Contestaţie la executare. Decizia nr. 912/2013. Tribunalul GALAŢI
Comentarii |
|
Decizia nr. 912/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 19957/233/2012
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 912/2013
Ședința publică de la 16 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. J.
Judecător F. L. N.
Judecător A. P.
Grefier G. R.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului formulat de recurentul- contestator C. C. M., cu domiciliul în loc. Oradea, .. 7, ., în contradictoriu cu intimații INSTITUȚIA P., cu sediul în G., ., județul G., S. P. AL MUNICIPIULUI G., cu sediul în ., județul G., S. F. LOCATIV, cu sediul în ., județul G., C. L. AL MUNICIPIULUI G., cu sediul în ., județul G., S. J. AL PRIMĂRIEI, cu sediul în ., județul G., INSTITUȚIA A. ȘEF, cu sediul în ., județul G., S. E. AL PRIMĂRIEI IMOBILIARE DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA G., cu sediul în ., județul G., B. E. JUDECĂTORESȚI ASOCIAȚI M. C. SI B. F., cu sediul în G., ., județul G., B. F., cu domiciliul în G., ., județul G., intimații- intervenienți I. T. și I. M., cu domiciliul ales la sediul C.. Av. "T. I. M." cu sediul în G., ., ., împotriva sentinței civile nr. 2359/13.03.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect "contestație la executare ".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.10.2013, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 16.10.2013, data la care a pronunțat următoarea decizie.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. în data de 15.10.2012, sub nr._, contestatorul C. C. M., în contradictoriu cu intimații Instituția P., S. Patrimoniu al mun. G., S. Fond Locativ, C. L. al mun. G., S. J. al Primăriei, Instituția A. Șef, S. E. al Primăriei Imobiliare și B. Executorului Judecătoresc B. F., precum și B. F. executor judecătoresc, a formulat contestație la executare, solicitând obligarea B. B. F. să îndeplinească actele de executare referitoare la predarea imobilului situat în G., ., în sensul de a emite somațiile de predare într-un termen stabilit și apoi a proceda la executarea silită efectivă de punere în posesie a creditorului asupra acestui imobil. Totodată a solicitat obligarea executorului judecătoresc B. F. la plata unei amenzi și la plata despăgubirilor către creditor pentru paguba creată prin refuzul de a îndeplini actele de executare referitoare la predarea imobilului. A mai solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Motivându-și în fapt cererea contestatorul a arătat că, la B. B. F. a depus spre executare două titluri executorii: sentința civilă nr. 214/CA/2010 a Tribunalului Bihor și decizia nr. 152/2012 a Curții de Apel Oradea și s-au format astfel două dosare de executare silită: 597/2011, respectiv 39/2012, care au fost conexate în urma dispozițiilor instanței de executare.
A mai precizat contestatorul că intimatul B. F. refuză să întocmească acte de executare în acest dosar, în ceea ce privește predarea efectivă a imobilului, deși prin încheierea Judecătoriei G. din data de 05.06.2012, s-a dispus doar suspendarea executării penalităților de întârziere, iar contestatorul a cerut în numeroase rânduri continuarea executării silite.
În continuare, contestatorul a arătat că, între timp, imobilul situat în G., ., a fost înstrăinat ilegal către un terț, care a demolat construcția, astfel încât, imobilul nu mai există, motiv pentru care contestatorul solicită despăgubiri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 404 C.proc.civ.
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 27.12.2012 contestatorul, în temeiul art. 246 C.proc.civ. a renunțat la judecarea cauzei în contradictoriu cu intimații Instituția P., S. Patrimoniu al mun. G., S. Fond Locativ, C. L. al mun. G., S. J. al Primăriei, Instituția A. Șef, S. E. al Primăriei Imobiliare. Totodată s-a menționat de către contestator că înțelege să se judece în contradictoriu cu B. B. F. și B. F. executor judecătoresc.
La termenul de judecată din data de 09.01.2013 contestatorul a precizat cuantumul despăgubirilor solicitate, respectiv_ Euro, cerând ca intimatul să fie obligat și la plata lipsei de folosință începând cu 01.01.2013 până la executarea efectivă a titlului, urmând a plăti lunar o despăgubire de 1596 Euro.
Prin încheierea din data de 09.01.2013 instanța a luat act de renunțarea contestatorului la judecată față de intimații Instituția P., S. Patrimoniu al mun. G., S. Fond Locativ, C. L. al mun. G., S. J. al Primăriei, Instituția A. Șef, S. E. al Primăriei Imobiliare.
La termenul de judecată din data de 16.01.2013 contestatorul și-a modificat acțiunea și a precizat că înțelege să se judece în contradictoriu cu B. M. C. și B. F..
Prin încheierea din data de 24.01.2013 instanța a respins excepția tardivității formulării cererii modificatoare, invocată de către intimați la termenul de judecată din data de 16.01.2013. Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că cererea modificatoarea a fost formulată la prima zi de înfățișare, așadar cu respectarea dispozițiilor art. 132 alin. 1 C.p.c.
Intimatul B. M. C. și B. F., a desemnat reprezentant în instanță și a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității și calității procesuale a B. B. F. și excepția lipsei calității procesuale pasive a B. M. C. și B. F..
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că B. B. F. nu există înregistrat ca și cabinet de executor pe raza Curții de Apel G., iar potrivit dispozițiilor Legii 188/2000 rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, astfel încât nu poate fi parte într-o acțiune în fața instanței.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii 188/2000.
Intimatul B. F. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin precizările formulate la termenul de judecată din data de 16.01.2012 intimatul B. M. C. și B. F. a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare având ca obiect refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini un act de executare, motivat de faptul că, în cauză, contestatorul nu contestă un anume act de executare. Totodată a fost invocată excepția puterii de lucru judecat față de cauza ce face obiectul dosarului nr._/233/2012 al Judecătoriei G..
La termenul de judecată din data de 09.01.2013 numiții I. T. și I. M. au formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care au solicitat respingerea contestației la executare. Totodată, au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția inadmisibilității, excepția tardivității formulării contestației la executare.
În motivarea cererii, au arătat, în esență, că prin contractul de schimb încheiat la data de 22.05.2012 au devenit proprietarii imobilului situat în G., ., în suprafață de 140 mp, iar la adresa respectivă se află mai multe imobile, inclusiv cel care este proprietatea contestatorului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 49 alin. 2 C.proc.civ.
În susținerea cererii au fost depuse la dosar înscrisuri.
Prin încheierea din data de 16.01.2013 instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de numiții I. T. și I. M..
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 17.01.2012 numiții I. T. și I. M. au formulat cerere de intervenție accesorie, în interesul intimaților B. M. C. și B. F., respectiv B. F. executor judecătoresc, prin care au solicitat respingerea contestației la executare. Totodată, au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția inadmisibilității, excepția tardivității formulării contestației la executare.
În motivarea cererii, au arătat, în esență, că prin contractul de schimb încheiat la data de 22.05.2012 au devenit proprietarii imobilului situat în G., ., în suprafață de 140 mp, iar la adresa respectivă se află mai multe imobile, inclusiv cel care este proprietatea contestatorului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 49 alin. 3 C.proc.civ.
Prin încheierea din data de 13.03.2013 instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție în interesul intimaților formulată de numiții I. T. și I. M..
Prin încheierea din data de 20.02.2013 instanța a respins ca fiind lipsite de interes excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei capacității procesuale a B. B. F., având în vedere și precizările privind cadrul procesual formulate la termenul respectiv de către contestator. Totodată, instanța a calificat excepția puterii de lucru judecat drept o apărare de fond și a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. F. executor judecătoresc.
În temeiul art. 167 C.proc.civ. instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.
La solicitarea instanței, a fost depus, în copie, dosarul de executare nr. 597/2012, la care a fost conexat dosarul de executare nr. 39/2012 al B. M. C. și B. F..
Analizând cu prioritate, potrivit art. 137 alin. 1 C.proc.civ., actele și lucrările dosarului cu referire la excepțiile invocate, instanța a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, instanța a reținut că aceasta se referă la un gen de acțiune care nu poate fi promovată în justiție, dreptul pretins încălcat neregăsindu-și ocrotire în sfera juridicului și care îl pune pe magistrat în imposibilitate să o analizeze.
Or, având în vedere obiectul prezentei cauze, dispozițiile art. 399 alin.1 teza finală C.proc.civ., precum și dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează fiecărei peroane „dreptul la un tribunal”, adică dreptul ca o instanța judiciară să soluționeze orice contestație privitoare la drepturile și obligațiile sale civile, instanța a respins excepția inadmisibilității cererii.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a B. M. C. și B. F., precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a executorului judecătoresc B. F., instanța a reținut următoarele:
Calitatea procesuală pasivă, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile, presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății. Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, acestuia îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.
Prin indicarea pretenției sale – contestarea refuzului organului de executare de a îndeplini un act de executare -, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție, instanța a apreciat că în cauză contestatorul justifică îndreptățirea de a introduce cererea împotriva intimatului B. M. C. și B. F., motiv pentru care a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a B. M. C. și B. F..
Totodată, având în vedere că executorul judecătoresc B. F. își desfășoară activitatea în cadrul B. M. C. și B. F. și față de adresa nr. 278/25A/2013 a Curții de Apel G. (fila 318), instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a executorului judecătoresc B. F. și a respins contestația la executare formulată în contradictoriu cu acest intimat, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală.
În ceea ce privește apărarea intimaților, vizând puterea de lucru judecat față de cauza ce face obiectul dosarului nr._/233/2012, al Judecătoriei G., instanța a înlăturat-o, ca neîntemeiată, având în vedere că în cauza respectivă a fost analizat refuzul executorului judecătoresc în ceea ce privește executarea silită a penalităților de întârziere.
Analizând actele și lucrările dosarului, cu referire la fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
În cadrul dosarului de executare nr. 597/2011, ca urmare a cererii creditorului C. C. M. din data de 21.11.2011, adresată B. M. C. și B. F., s-a trecut la executarea obligațiilor stabilite în sarcina debitorilor Instituția P., S. Patrimoniu al mun. G., S. Fond Locativ, C. L. al mun. G., S. J. al Primăriei, Instituția A. Șef, S. E. al Primăriei Imobiliare, prin titlul executoriu reprezentat de decizia nr. 214/CA/2010 a Tribunalului Bihor.
Prin hotărârea menționată, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 482/CA/2010/14.06.2010 a Curții de Apel Oradea s-a dispus obligarea pârâților să procedeze la predarea către reclamant a imobilului situat în G., ., descris în decizia civilă nr. 127/A/2008 a Curții de Apel G., în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, sub sancțiunea unor penalități de întârziere.
La data de 17.01.2012 s-au emis somații, prin care debitorilor li s-a solicitat să se conformeze dispozițiilor din titlurile executorii, în sensul predării în natură a imobilului situat în G., ..
Prin încheierea nr. 1045/21.05.2012 a Judecătoriei G., pronunțată în dosarul nr._, a fost admisă cererea de suspendare provizorie a executării silite, pe cale de ordonanță președințială, formulată de contestatorul municipiul G. prin primar, în contradictoriu cu intimatul C. C. M., și, în consecință, s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite, ce formează obiectul dosarului de executare nr. 597/2011 al executorului judecătoresc B. F.. Totodată, s-a menționat că măsura își va produce efectele până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestației la executare înregistrate sub nr._ la Judecătoria G..
Prin încheierea din data de 05.06.2012 a Judecătoriei G., pronunțată în dosarul nr._, a fost admisă, în parte, cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatorul municipiul G. și s-a dispus suspendarea executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. 597/2011 al executorului judecătoresc B. F., numai în ceea privește executarea silită a penalităților de întârziere, în cuantum de 20 % pe zi de întârziere aplicate contestatorului municipiul G., prin primar, prin sentința civilă nr. 214/CA/16.03.2010 a Tribunalului Bihor.
Potrivit art. 399 alin. 1 teza finală C.proc.civ., se poate formula contestație la executare și în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
Din interpretarea dispozițiilor legale menționate rezultă că refuzul executorului judecătoresc trebuie să vizeze îndeplinirea unor acte în condițiile legii, așadar să aibă un caracter nejustificat, pentru că numai în acest fel poate fi vorba despre o vătămare adusă părții interesate în efectuarea actului respectiv.
Or, în prezenta cauză, instanța a reținut că ulterior emiterii somațiilor, prin care debitorilor li s-a solicitat să se conformeze dispozițiilor din titlurile executorii, în sensul predării în natură a imobilului situat în G., ., în cauză s-a dispus suspendarea executării silite, prin încheierea nr. 1045/21.05.2012 a Judecătoriei G., pronunțată în dosarul nr._ .
Referitor la susținerile contestatorului, conform cărora executorul judecătoresc ar fi trebuit să continue executarea ca urmare a încheierii din data de 05.06.2012 a Judecătoriei G., pronunțate în dosarul nr._, instanța a reținut că această hotărâre a fost depusă de către creditorul contestator în dosarul de executare la data de 14.01.2013, moment de la care executarea silită a fost reluată.
Această împrejurare rezultă și din adresa nr._/890/E/2013. Totodată, instanța a reținut că principiul disponibilității, care guvernează întregul proces civil, este pe deplin aplicabil și în activitatea executorilor judecătorești.
În acest sens, art. 52 alin. 1 din Legea 188/2000 dispune că executarea silită și celelalte acte, care sunt de competența executorului judecătoresc se îndeplinesc la cerere.
În consecință, instanța a apreciat că neîndeplinirea vreunui act de executare în perioada mai 2012 – ianuarie 2013 (dată la care creditorul contestator a solicitat continuarea executării silite și a atașat cererii sale încheierea Judecătoriei G. din data de 05.06.2012) nu are un caracter nejustificat.
Față de considerentele expuse, având în vedere și caracterul accesoriu al capetelor de cerere vizând obligarea executorului judecătoresc B. F. la plata unei amenzi și la plata despăgubirilor către creditor, instanța a respins, ca neîntemeiată, contestația la executare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, a arătat că a formulat contestație la executare știind că exista o încheiere de suspendare a executării silite, dar aceasta operează doar în ceea ce privește penalitățile de întârziere stabilite de instanță prin titlul executoriu a cărui lămurire s-a solicitat. Potrivit acestei încheieri, executarea trebuia continuată în ceea ce privește obligația celor șapte debitori de predare a imobilului din G., .. Or, executorul judecătoresc nu a întreprins niciun act de executare deși contestatorul i-a adresat mai multe cereri în acest sens. A susținut că suspendarea executării silite din data de 05.06.2012 nu are importanță pentru continuarea executării silite referitoare la predarea imobilului pe care executorul nu a înfăptuit-o în tot acest timp. A arătat că la B. B. F. și M. C. a depus spre executare titlul reprezentat de sentința civilă nr.214/CA/2010 pronunțată de Tribunalul Bihor și decizia nr.152/2012 a Curții de Apel Oradea, ce obliga pe aceiași debitori la îndeplinirea obligației din sentința civilă nr.214/CA/2010 față de creditor. S-au format două dosare de executare silită, 597/2011 și 39/2012, care au fost conexate în urma dispozițiilor instanței de executare. B. F. a refuzat să întocmească acte de executare în acest dosar referitor la predarea efectivă a imobilului, sprijinindu-se pe existența încheierii nr.1045/21.05.2012, privind suspendarea provizorie și a încheierii pronunțate în dosarul nr._ al Judecătoriei G. în data de 05.06.2012. A învederat că această încheiere nu a suspendat executarea silită sub aspectul predării imobilului din G., ., ci numai executarea silită a penalităților de întârziere. Executorul a fost informat că acest imobil a fost înstrăinat către o terță persoană, care și-a întabulat dreptul de proprietate asupra sa, apoi l-a demolat. A solicitat obligarea executorului judecătoresc la plata de despăgubiri, dar instanța a admis că acesta nu are calitate procesuală pasivă.
În drept, au fost invocate disp. art.404 C.proc.civ.
În apărare, primarul municipiului G. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate.
În drept, întâmpinarea s-a întemeiat pe disp. art.115-119, art.129, 137, 146, 161 C.proc.civ., art.21 alin.1,2, art.62 alin.1, art.77 din Legea nr.215/2001.
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu disp. art. 3041 C.proc.civ., Tribunalul constată că recursul este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.214/CA/16.03.2010 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr._ s-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul C. C. M., în contradictoriu cu INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI G. ș.a. și au fost obligați pârâții să procedeze la predarea către reclamant a imobilului situat în G., ., în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, sub sancțiunea unei penalități de întârziere de 20 % din salariul minim brut pe economie/zi de întârziere.
Prin decizia civilă nr.482/CA/2010-R/14.06.2010, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI G. împotriva sentinței nr.214/CA din 16.03.2010, reținându-se că recurentul nu a timbrat recursul, deși a fost citat cu mențiunea de a achita suma de 2 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
La data de 21.11.2011, recurentul a formulat cerere de punere în executare silită a titlului executoriu reprezentat sentința civilă nr.214/CA/16.03.2010 a Tribunalului Bihor, formându-se dosarul de executare nr.597/2011 al B. M. C. și B. F..
La 02.05.2012 s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor debitorului INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI G. pentru suma de 101.122,38 de lei.
Debitorul municipiul G. a formulat contestație la executare împotriva executării silite prin poprire, ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei G.. Debitorul a formulat cerere de suspendare provizorie a executării silite, soluționată prin încheierea nr.1045/21.05.2012, pronunțată în dosarul nr._ . Astfel, s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr.597/2011, măsura producându-și efectele până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestației la executare înregistrate sub nr._ la Judecătoria G..
În acest dosar, la data de 05.06.2012, s-a pronunțat o încheiere prin care s-a admis, în parte, cererea de suspendare a executării silite și s-a dispus suspendarea executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr.597/2011, numai în ceea ce privește executarea silită a penalităților în cuantum de 20 % pe zi de întârziere, aplicate contestatorului municipiul G., prin sentința civilă nr.214/CA/16.03.2010.
Ulterior, recurentul s-a adresat executorului judecătoresc cu cereri de continuare a executării însă acesta nu s-a conformat solicitărilor sale.
În conformitate cu disp. art.399 C.proc.civ., contestația la executare poate privi și refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare în condițiile prevăzute de lege. Pentru a da posibilitatea exercitării acestei contestații, art.53 alin.1 din Legea nr.188/2000 stabilește că în cazul refuzului executorului de a îndeplini un act sau de a îndeplini o executare silită, dacă părțile stăruie în cererea de îndeplinire a actului, executorul judecătoresc este obligat să motiveze refuzul.
Din adresele anexate, rezultă că B. și-a întemeiat refuzul pe încheierea nr.1045/21.05.2012, prin care Judecătoria G. a suspendat provizoriu executarea silită ce formează obiectul dosarului nr.597/2011, biroul executorilor judecătorești, neavând cunoștință despre pronunțarea încheierii din 05.06.2012 în dosarul nr._, al aceleiași instanțe.
D. după ce, la 14.01.2013, recurentul-contestator a informat organul de executare cu privire la hotărârea judecătoriei luată în legătură cu suspendarea executării în dosarul nr._, comunicându-i încheierea din 05.06.2012, B. a continuat executarea începută.
Prin urmare, refuzul executorilor de a îndeplini vreun act în perioada mai 2012 – ianuarie 2013, nu le este imputabil.
Din adresa nr.278/25A/16.01.2013 emisă de Curtea de Apel G., reiese că la data de 31.08.2010 s-a înregistrat în Registrul Birourilor E. Judecătorești, la poziția 2/2010, B. E. Judecătorești Asociați M. C. și B. F.. S-a precizat că nu există înregistrat birou individual al executorului judecătoresc B. F., soluția primei instanțe, fiind corectă și sub aspectul respingerii contestației formulate în contradictoriu cu executorul judecătoresc B. F., ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală.
În consecință, în baza art.312 C.proc.civ., va respinge, ca neîntemeiat, recursul și, în baza art.274 C.proc.civ., va obliga recurentul-contestator, la plata către intimatul B. M. C. și B. F., a sumei de 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocat, conform chitanței nr._/09.10.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul- contestator C. C. M., cu domiciliul în loc. Oradea, .. 7, ., în contradictoriu cu intimații INSTITUȚIA P., cu sediul în G., ., județul G., S. P. AL MUNICIPIULUI G., cu sediul în ., județul G., S. F. LOCATIV, cu sediul în ., județul G., C. L. AL MUNICIPIULUI G., cu sediul în ., județul G., S. J. AL PRIMĂRIEI, cu sediul în ., județul G., INSTITUȚIA A. ȘEF, cu sediul în ., județul G., S. E. AL PRIMĂRIEI IMOBILIARE DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA G., cu sediul în ., județul G., B. E. JUDECĂTORESȚI ASOCIAȚI M. C. SI B. F., cu sediul în G., ., județul G., B. F., cu domiciliul în G., ., județul G., intimații- intervenienți I. T. și I. M., cu domiciliul ales la sediul C.. Av. "T. I. M." cu sediul în G., ., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 2359/13.03.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ .
Obligă pe recurentul - contestator să plătească intimatului B.E.J.A. M. C. și B. F. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Octombrie 2013.
Președinte, R. J. | Judecător, F. L. N. | Judecător, A. P. |
Grefier, G. R. |
Red. NFL/Tehn. RG/2ex./20.01.2014
Jud. Fond D. G. B.
← Pretenţii. Încheierea nr. 20/2013. Tribunalul GALAŢI | Reziliere contract. Decizia nr. 10/2013. Tribunalul GALAŢI → |
---|