul Târgoviște, . A, parter, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2015.
Președinte, D. R. | Judecător, I. M. | |
Grefier, R. - A. S. |
Red.I.M./5 ex./09.02.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr. - 8214
Dosar fond nr._
Judecător fond – N. N.
Judecătoria B.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 565/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 79/2015.... → |
|---|
