Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 1219/2013. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1219/2013 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 10-12-2013 în dosarul nr. 15236/211/2011*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1219/R/2013
Ședința publică de la 10 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. L.
Judecător M. O.-S.
Judecător D.-I. T.
Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către recurenta S. R. moștenitoare a lui KESZEGH T. împotriva Sentinței civile nr._/2012 pronunțată la 18.12.2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimat K. E., intimat F. E., intimat F. E., intimat F. T., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.11.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Reține că prin Sentința civilă nr._/2012 pronunțată la 18.12.2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. s-a respins acțiunea civila formulata de reclamanta Keszeg T. în contradictoriu cu paratii K. E.,F. T., F. E. si F. E., toti cu domiciliul necunoscut.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătoria a reținut următoarele:
Terenul in litigiu este identificat in CF nr._ Cluj-N., carte funciara rezultata din dezmembrarea imobilului cu nr. cadastral_ inscris in cartea funciara_ fiind proprietatea tabulara a paratilor K. Emerik, F. T. (E. trecut in mod eronat)si F. E..
Inscrierea in cartea funciara a acestora s-a facut in urma ramanerii irevocabile a sentintei civile nr.9790/15 septembrie 2009 pronuntata in dosarul civil nr._ al Judecatoriei Cluj-N. prin Decizia civila nr. 527/R/2010 a Curtii de Apel Cluj.
In baza acestei decizii, reclamantei impreuna cu numita S. R. in calitate de mostenitoare ale defunctului Keszeg F. i-a fost atribuita suprafata de 480 mp teren gradina in .. 25, respectiv cota de 5/8 reclamantei cu titlu de cumparare, mostenire si partaj si cota de 3/8 numitei S. R..
In baza aceleiasi decizii paratilor le-a fost atribuita suprafata de 240 mp gradina in Taietura T. nr. 25 cu nr topo nou_/1, respectiv K. Emerik cu cota de 2/4, iar F. T. si F. E. cu cota de cate ¼ fiecare.
Se retine de instanta ca din eroare, F. E. a fost intabulat in CF_, in realitate dispozitivul Deciziei civile nr. 827/R/2010 a Curtii de Apel Cluj se refera la F. T..
Obiectul cauzei de fata, vizeaza dobandirea dreptului de proprietate de catre reclamanta, asupra imobilului mai sus aratat, actiunea fiind intemeiata pe dispozitiile Codului civil austriac.
Instanta a retinut ca, prin Decretul-Lege nr.389/22.06.1943 a fost extinsa legislatia civila din vechea Romanie in teritoriile din Transilvania, astfel ca au fost puse si aici in aplicare prevederile Codului Civil roman, corelativ cu aceasta fiind scoase din vigoare prevederile Codului civil austriac si ale legilor maghiare ce erau pana atunci in vigoare. Art.3 al.1 din DL 389/1943 a dispus in ce priveste natura, durata si efectele posesiei ca acestea sunt supuse legilor sub care a inceput prescriptia . Astfel, in ce priveste prescriptiile incepute dupa extinderea legislatiei, respectiv 1943 si pana la data intrarii in vigoare a Decretului 115/1938 prin Legea 241/12.07.1947, acestora li se aplica dispozitiile Codului civil roman, dobandirea drepturilor reale prin acest mod facandu-se numai in conditiile impuse de noua lege.
In speță, conform sustinerilor reclamantei, exercitarea posesiei asupra imobilului a inceput inainte de anul 1943, perioada in care in Transilvania era in vigoare Codul civil austriac, astfel ca, in conditiile in care legea care guverneaza dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este legea in vigoare la momentul inceperii posesiei, in cauza isi vor gasi aplicare in ceea ce priveste petitul privind uzucapiunea, dispozitiile in materie cuprinse in Codul civil austriac.
In acest sens, se va avea in vedere ca potrivit dispozitiilor art.1460 C.civil austriac, pentru prescriptiune, pe langa capacitatea persoanei si a obiectului, mai trebuie ca cineva sa posede efectiv lucrul sau dreptul ce trebuie dobandit in acest mod, posesia sa fie legitima, cu buna credinta si neviciata si sa fie continua in tot timpul cerut de lege, astfel ca pentru a-si produce efectele, respectiv pentru a conduce la dobandirea dreptului de proprietate posesia trebuie sa fie efectiva, exercitata cu buna credinta, neviciata si continua pe o perioada de 30 de ani.
Analizând îndeplinirea condițiilor uzucapiunii, instanța reține că, potrivit art. 1461 din Codul civil austriac este legitimă ori și ce posesiune întemeiată pe un titlu ce ar fi fost îndestulător pentru dobândirea proprietății, dacă acesta ar fi aparținut transmițătorului, însă, având în vedere dispozițiile art. 1477 din Codul civil austriac potrivit cărora cel care invocă uzucapiunea pe o trecere de timp de 30 sau 40 de ani nu are nevoie de just titlu, această condiție nu este necesar a fi îndeplinită în speță. În ceea ce privește condiția ca posesia să fie exercitată cu bună credință și să fie neviciată, instanța a reținut că posesia este viciată, potrivit art. 1464 din Codul civil austriac, atunci când cineva se pune în stăpânirea unui bun prin forță sau prin vicleșug, sau se introduce în posesiune în mod clandestin sau ocupă bunul numai cu titlu precar. În acest caz, nu poate prescrie nici el nici moștenitorii lui
Din declaratiile martorilor audiati in cauza, respectiv, Darvas B. si D. G. rezulta ca terenul pe care il cunosc acestia este in suprafata de 400 mp ceea ce duce la concluzia ca se face vorbire de terenul care i-a fost atribuit deja reclamantei.De altfel martorii audiati sunt aceiasi pe care instanta i-a audiat si in cursul procesului ce a facut obiectul dosarului_ al Judecatoriei Cluj-N., declaratiile fiind asemanatoare. vizand in mod cert terenul atribuit deja, fara a se face referire la suprafata de 239 mp pe care-i solicita in prezent reclamanta.
In speta perioada de 30 de ani necesară pentru a uzucapa nu este dovedită cu certitudine ca fiind îndeplinită. Acest termen trebuie dovedit fără echivoc, astfel încât să nu existe îndoieli asupra îndeplinirii acestor condiții, datorită consecințelor deosebit de importante ale uzucapiunii: dobândirea proprietății de către uzucapant cu titlu gratuit și sporirea patrimoniului acestuia în detrimentul proprietarului bunului, care pierde concomitent dreptul de proprietate asupra bunului, cu titlu de sancțiune pentru neexercitarea dreptului său pentru o perioadă îndelungată de timp.
De altfel reclamanta a mai invocat uzucapiunea asupra cotei parti din terenul situat in Cluj N., .. 25, jud. Cluj si in procesele anterioare, capat de cerere la care a renuntat pe parcurs.
Având în vedere considerentele expuse, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1492 din Codul civil austriac pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu prin uzucapiune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal recurs S. R., în calitate de moștenitoare a reclamantei Keszeg T., decedată pe parcursul soluționării cauzei, solicitând instanței admiterea recursului ,schimbarea in totalitate a sentintei civile si,in consecinta, admiterea actiunii civile, asa cum a fost formulata si extinsa.
În motivarea recursului s-a arătat că dezlegarea dată de catre instanta de fond este abstracta,in contradictie cu probele administrate,atat direct,prin audierea martorilor incuviintati,cat si indirect,prin analiza celor deja administrate si analizate in Dosarul nr._ al Judecatoriei Cluj-N.,care a avut initial petit de uzucapiune si sistare a starii de indiviziune, ar in care,in final,instantele s-au pronuntat asupra petitului de sistare a starii de indiviziune prin formare de loturi .
Toate probele administrate in acel dosar,in care s-au pronuntat hotarari irevocabile,precum si cele administrate in prezenta cauză, converg spre o singura concluzie certa:intregul teren care face parte din gradina din Cluj-N.,..25 a fost folosit de familia recurentei pentru o perioada de peste 60 de ani. La un moment dat,in cursul anului 1968, familia acesteia a descoperit proprietarul unei cote de proprietate din acea gradina,respectiv familia U.,cu care a incheiat un contract de vanzare-cumparare,in acest fel asigurandu-si proprietatea tabulară,cel putin pentru aceasta cota. De altfel, la incheiarea contractului sub semnatura privata s-a incheiat targul,cu stabilirea unui pret si cu pastrarea posesiei,pentru intreaga gradina de 720 mp.,eroarea strecurandu-se dintr-o dorinta de meticulozitate,prin inscrierea topograficului aferent acestei gradini,vanzatorii detinand doar o cota din acest topografic,in fapt cota lor de proprietate cuprinzand terenuri din intreaga postata de pe partea stanga a strazii Taietura T.,asa cum reiese din actele de la dosarul initial,acvirat.Folosinta vanzatorilor fusese pana in anii 1940 asupra acestei gradini,probabil printr-un partaj de folosinta cu restul coproprietarilor.
Totodata,este de observat ca despagubirea Statului R. s-a raportat la intreaga suprafata de 720 mp.,jusitificarea acestei sulte venind tocmai din recunoasterea folosirii de catre recurentă a cotelor tuturor coproprietarilor,atat celor din prezenta cauza,cat si a Statului R.,in favoarea caruia a achitat o sulta corespunzatoare unui pret de 100 Euro pentru un metru patrat de teren.
La momentul la care au fost audiati, atat in dosarul initial,dar si in prezenta cauza,martorii au mentionat exact ca au folosit dintotdeauna intreaga gradina de la nr.25,fara a ști cum este identificata in cartea funciara si fara a face masuratori prealabile depozitiilor.Acestea s-au efectuat in expertizele administrate in dosarul acvirat. Nu au mai contestat dreptul Statului la sulta,desi chiar pana la data cand s-a eliberat certificatul de vacanta succesorala,in anul 1998, era deja implinit termenul de uzucapiune,folosind intregul imobilul peste 45 de ani(inclusiv cota celor dupa care a mostenit acesta).
Prin renuntarea la petitul de uzucapiune,pentru considerente in primul rand de ordin financiar ,nu au considerat ca intrerup si nici nu s-a intrerupt cursul posesiei utile,pasnice si sub nume de proprietar asupra intregului imobil,ca fapt juridic,ci,dimpotriva,a decis clarificarea situatiei juridice a terenului si despagubirea Statului R. cu ceea ce i se cuvenea ca urmare a detinerii cotei sale din intregul totpografic.In aceste conditii, a considerat ca lucrurile vor fi mai clare,uzucapiunea urmand a fi declarata asupra portiunii constituite de instanta pentru paratii cu domiciliul necunoscut.
Oricum,instanta de fond nici nu a analizat aceste chestiuni in conditiile in care doi martori,cu varste de peste 85 de ani, nu au stiut sa indice cu exactitate dimensiunile frontului la . acestuia si eventualele neregularitati ale scoartei terestre din zona.
Este mai mult decat evident ca martorii,audiati initial cand se punea in discutie uzucapiunea,in anul 2008,au stiut exact ca a folosit intreaga gradina,si nicidecum doar cei 480 mp. intabulati.Aceasta suprafata a reiesit doar in urma unor calcule facute de instanta de recurs in dosarul mai sus mentionat,prin calcularea unor cote de proprietate din cartea funciara,deci prin aplicarea unui algoritm aritmetic,si nicidecum prin combaterea depozitiilor unor oameni batrani.Toate sentintele pronuntate in acel dosar recunosc posesia asupra intregului topografic,aceasta fiind si ratiunea pentru care sulta Statului R. a fost calculata din intreaga suprafata de 720 mp..
Trebuie avut in vederea si faptul ca a achitat ani la rand impozitul pentru o suprafata de 1150 mp.(care reprezenta cota de proprietate a vanzatorilor de pe intreaga . gradina de la numarul 25 si doar asupra acesteia a emis pretentii.
Totodata, consideră dezlegarea data prin hotararea recurata superficiala,chiar de rea-credinta,intrucat nu s-ar imbogati prin admiterea actiunii,ci ar reglementa corect si drept situatia juridica a terenului pe care familia sa a avut constiinta ca l-a dobandit cu respectarea reglementarilor legale,de o perioada de peste jumatate de secol.
In mod evident,promovarea prezentului recurs constituie expresia vointei recurentei de a continua judecata in prezenta cauza,ca mostenitoare a defunctei sale mame,reclamanta Keszeg T.,decedata la data de 29 iunie 2013.
Prin declarația depusă la dosar la data de 26.11.2013 de către B. T. M., fiica reclamantei Keszegh T., decedată în cursul soluționării cauzei, aceasta a arătat că înțelege să își însușească, în calitate de succesoare a defunctei, recursul declarat de sora sa ,S. R., împotriva sentinței civile nr._ din 18.12.2012 a Judecătoriei Cluj-N..
Analizând recursul declarat, în raport cu dispozițiile legale invocate, Tribunalul apreciază că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Uzucapiunea sau prescripția achizitivă constă în dobândirea originară a proprietății sau a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea neîntreruptă a lucrului, în conditiile și termenul prevazut de lege, întemeiată pe existenta unei posesii, care trebuie să fie reală și utilă.
In speță, s-au invocat ca temei de drept al acțiunii și sunt aplicabile,dispozițiile Codului civil austriac, mai precis cele care reglementează uzucapiunea improprie, avand în vedere că nu s-a susținut existența unui just titlu, impusă de uzucapiunea propriu-zisă, prev de art.1461 din C.civ. austriac. Cu alte cuvinte, în cazul uzucapiunii improprii, legitimitatea (titlul) nu este o condiție, fiind necesară doar posesia de bună credință si neviciată a celui care uzucapează. Uzucapiunea improprie aplicabilă bunurilor imobile, necesită de regula o scurgere a timpului de 30 de ani ,termen prelungit la 40 de ani în cazul uzucapiunii împotriva persoanelor juridice (art 1472 ), reclamanta susținand că posesia asupra imobilului în litigiu a început încă din anii 1940-1942.
In acest sens, tribunalul reține, în acord cu prima instanță, că potrivit dispozitiilor art.1460 C.civil austriac, pentru a conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, se impune ca posesia sa fie efectiva, exercitata cu buna credinta, neviciata si continua pe o perioada de 30 de ani.
Așa cum corect a reținut și instanța de fond, probatoriul administrat în cauză nu a fost însă în măsură să confirme susținerile referitoare la faptul că posesia exercitată de reclamanta Keszegh T. întrunește condițiile anterior menționate, necesare pentru dobandirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate.
Astfel, martorul Darvas B., face referire la o suprafață de teren de 400 mp. situat în ..25, despre care afirmă că a fost folosit de aprox. 50 de ani de către reclamanta actualmente decedată și familia acesteia. Ori, raportat la momentul audierii acestui martor, 22.05.2012, reiese că posesia la care a făcut referire a început în jurul anilor 1962 și nicidecum în 1940-1942 așa cum s-a pretins.
În ce privește pe martora D. G., aceasta nu a fost în măsură să ofere date concrete legate de suprafața folosită și de anul la care a început exercitarea posesiei, referirile sub aceste aspecte fiind extrem de vagi.
Contrar susținerilor recurentelor, nici în dosarul anterior, nr._ al Judecătoriei Cluj-N., probele administrate nu au relevat întrunirea condițiilor uzucapiunii prevăzute de Codul civil austriac. Astfel, aceeași martori audiați în prezenta cauză, au făcut referire cu acea ocazie la folosința terenului începand cu anii 1969-1970 și în niciun caz anii 1940-1942, așa cum pretind apelantele.
Nu lipsit de relevanță este faptul că reclamantele Keszeg T. și S. R. au arătat, în cadrul acțiunii înregistrate sub nr._ al Judecătoriei Cluj-N., că au dobandit terenul prin uzucapiune, folosindu-l începand cu anul 1968, susținere care o contrazice pe cea din prezenta cauză în care s-a afirmat că au folosit terenul încă din anii 1940-1942.
Sunt fără relevanță susținerile din recurs referitoare la recunoașterea prin hotărarile anterioare a posesiei asupra întregului teren de către reclamantă, în situația în care, așa cum s-a arătat în cele ce preced, această posesie nu întrunește condițiile necesare dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea reglementată de dispozițiile Codul civil austriac invocate drept temei al acțiunii introductive.
Așa fiind, raportat la considerentele arătate, nefiind dat niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ., tribunalul în temeiul art. 312 alin 1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de S. R. si insusit de catre B. T. M. în calitate de succesoare a reclamantei Keszegh T. împotriva sentinței civile nr._ din 18.12.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., și va menține în întregime dispozițiile sentinței atacate, cu mențiunea că s-a dat eficiență și disp. art. 304 1 C.pr.civ., hotărarea atacată nefiind supusă căii de atac a apelului.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de S. R. si insusit de catre B. T. M. în calitate de succesoare a reclamantei Keszegh T. împotriva sentinței civile nr._ din 18.12.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Decembrie 2013.
Președinte, E. L. | Judecător, M. O.-S. | Judecător, D.-I. T. |
Grefier, L. C. |
L.C. 08 Ianuarie 2014
Red.M.O.S./Tehn.L.C./2 ex. -10.01.2014
Jud. fond: E. E. P.- Jud. Cluj-N.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 486/2013. Tribunalul CLUJ | Acţiune în constatare. Decizia nr. 11/2013. Tribunalul CLUJ → |
|---|
