Pretenţii. Decizia nr. 129/2016. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 129/2016 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 04-02-2016 în dosarul nr. 129/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 129
Ședința publică de la 04 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G. N.
Judecător L. B.
Grefier C. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului formulat de apelantul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G., cu sediul în G., ., în contradictoriu cu intimatul GAFIȚUC L., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual de Avocatură S. D., cu sediul în mun.G., ., . civile nr. 2050/19.02.2015 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect – „pretenții”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.01.2016, când Instanța având nevoie de timp pentru deliberare și pentru legala constituire a completului de judecată, a amânat pronunțarea la data de 01.02.2016 și 04.02.2016.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
P. cererea înregistrată la Judecătoria G., la data de 03.07.2014, sub nr._, reclamantul GAFIȚUC L. a chemat în judecată pârâtul IPJ G., solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 505 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente dosarului nr._/233/2012 al Judecătoriei G.. Totodată, a solicitat plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În fapt, reclamantul a arătat că între părți s-a purtat litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr._/233/2012 al Judecătoriei G., dosar în care a fost admisă plângerea contravențională formulată în contradictoriu cu aceeași intimată, prin sentința civilă nr._/30.10.2013. A precizat că, în cauza respectivă, și-a angajat apărător ales, iar onorariul achitat este de 500 lei și de asemenea, a achitat taxa de 5 lei pentru legalizarea hotărârii.
Nu a indicat nici un temei de drept aplicabil acțiunii formulate.
În susținerea cererii a solicitat proba cu acte.
Legal informat cu privire la cererea reclamantei, pârâtul a formulat întâmpinare prin care s-a arătat de acord cu achitarea sumei de 505 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, condiționat de dovada efectuării lor. A solicitat să se ia act că a recunoscut pretențiile reclamantului, situație în raport de care nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
P. sentința civilă nr. 2050/19.02.2015 pronunțată de Judecătoria G., s-a admis acțiunea, iar pârâtul a fost obligat la plata către reclamant a sumei de 505 lei, reprezentând cheltuieli de judecată aferente dosarului nr._/233/2012 al Judecătoriei G., precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 41 lei.
Pentru a pronunța astfel, în esență, instanța de fond a reținut următoarele:
P. sentința civilă nr._/30.10.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2012, instanța a admis plângerea contravențională formulată de Gafițuc L. în contradictoriu cu IPJ G., dispunând anularea procesului verbal . nr._ încheiat la data de 18.07.2012 de agenții intimatei. În acel cadru procesual petentul Gafițuc L. nu a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată.
Față de soluția pronunțată, instanța a concluzionat că în dosarul nr._/233/2012, pârâtul IPJ G. a fost parte căzută în pretenții în raport cu petentul Gafițuc L.. În respectivul dosar, petentul a fost reprezentat de avocat S. D., astfel cum rezultă din împuternicirea avocațială. Onorariul avocațial achitat pentru asistența juridică acordată în acest dosar s-a ridicat la suma de 500 lei, astfel cum rezultă din chitanța depusă la dosar.
Potrivit art. 274 C.proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată. Această cerere poate fi formulată în cadrul dosarului dar și separat. În cauză, reclamantul a optat pentru exercitarea separată a acestei cereri.
Având în vedere că în dosarul inițial, reclamantul a avut câștig de cauză, cererea sa fiind admisă împotriva intimatei IPJ G., instanța a concluzionat că pârâtul poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, constând în contravaloarea onorariului avocațial achitat avocatului S. D., precum și la contravaloarea taxei de timbru achitate pentru legalizarea hotărârii, legătura de cauzalitate fiind evidentă.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de a-i fi achitate cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul litigiu, instanța a constatat că pârâtul nu a efectuat o recunoaștere deplină a pretențiilor reclamantului, ci una condiționată, motiv pentru care nu poate fi exonerat de plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant cu susținerea prezentului proces.
În consecință, instanța a acordat reclamantului și suma de 41 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru.
Împotriva sentinței civile nr. 2050/19.02.2015 pronunțată de Judecătoria G. a declarat apel pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului G..
P. motivele de apel s-a declarat nemulțumit de obligarea sa la plata sumei de 505 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, cu motivarea că plângerea contravențională a fost înregistrată la data de 07.08.2012, iar contractul de asistență a fost încheiat la data de 02.11.2012, aspect în raport de care redactarea cererii nu poate face obiectul unui beneficiu, deoarece la acel moment nu erau născute raporturile contractuale între avocat și clientul său.
A solicitat să se constate că reclamantul pretinde un onorariu plătit la data de 03.06.2014, în condițiile în care litigiul dintre părți s-a soluționat prin sentința civilă nr._/30.10.2013 pronunțată de Judecătoria G.. În opinia sa, aceasta denotă o practică ilegală și imorală, deoarece onorariul de avocat trebuia efectiv achitat la data soluționării litigiului care a existat între părți.
A solicitat diminuarea onorariului de avocat, cu motivarea că acesta este disproporționat de mare în raport de valoarea și complexitatea litigiului.
P. întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, cu plata cheltuielilor de judecată, cu motivarea că soluția instanței are corespondent în disp. art. 274 V. C.proc.civ. și respectiv art. 454 N.C.proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, constată că apelul este nefondat pentru următoarele motive:
Inițial, cauza a fost înregistrată pe rolul secției de contencios administrativ a Tribunalului G.. P. încheierea din data de 19.10.2015, această secție și-a declinat competența funcțională în favoarea secției a I-a civilă.
În cauză nu se contestă posibilitatea reclamantului de a solicita pe cale separată acordarea cheltuielilor de judecată.
Între părți a existat un litigiu, înregistrat la data de 07.08.2012 în cauza cu nr._/233/2012, soluționată prin sentința civilă nr._/2013 pronunțată de Judecătoria G., având ca obiect o plângere contravențională, iar acest litigiu a fost câștigat de reclamant.
În dosarul nr._/233/2012, reclamantul a fost asistat/reprezentat de avocat ales, astfel cum rezultă din împuternicirea avocațială aflată în dosar(f.12).
Din contractul de asistență . nr._/02.11.2012 (f.12 în dosarul instanței de fond) rezultă că reclamantul a încheiat cu avocatul S. D., un contract de asistență juridică, pentru dosarul nr._/233/2012, pentru un onorariu de 500 lei.
Acest onorariu a fost achitat cu chitanța nr._/03.06.2014 (f.5 în dosarul instanței de fond).
Apelantul susține că reclamantul nu este îndreptățit la recuperarea acestui onorariu, deoarece la data la care a formulat plângerea contravențională, contractul de asistență juridică nu era încheiat, situație în raport de care nu poate pretinde eventualele cheltuieli efectuate cu redactarea plângerii contravenționale.
Susținerea apelantei, este greșită, iar onorariul de avocat nu poate fi cenzurat pe acest motiv, deoarece avocatul a luat cauza din starea existentă la momentul la care a încheiat contractul, a efectuat cerere de probatorii, a asistat la audierea unui martor, a susținut apărarea reclamantului și a combătut apărările pârâtului.
În referire la plata onorariului, efectuată după pronunțarea sentinței civile nr._/2013 a Judecătoriei G., se reține că nici acest motiv nu poate atrage reformarea sentinței apelate, deoarece Legea avocaturii, precum și Statutul profesiei de avocat nu condiționează prestarea serviciilor avocaționale de plata efectivă a onorariului. Acesta poate fi plătit anticipat sau după soluționarea litigiului, potrivit convenției părților. În aceste condiții, până la proba contrară, se reține că părțile au convenit plata onorariului la o dată ulterioară semnării contractului de asistență juridică, reclamantul a efectuat plata și în baza chitanței liberatorii eliberată de avocat a trecut la recuperarea acestuia de la pârât, în calitatea de parte care a pierdut procesul.
Susținerea apelantei potrivit cu care modul de derulare a relațiilor contractuale dintre reclamant și avocatul ales denotă o practică ilegală și imorală, nu este dovedită în sensul art. 249 C.proc.civ. și în consecință nu poate determina schimbarea sentinței apelate.
Apelanta a solicitat diminuarea onorariului de avocat, cu motivarea că acesta este disproporționat de mare în raport de valoarea și complexitatea litigiului.
Din analiza dosarului nr._/_, rezultă următoarele:
Conform dispozițiilor art. 451 alin.2 C.proc.civ., judecătorii au dreptul să micșoreze onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat.
Este evident că o reducere a onorariul avocațial trebuie să țină seama de circumstanțele cauzei, iar o astfel de măsură nu poate avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Așadar, judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii, munca îndeplinită de avocat și circumstanțele cauzei.
P. reducerea cuantumului onorariului avocațial pus în sarcina părții care a pierdut procesul, instanța nu intervine în contractul de asistență judiciară și nu-l modifică, în sensul diminuării sumei convenite cu titlu de onorariu, ci doar apreciază în ce măsură onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care se află în culpă procesuală.
În prezenta speță se constată că litigiul dintre părți a avut ca obiect o plângere contravențională, pentru o contravenție rutieră. Avocatul reclamantului, a redactat cererea de probatorii, a asistat la audierea martorului propus în apărare, a susținut plângerea și a combătut apărările pârâtului, a susținut dezbaterile orale.
Ca urmare, luând în considerare volumul de muncă necesar și efectiv pentru exercitarea mandatului avocațial, natura și dificultatea cazului, importanța intereselor în cauză, conduita procesuală a părților, importanța și semnificația litigiului, instanța de apel, apreciază onorariul perceput ca fiind mai mult decât rezonabil.
În consecință, nici din acest punct de vedere soluția apelată nu este supusă reformării.
În referire la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant cu susținerea prezentului proces, se reține că din punct de vedere procesual, acesta nu a exteriorizat o recunoaștere totală și necondiționată a pretențiilor reclamantului, motiv pentru care în mod corect instanța de fond a reținut că acesta nu poate fi exonerat de aceste cheltuieli în baza art. 454 C.proc.civ.
Pentru aceste considerente, în baza art. 408 alin.1 C.proc.civ., va respinge apelul, ca nefondat.
Cererea intimatului-reclamant de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate în apel, este fondată, deoarece aceasta a câștigat în apel, iar cu chitanța nr._/18.09.2015 a dovedit că a alocat pentru combaterea apelului suma de 150 lei, cu titlu de onorariu avocat.
În consecință, potrivit art. 453 C.proc.civ., va admite cererea intimatului de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G., cu sediul în G., ., în contradictoriu cu intimatul GAFIȚUC L., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual de Avocatură S. D., cu sediul în mun. G., ., ., . civile nr. 2050/19.02.2015 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect – „pretenții”, ca nefondat.
Obligă apelantul să plătească intimatului suma de 150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.02.2016.
Președinte, D. G. N. | Judecător, L. B. | |
Grefier, C. B. |
Red.Jud.LB/17.02.2016
Tehnored.gr.CB/18.02.2016
Fond- Jud.R.N.P.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 95/2016. Tribunalul GALAŢI | Pretenţii. Decizia nr. 6/2016. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
