Partaj judiciar. Decizia nr. 908/2013. Tribunalul GALAŢI
Comentarii |
|
Decizia nr. 908/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 11-10-2013 în dosarul nr. 8827/233/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 908
Ședința publică de la 11 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. B.
Judecător F.-L. N.
Judecător A. F.
Grefier C. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant S. I., domiciliat în G., ., în contradictoriu cu intimata-pârâtă T. CRISTIȚA, domiciliată în G., ., ., împotriva sentinței civile nr._/9.11.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 1.10.2013, când Instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea asupra cauzei la 7.10.2013 și 11.10.2013.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
1.Cererea de chemare în judecată:
Prin acțiunea înregistrată rolul Judecătoriei G., sub nr._, reclamantul S. I. a chemat în judecată pe pârâta T. Cristița, solicitând instanței să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctului C. I., decedat la 16.01.1924, cu ultimul domiciliu în G., să se constate că de pe urma defunctului a rămas ca masă succesorală imobilul situat în G., . Ș.) nr. 20, compus din suprafața de 200,88 mp teren, casa de locuit și construcțiile aferente, să se constate că de pe urma defunctului au rămas ca moștenitori părțile din proces, cu o cotă de 1/2 fiecare.
În fapt, reclamantul a arătat că de pe urma defunctului C. I. a rămas ca unic moștenitor, tatăl său și al pârâtei, numitul S. P., după cum rezultă din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale eliberate de Primăria Municipiului G., iar ca avere a rămas imobilul, casă și teren, din G., .. Numitul S. P. a decedat la data de 15.02.2011, conform certificatului de deces nr._/16.02.2011, de pe urma sa rămânând ca avere succesorală două imobile, casa și teren, unul situat în G., ., iar celălalt în ., conform sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale nr._/23.02.2011, eliberate de Primăria Municipiului G..
Reclamantul a precizat că defunctul C. I. și soția sa au cumpărat de la vânzătorul M. I. terenul intravilan, liber de construcții, situat în G., . Ș.), nr. 20, prin actul de vânzare autentic din 06.03.1884, teren pe care au edificat ulterior casa de locuit existentă în acest moment. Prin decretul de expropriere nr. 130/1976 din imobil a fost trecută în proprietatea statului doar suprafața de 201,81 mp (202 mp), împrejurare constatată prin sentința civilă nr. 732/02.04.2007 a Tribunalului G., definitivă și irevocabilă, prin care s-a dispus restituirea în natură (pentru 88,20 mp) și prin echivalent bănesc (pentru 113,61 mp).
Reclamantul a mai precizat că restul terenului intravilan din ., marcat cu contur roșu în ridicarea întocmită de PFA M. L., în suprafață de 200,88 mp cu casa de locuit de pe aceasta, nu a făcut obiectul exproprierii, dar întrucât nu fusese dezbătută succesiunea de pe urma defunctului C. I., la momentul prezentării împreună cu pârâta la notar, în vederea dezbaterii succesiunii de pe urma defuncților S. A. și S. P., nu s-a putut face mențiune despre această suprafață și despre casa de locuit, sens în care se justifică interesul în promovarea acțiunii.
A mai învederat reclamantul că stabilirea calității de moștenitori de pe urma defunctului S. P. a fost constatată prin certificatul de moștenitor nr. 30/17.03.2011, eliberat de BNP Cilliota L. O., iar prin sentința civilă nr. 732/02.04.2007, Tribunalul G. a constatat cu caracter de autoritate de lucru judecat că imobilul din G., .. 20 a fost proprietatea bunicului său, C. I.. Totodată, conform certificatului de nomenclatură stradală nr._/22.01.2011, eliberat de Primăria G., rezultă că fosta stradă P. Ș. poartă în prezent denumirea de .> În drept, a invocat disp. art. 111 C.pr.civ.
În susținerea acțiunii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La termenul din 17.02.2012 reclamantul a arătat că înțelege sa completeze acțiunea, cu un capăt de cerere care vizează ieșirea din indiviziune. A menționat că numitul C. I.,trecut în calitate de cumpărător în Actul din 18.03.1884 mai era cunoscut și sub numele de C. B..
La termenul din 16.03.2012 reclamantul a arătat că înțelege să completeze acțiunea cu încă un capăt de cerere, să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei I. N..
2. Poziția pârâtei față de cererea de chemare în judecată:
Pârâta T. Cristița, în ședința publică din 16.03.2012 a arătat că numele bunicului său era C. I., iar porecla acestuia era „B.”. A mai arătat că înțelege să renunțe la moștenirea ce face obiectul prezentei acțiuni, renunță la imobilul teren, situat in G., . în favoarea reclamantului.
3. Soluția și motivarea instanței de fond:
Prin sentința civilă nr._/09.11.2012, Judecătoria G. a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța astfel a reținut următoarele:
Numitul C. I. a decedat în data de 16.01.1924, în localitatea G., conform sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale emise de Consiliul Local al Municipiului G.. În timpul vieții defunctul dobândise împreună cu soția sa, Z., dreptul de proprietate asupra imobilului în suprafață de doi stânjeni și jumătate situat în G., . de „vendare” din 06/18 martie 1884.
Numitul C. I. a fost cunoscut în timpul vieții și sub numele de „B.”, după cum rezultă și din declarațiile martorelor I. I. și R. D., date atât în fața notarului public, cât și în fața instanței, nume sub care a și fost înregistrat decesul, conform extrasului din registrul de deces eliberat de Primăria G..
Conform adresei nr. 109/16.02.2012 emisă de Camera Notarilor Publici G. și adresei nr. 118/ 15.02.2012 emisă de Serviciul Județean G. al Arhivelor Naționale, rezultă că nu figurează înscrisă dezbaterea succesiunii defunctului B. C. din 1925 și până în prezent.
Numita I. N. a fost fiica defunctului C. (B.) I. și a numitei I. Z., după cum rezultă din buletinul de naștere din 03.07.1897 și actul de naștere nr. 1145/1897, depus în copie la dosar.
Numita I. N. a decedat în 1935, conform certificatului de deces eliberat în 1995 de Consiliul Local al Municipiului G..
Conform adresei nr. 258/02.04.2012 emisă de Serviciul Județean G. al Arhivelor Naționale și adresei nr. 515/02.04.2012 emisă de Camera Notarilor Publici G., rezultă că nu figurează înscrisă dezbaterea succesiunii defunctei I. N. din 1925 și până în prezent.
S. P., născut în data de 09.01.1920, decedat în 15.02.2011, a fost fiul numitului S. A. și al numitei S. N., probabil una și aceiași persoană cu I. N., menționată anterior, având în vedere că a decedat la aceeași adresă unde se născuse aceasta, ., conform mențiunilor din certificatul de deces . nr._/16.02.2011, emis de Consiliul Local G..
Prin Decretul de expropriere nr. 130/05.05.1976, terenul în suprafață de 202 mp care figura pe numele C. I., situat în G., .. 20 a fost trecut în proprietatea statului. Conform certificatului de nomenclatură stradală și adresă nr._/22.01.2011, eliberat de Primăria Municipiului G. . denumirea definitivă de .> Reclamantul S. I. și pârâta T. (fostă S.) Cristița sunt fiul și fiica lui S. P., după cum rezultă din certificatele de naștere și de căsătorie depuse în copie la dosar.
Reclamantul și pârâta au dezbătut la BNP Cilliota L. O. succesiunea de pe urma defuncților lor părinți, S. P. și S. A., fiindu-le eliberat certificatul de moștenitor nr. 30/17.03.2011.
În masa succesorală se includ, printre altele, cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în G., ., constând în curți construcții în suprafață totală de 457 mp și casa de locuit situată pe acest teren, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 189 mp teren curți construcții situat în G., . și dreptul de proprietate asupra suprafeței de 88 mp teren curți construcții situat în G., ., acestea din urmă dobândite prin sentința civilă nr. 732/2007 a Tribunalului G..
Prin sentința civilă nr. 732/02.04.2007, pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._, irevocabilă prin Decizia nr. 5265/29.09.2008 a ICCJ, s-a dispus restituirea în natură reclamantului S. P., autorul părților din prezentul dosar, a suprafeței de 189,20 mp teren situat în G., . și a suprafeței de 88,20 mp teren situat în G., ., așa cum au fost identificate în schița efectuată de expert H. I.. Pentru suprafețele de 90,50 mp teren situat în . și de 113,61 mp teren situat în G., ., instanța a constatat că reclamantul are dreptul la acordarea de despăgubiri.
În privința imobilului din .) nr. 20 ce face obiectul partajului din prezentul dosar, s-a reținut că acesta a fost proprietatea lui C. I., bunicul reclamantului S. P., conform actului de vânzare încheiat la 06.03.1886, imobil din care a trecut în proprietatea statului doar suprafața de 202 mp, în baza Decretului de expropriere nr. 130/1976.
Reclamantul a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la restul terenului intravilan din ., marcat cu contur roșu în ridicarea întocmită de PFA M. L., în suprafață de 200,88 mp cu casa de locuit de pe aceasta, care a arătat reclamantul că nu a făcut obiectul exproprierii.
A solicitat reclamantul anterior ieșirii din indiviziune ca instanța să constate deschise succesiunile de pe urma defuncților C. I. și I. N., apoi să se constate că masa succesorală se compune din suprafața de 200,88 mp teren, casa de locuit și construcțiile aferente edificate pe acesta, precum și calitatea sa de unic moștenitor, ca urmare a renunțării exprese a pârâtei T. Cristița.
În raport de petitul cererii, instanța a reținut că succesiunile se dezbat în ordine. Astfel pentru a putea să pretindă calitatea de moștenitor a defunctului C. I., reclamantul trebuia să facă dovada, în condițiile art. 1169 Cod civil, că autorul său, S. P. a acceptat atât succesiunea defunctei I. N., cât și a defunctului C. I., având în vedere că până în acest moment niciuna dintre acestea nu a fost dezbătută.
Totodată, instanța a mai reținut că reclamantul a invocat ca temei al acțiunii sale faptul că Tribunalul G. a reținut prin sentința civilă nr. 732/02.04.2007 că imobilul din G., .. 20 a fost proprietatea bunicului său, C. I.. Însă hotărârea judecătorească invocată a fost pronunțată într-un litigiu având ca obiect Legea nr. 10/2001, în care regimul probator era mai permisiv, fiind suficient doar ca cel ce se pretindea moștenitor să facă dovada că nu a renunțat la succesiune, nu că a acceptat succesiunea.
Astfel, conform dispozițiilor art. 221 alin.1 din Legea nr. 10/2001, în absenta unor probe contrare, existența și după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive, iar potrivit alin.2, în absenta unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ prin care s-a dispus măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.
Ca urmare, instanța a concluzionat că nu se poate constata că dreptul de proprietate asupra imobilului din ., în suprafață de 200,88 mp teren, casă de locuit și construcțiile aferente, s-a transmis printr-un șir de succesiuni de la defunctul C. I. până la reclamantul S. I., motiv pentru care a respins acțiunea, așa cum a fost modificată, ca neîntemeiată.
4. Motivele recursului declarat de reclamantul S. I.:
A criticat soluția instanței de fond cu motivarea că deși a dovedit că are vocație succesorală la moștenirea defunctului C. I., deși a dovedit că acesta a fost proprietar pentru suprafața de teren de 200,88 mp teren situat în mun. G., ., instanța în mod greșit a respins cererea prin care a solicitat partajarea averii rămase de pe urma acestui defunct.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și în rejudecare admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
La data de 23.09.2013(f.20) a depus la dosar completări și susțineri la motivele de recurs.
În susținerea motivelor de recurs a solicitat proba cu acte, sens în care a depus la dosar acte de stare civilă și chitanțe de plată a utilităților aferente imobilului din mun. G., ., cu care a înțeles să facă dovada acceptării moștenirii defunctului C. I..
5. Poziția intimatei:
Intimata-pârâtă nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare.
6. Opinia Tribunalului cu privire la recursul declarat:
a) Nu vor fi luate în considerare criticile menționate prin cererea completatoare depusă la data de 23.09.2013, deoarece eventualele completări trebuia depuse cu respectarea termenului imperativ prev. de art. 303 alin.1 și 2 C.proc.civ.
b) Cu actele depuse în recurs(chitanțe de plată ulterioare anului 1976 când a avut loc exproprierea) reclamantul nu a dovedit dincolo de orice îndoială că autorul său, S. P. a acceptat atât succesiunea defunctei I. N., cât și a defunctului C. I., având în vedere că până în acest moment niciuna dintre acestea nu a fost dezbătută.
În cauză există vădite neconcordanțe în ceea ce privește identitatea autorilor, astfel: primul autor, născut C. I. în actul de deces apare C. B., iar autoarea C. N. apare în acte I. N., S. N., fără ca la dosar să se fi depus și alte acte(de căsătorie, de divorț) din care să se poată stabili că este una și aceiași persoană.
În consecință, până la o rectificare a actelor de stare civilă, nu există identitate certă în ceea ce privește autorii și acceptarea moștenirii. Ca urmare, concluzia instanței de fond potrivit cu care succesiunile se dezbat în ordine, iar reclamantul trebuia să facă dovada, în condițiile art. 1169 Cod civil, că autorul său, S. P. a acceptat atât succesiunea defunctei C./I./S. N., cât și a defunctului C. I./B., este corectă.
Sentința civilă nr. 732/2007 pronunțată de Tribunalul G. are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește soluția de restituire în natură și respectiv prin echivalent. În ceea ce privește vocația la moștenirea defunctului C. I./B., așa cum a reținut și instanța de fond, Legea 10/2001 impunea numai condiția ca cel ce se pretindea moștenitor să facă dovada că nu a renunțat la succesiune, nu că a acceptat succesiunea.
Ca urmare, soluția favorabilă obținută la Legea 10/2001, prin sentința civilă nr. 732/2007 pronunțată de Tribunalul G., nu conduce automat la concluzia că tatăl reclamantului a acceptat moștenirea autorilor săi.
c) Reclamantul invocă în susținerea cererii actul de „vendare” din 06/18 martie 1884, potrivit cu care C. I. a cumpărat un imobil cu o deschidere de 2 și ½ stânjeni teren. Raportat la valorile pe care le are această unitate de măsură(2,230 ml) se constată că întinderea proprietății acestui autor nu poate fi stabilită cu certitudine.
În consecință, singura dovadă a proprietății rezultă din anexa la Decretul nr. 130/1976, din care rezultă că numitul C. I. a fost expropriat de 202 mp teren situat în mun. G. ..
Din sentința civilă nr. 732/2007 pronunțată de Tribunalul G., rezultă că tatăl reclamantului, la Legea 10/2001 a primit 88,20 mp teren în natură în mun. G. ., iar pentru 113,61 mp teren cu același amplasament a primit despăgubiri.
În consecință, a primit în natură și prin echivalent suprafața de 201.81 mp.
În condițiile în care a fost expropriat pentru 202 mp. rezultă că dreptul acestuia a fost integral reconstituit.
Susținerea că în cererea de sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale este menționat și acest imobil, că acest imobil apare și în ridicarea topometrică întocmită de PFA M. L., în lipsa unor acte doveditoare ale dreptului de proprietate nu poate confirma existența acestui drept.
Cum reclamantul nu a făcut dovada că autorii săi au mai avut în proprietate și alte suprafețe de teren, potrivit art.1169 C.civ. în mod corect, în raport de suprafața de 200,88 mp, instanța a apreciat cererea de partaj, ca neîntemeiată.
De altfel, o concluzie similară se desprinde și din raportul de expertiză efectuat în dosarul_ (f.53-59 la dosarul de fond). Expertul concluzionează că suprafața imobilului din mun. G. . menționată nici la cumpărare nici la momentul exproprierii. Totodată menționează faptul că imobilele din Lozoveni 18 și 20 formează o curte comună în suprafață de 834 mp.
d) În referire la casa de locuit edificată de autorul C. I./B., se reține că reclamantul nu a prezentat nici un act din care să rezulte că acesta a edificat în timpul vieții(decedat în 16.01.1924) vreo casă de locuit.
Actele depuse în recurs se referă la o autorizație de construire emisă pentru S. P. în anul 1957(f.23 în recurs).
Ca urmare, în sensul art.1169 C.civ. reclamantul nu a efectuat probe din care instanța să poată concluzia că în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C. I./B. a existat și un imobil construcție.
Eventualele confuziuni au fost generate de părți, deoarece prin modul de administrare și de folosință au adus atingere individualității celor două imobile.
e) Reținând că acțiunea de partaj are caracter de acțiune în realizare, că valorificarea bunurilor dobândite prin succesiune implică și dovada dreptului de proprietate în sensul art.480 și 1169 C.civ. potrivit art.304 pct. 9 și 304 indice 1 în ref. la art. 312 alin.1 și 3 C.proc.civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-reclamant S. I., domiciliat în G., ., în contradictoriu cu intimata-pârâtă T. CRISTIȚA, domiciliată în G., ., ., împotriva sentinței civile nr._/9.11.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Octombrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
L. BenescuFlorin-L. N. A. F. C. B.
Red.LB/tehn.CB
Ex. 2/11.11.2013
Fond – D.G.N.
← Obligaţie de a face. Decizia nr. 322/2013. Tribunalul GALAŢI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 769/2013. Tribunalul GALAŢI → |
---|