Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 265/2013. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 265/2013 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 7702/117/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 265/2013
Ședința publică din 23 Mai 2013
Instanța alcătuită din:
PREȘEDINTE: D.-I. T.
GREFIER: G.-C. Ț.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulate de reclamanta P. M. C. S. în contradictoriu cu pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 16 mai 2013, când părțile au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând reține că prin acțiunea civilă formulată reclamanta P. M. C. S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca prin hotărârea care se va pronunța să să se constate caracterul politic al detenției preventive si al condamnării la pedeapsa închisorii corectionale dispusa fata de antecesorul său, P. N. prin sentința penală nr. 2800/29.10.1948 pronunțata de Tribunalul M. Cluj, precum si al măsurii administrative de dislocare si stabilire domiciliu forțat dispusa fata de numitul P. N. in intervalul martie 1949-noiembrie 1954; să se constate calitatea reclamantei de persoana beneficiara a drepturilor conferite de Legea 221/2009, in calitate de succesoare a numitului P. N.; să se dispună obligarea paratului la acordarea de despăgubiri in favoarea reclamantei in cuantum de 500.000 lei pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare si despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor mobile si imobile confiscate si a pensiei neincasate ca urmare a masurilor si condamnărilor politice; să se constate caracterul politic al detenției preventive si al condamnării la pedeapsa închisorii corectionale dispusa fata de antecesorul reclamantei, S. G. prin sentințele penale pronunțate de Tribunalului M. Cluj si Curtea Marțiala Cluj cu privire la săvârșirea faptelor de raspandire de publicatiuni interzise si deținere de obiecte militare; să se constate calitatea reclamantei de persoana beneficiara a drepturilor conferite de Legea 221/2009, in calitate de succesoare a numitului S. G.; să se dispună obligarea paratului la acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantei în cuantum de 500.000 lei pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare si despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate ca urmare a masurilor si condamnărilor politice, cu cheltuieli de judecata in măsura opunerii.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că numitul P. N. a fost bunicul său, decedat la data de 03.11.1954, membru activ al partidelor naționale si democratice ce au funcționat anterior instaurării regimului comunist si adept al regimului monarhist. Astfel după cum reiese si din actele procurate de la CNSAS, înainte de anul 1944 acesta a fost membru in partidul cuzist, deținând totodată si funcția de președinte al organizației județene A.-I. sui cunoscut cu manifestări dușmănoase la adresa puterii comuniste.
Pe fondul convingerilor sale politice si al acțiunilor întreprinse împotriva regimului nou instaurat, numitul P. N. a fost inițial arestat sub acuza săvârșirii faptelor de instigare publica si răspândire de știri false iar mai apoi condamnat la doua luni închisoare corectionala sub aspectul săvârșirii celei de-a doua fapte reținuta in sarcina sa (Sentința penala nr. 2800/1948 a Tribunalului M. Cluj). Din aceleași rațiuni si având in vedere si faptul ca a fost considerat moșier si element ostil al vechii burghezii, fata de bunicul reclamantei s-a dispus si măsura dislocării din . si a stabilirii domiciliului forțat in orașul Dumbrăveni, regiunea Stalin. Cu aceasta ocazie, s-a dispus si confiscarea întregii averi, reprezentând bunurile mobile si terenurile deținute de acesta, procedura realizata in doua etape in intervalul 1945-1949 si care a avut drept consecința confiscarea a 203 iugare de pamant situate in .. Totodată, numitul P. N. a fost privat, incepand cu anul 1949 si pana la data decesului, si de pensia ce i se cuvenea in calitate de fost profesor, măsura fiind luata tot ca o consecinta a condamnării politice suferite.
Numitul S. G. identic cu S. G., născut la data de 23.11.1904, s-a căsătorit cu numita S. E. in anul 1932, din căsătoria acestora rezultând si reclamanta S. M. (cas.P.). In anul 1948, familia a fost supusa unei percheziții sumare si terifiante, in urma căreia s-a dispus arestarea tatălui său incepand cu data de 2 august 1948 sub acuzația săvârșirii faptelor de răspândire de publicațiuni interzise si, respectiv, deținere de obiecte militare. In esența, s-a reținut ca la domiciliul acestuia din Cluj-N., ..19 s-ar fi găsit materiale propagandistice si tablouri cu regii C. I, F. si M. I, precum si alte manuale aparținând regimului înlăturat de la putere de comuniști, toate dovedind afinitatea tatălui meu cu mediul regalist si ostil regimului nou instaurat.
Mai mult decât atât, sub pretextul identificării unor obiecte cazone cu ocazia percheziției domiciliare, tatăl reclamantei a fost suspectat ca ar fi săvârșit sau ar fi pregătit săvârșirea unor acte manifeste îndreptate împotriva regimului, din aceleași rațiuni si convingeri politice, astfel incat arestarea si tortionarea acestuia s-au făcut de îndată, fara nicio alta cercetare suplimentara. Pe fondul suferințelor fizice la care era supus, a fost obligat sa isi recunoască faptele reținute in sarcina sa prin rechizitoriu, fiind forțat sa afirme chiar ca unele bunuri ar fi fost sustrase, ulterior judecat in stare de arest si condamnat in cele din urma prin doua sentințe penale pronunțate in același an, la cate 3 luni închisoare cu suspendare.
Cu prilejul acelorași proceduri penale, s-a dispus si confiscarea bunurilor mobile considerate de organele represive de la acea data ca fiind corpuri delicte.
In aceste condiții, apreciază că prejudiciile suferite ca urmare a condamnărilor penale si a masurilor administrative luate fata de autorii săi o îndreptățesc a beneficia de dispozițiile Legii nr.221/2009, adoptata in vederea reparării prejudiciilor aduse prin condamnările pronunțate pe perioada anilor 1945-1989, în condițiile in care condamnarea suferita de antecesorii nostru se circumscriu in categoria condamnărilor cu caracter politic, astfel cum acestea sunt enunțiativ si limitativ reglementate de art.1 alin.2 lit.a) din lege, in același sens urmând a fi caracterizate si masurile administrative luate fata de bunicul matern. Totodată, solicită instanței să constate ca, in ceea ce privește cuantumul despăgubirilor solicitate, acesta apare ca echitabil, in condițiile in care el reprezintă atât despăgubiri aferente prejudiciului moral suferit prin condamnare cat si despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare (art.5 alini lit.b din Legea nr.221/2009) si pentru care reclamanta nu a primit reparații in temeiul altor legi speciale pana la data formulării prezentei.
In condițiile în care au fost declarate ca neconstitutionale dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a din Legea 221/2009, își întemeiază în drept cererea de chemare în judecată referitoare la despagubirile morale și pe următoarele prevederi legale: art. 5 pct. 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, art. 5 pct. 5 din aceeași Convenție, art. 998 din Codul Civil, prevederile art. 1 alin. 1 din Legea 221/2009, art. 2 din Legea nr. 221/2009.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea acțiunii.
Pârâtul a arătat că în ceea ce privește solicitarea reclamantei pentru constatarea caracterului politic al detenției preventive si al condamnării la pedeapsa închisorii corectionale dispusa fata de P. N., acțiunea este lipsita de interes in condițiile in care conform prevederilor art. 1 pct. 2 din Legea nr. 221/2009, constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute in art. 329 din Codul penal. In ceea ce privește petitul de constatare a caracterului politic al măsurii administrative de dislocare si stabilire de domiciliu forțat dispusa fata de P. N. in intervalul martie 1949 - noiembrie 1945, solicita respingerea pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei.
Raportat la temeiul de drept invocat de reclamanta in susținerea pretențiilor de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul moral, art. art. 998 Cod civil, considera cererea acestuia ca fiind prescrisa.
La data de 11.09.2012 reclamanta a depus la dosar note de ședință în care a precizat că în ceea ce îl privește pe antecesorul său P. N. solicită suma de 150.000 lei cu titlu de daune materiale (contravaloarea obiectelor din metal prețios confiscate) și suma de 350 lei cu titlul de daune morale. Referitor la antecesorul său S. G. solicită suma de 200.000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor confiscate și beneficiul nerealizat, respectiv diferența de salarizare între profesia de inginer și cea de muncitor și suma de 350.000 lei cu titlul de daune morale.
Analizând actele dosarului, tribunalului reține următoarele:
Din actele comunicate de CNSAS rezultă că prin sentința nr.2800/1948 a Tribunalului M. Cluj bunicul reclamantei P. N. a fost condamnat la 2 luni închisoare corecțională pentru delictul de răspândire de știri false prev. de art.329 C.penal, executarea pedepsei fiind suspendată. De asemenea, a fost achitat pentru delictul de instigare publică prev. de art.327 C.penal.
Totodată, față de antecesorul reclamantei s-a luat măsura administrative de dislocare și stabilire domiciliu forțat dispusă în din martie 1949 și până în noiembrie 1954, când a decedat.
Referitor la tatăl reclamantei S. G., prin sentința nr.2172/1948 a Tribunalului M. Cluj a fost condamnat la 3 luni închisoare corecțională pentru delictul de deținere ilegală de obiecte militare prev. de art.549 C.J.M., executarea pedepsei fiind suspendată. De asemenea, a fost achitat pentru delictul de răspândire de publicațiuni interzise prev. de art.325 C.penal.
Referitor la capătul de cerere privind constatarea caracterului politic al condamnării bunicului reclamantei, instanța reține că potrivit art.1 alin.2 lit. a din Legea nr.221/2009 constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute de art.329 din Codul penal din 1936, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare, iar conform art.4 alin.1 din aceeași lege persoanele condamnate penal în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru alte fapte decât cele prevăzute la art. 1 alin. (2) pot solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al condamnării lor, potrivit art. 1 alin. (3).
În consecință, în condițiile în care condamnarea suferită de antecesorul reclamantei întră în categoria celor care constituie de drept condamnări cu caracter politic, instanța constată că nu se impune constatarea acestui caracter. În privința delictului de instigare publică prev. de art.327 C.penal, bunicul reclamantei a fost achitat.
Referitor la capătul de cerere privind constatarea caracterului politic al condamnării tatălui reclamantei, instanța consideră că aceasta nu are caracter politic, fiind vorba despre deținerea ilegală de obiecte militare. În privința delictului de răspândire de publicațiuni interzise prev. de art.325 C.penal, tatăl reclamantei a fost achitat.
În ceea ce privește măsura administrativă de dislocare și stabilire domiciliu forțat dispusă față de defunctul P. N. în perioada martie 1949-noiembrie 1954, potrivit dispozițiilor art.1 alin.1, 3 și 4 din Legea nr.221/2009, „constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
Constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările și completările ulterioare. Caracterul politic al condamnarilor prevazute la alin. (3) se constata de instanta judecatoreasca, in conditiile prevazute la art. 4”.
Conform art.4 alin.2 din aceeași lege, “persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora. Prevederile art. 1 alin. (3) se aplică în mod corespunzător”.
Raportat la stare de fapt descrisă mai sus și ținând cont de aceste dispoziții legale, instanța consideră întemeiat capătul de cerere privind constatarea caracterului politic al măsurii de dislocare și stabilire domiciliu forțat dispusă față de defunctul P. N., în condițiile în care măsurile administrative au fost luate deoarece acesta era moșier, fiind evident că faptele menționate intră în categoria celor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999.
Instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pentru acest petit, raportat la dispozițiile art.4 alin.1 din Legea nr.221/2009, conform cărora „persoanele condamnate penal în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru alte fapte decât cele prevăzute la art. 1 alin. (2) pot solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al condamnării lor, potrivit art. 1 alin. (3). Cererea poate fi introdusă și după decesul persoanei, de orice persoană fizică sau juridică interesată ori, din oficiu, de parchetul de pe lângă tribunalul în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată”.
În privința petitului având ca obiect plata despăgubirilor pentru prejudiciul moral, reclamanta a invocat dispozițiile art.998, 999 din Vechiul cod civil.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța reține că potrivit dispozițiilor art.3 din Decretul nr.167/1958 „termenul prescripției este de 3 ani”, iar conform dispozițiilor art.8 alin.1 “prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe sa curgă de la data cînd păgubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atît paguba cît și pe cel care răspunde de ea”.
În speță, instanța consideră că dreptul la acțiune pentru obligarea statului la plata daunelor morale pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a măsurilor luate de stat s-a născut (doar teoretic, având în vedere aspectele care urmează să fie analizate) la data încetării lor, deoarece în acel moment acesta cunoștea toate elementele esențiale pentru angajarea răspunderii civile delictuale.
Cu toate acestea, fiind evident că o acțiune ar fi fost lipsită de succes în timpul regimului comunist și ar fi condus în mod cert la represalii din partea autorităților comuniste, instanța consideră că dreptul efectiv la acțiune s-a născut abia în momentul schimbării regimului comunist, respectiv la data de 1 ianuarie 1990, în acest sens fiind și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (de ex. decizia nr.3769/2007, pronunțată în dosarul nr._, Secția civilă și de proprietate intelectuală).
Totodată, instanța mai reține că la data de 09.04.1990 a intrat în vigoare Decretul-Lege nr.118/1990 prin care au fost acordate o . drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 și prin care a fost recunoscut implicit caracterul abuziv și ilicit al măsurilor luate de autoritățile comuniste față de opozanții regimului, astfel încât reclamantele ar fi avut posibilitatea să solicite acordarea de daune morale pentru măsura administrativă suferită, dacă apreciau că drepturile acordate prin acest act normativ sunt insuficiente pentru acoperirea prejudiciului suferit.
Instanța nu poate lua în considerare ca moment de început al termenului de prescripție data intrării în vigoare a Legii nr.221/2009, întrucât caracterul ilicit, prejudiciul, precum persoana care răspunde au fost cunoscute și puteau fi invocate încă din anul 1990, așa cum s-a reținut mai sus.
În consecință, instanța apreciază că termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de dispozițiile art.3 din Decretul nr.167/1958 era împlinit la data promovării prezentei acțiuni, motiv pentru care va admite excepția.
În ceea ce privește despăgubirile reprezentând echivalentul valorii bunurilor mobile confiscate, instanța reține că prin Decizia nr.6/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 245 din 29 aprilie 2013 s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit că pot fi acordate despăgubiri materiale numai pentru aceleași categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative speciale de reparație, respectiv Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, sub imperiul cărora partea interesată să nu fi obținut deja o reparație.
Ținând cont de dispozițiile art.330 alin.4 C.proc.civ., în vigoare la data înregistrării acțiunii, potrivit cărora „dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I”, instanța constată că cererea reclamantelor este neîntemeiată.
De asemenea, instanța consideră neîntemeiată cererea reclamantei privind beneficiul nerealizat de tatăl său, respectiv diferența de salarizare între profesia de inginer și cea de muncitor, întrucât în temeiul dispozițiilor art.5 alin.1 lit. b din Legea nr.221/2009 pot fi acordate doar despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare.
Pentru toate motivele expuse mai sus, instanța va respinge cererea privind plata daunelor morale, dreptul la acțiune fiind prescris, va admite în parte acțiunea și va constată caracterul politic al măsurii administrative de dislocare și stabilire domiciliu forțat dispusă față de defunctul P. N. în perioada martie 1949-noiembrie 1954.
Totodată, va respinge ca neîntemeiate restul capetelor de cerere din acțiunea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune și respinge capătul de cerere din acțiunea reclamantei P. M. C. S., domiciliată în Cluj-N., ., jud. Cluj având ca obiect obligarea pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul procesual ales la D.G.F.P. Cluj, situat în Cluj-N., Piața A. I. nr. 19, jud. Cluj, la plata daunelor morale, dreptul la acțiune fiind prescris.
Respinge excepția lipsei calității procesuale active.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta P. M. C. S. împotriva pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,.
Constată caracterul politic al măsurii administrative de dislocare și stabilire domiciliu forțat dispusă față de defunctul P. N. în perioada martie 1949-noiembrie 1954.
Respinge ca neîntemeiate restul capetelor de cerere din acțiunea reclamantei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Mai 2013.
PREȘEDINTE, D.-I. T. | ||
GREFIER, G.-C. Ț. |
Red. D.T./C.Ț./18.06.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 354/2013. Tribunalul CLUJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 587/2013. Tribunalul CLUJ → |
|---|
