Ordin de protecţie. Decizia nr. 768/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 768/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 30-07-2014 în dosarul nr. 7423/318/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 768/2014
Ședința din camera de consiliu din data de 30 Iulie 2014
Completul constituit din:
Președinte A. S. S.
Judecător A. L. T.
Grefier L. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. F. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul G.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta reclamantă C. L. împotriva sentinței civile nr.3904 din 13.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât C. I., având ca obiect emitere ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu au răspuns apelanta reclamantă C. L. personal și asistată de avocat M. S. și intimatul C. I., asistat de apărător din oficiu D. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care părțile prin apărători arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, se constată apelul în stare de judecată și se acordă cuvântul părților.
Avocat M. S. pentru apelanta reclamantă solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul de a se admite cererea formulată și a se institui ordinul de protecție în favoarea apelantei reclamante, obligarea intimatului de a păstra o distanță de minim 20 m față de apelantă, cu cheltuieli de judecată, depunând în acest sens chitanța nr.91/13.06.2014 privind plata onorariului de avocat în cuantum de 200 lei.
Susține apărătorul apelantei reclamante că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, instanța de fond a interpretat în mod eronat probele de la dosarul cauzei, reținând că apelanta a părăsit domiciliul conjugal în mod voluntar.
Mai susține avocat M. S. pentru apelantă că după pronunțarea sentinței apelate intimatul a exercitat din nou acte de violență asupra apelantei, în acest sens existând certificat medico-legal doveditor. Ulterior, intimatul a atentat la viața apelantei, în prezent fiind arestat preventiv.
Avocat D. L. pentru intimatul pârât solicită respingerea apelului, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Consideră apărătorul intimatului că nu sunt întrunite condițiile pentru instituirea ordinului de protecție,ci aspectele ce rezultă din probatoriu pot constitui eventual motive pentru desfacerea căsătoriei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului, iar pe fond admiterea cererii astfel cum a fost formulată, susținând că în cauză apelanta a făcut dovada exercitării violențelor de către intimat.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J., sub nr._, petenta C. L. a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună, în temeiul Legea 217/2003, republicată, instituirea unui ordin de protecție împotriva intimatului C. I., care, pe fondul consumului de alcool este foarte irascibil și violent, exercitând acte de violență împotriva sa, în prezența copiilor și chiar și a nepoatei în vârstă de doi ani și jumătate.
A arătat petenta că împotriva intimatului au mai existat plângeri penale formulate de persoane, inclusiv formulată de către mama sa, la Postul de Poliție al ., iar pe fondul violenței exercitate împotriva propriilor săi părinți, a existat un dosar penal pe rolul Judecătoriei C., parte vătămată fiind chiar tatăl său.
Petenta a susținut că a fost agresată de mai multe ori, ultima dată fiind agresată fizic și verbal în fostul domiciliu conjugal, în data de 22-23 mai 2014, când a lovit-o cu pumnii și picioarele, a strâns-o de gât și a amenințat că o omoară, că nu o mai lasă să iasă din casă și că o să o țină sechestrată.
A arătat petenta că asemenea acte de violență fizică și psihică sunt repetate, ajungând să aibă caracter de permanență. A mai susținut că soțul său a obligat-o să renunțe la locul de muncă, datorită unei gelozii nejustificate și excesive.
S-a arătat că intimatul a amenințat-o în nenumărate rânduri cu cuțitul, inclusiv pe fiul părților în vârstă de 25 de ani și în prezența fiicei lor, care este surdo-mută și care de teamă că o omoară, a apelat la vecini.
Petenta a mai arătat că de-a lungul timpului a primit asistență medicală, ca urmare a actelor de violență, dar nu mai posedă înscrisurile medicale.
Petenta a solicitat emiterea ordinului de protecție prin care să se dispună evacuarea intimatului din locuință, chiar dacă acesta are o cotă parte în devălmășie, reintegrarea sa în locuința pe care a construit-o împreună cu intimatul, pe terenul proprietatea sa, moștenit de la părinții săi.
În subsidiar, petenta a solicitat ca în cazul în care nu se poate dispune evacuarea intimatului, aceasta putând locui în apartamentul cu două camere cumpărat în timpul căsătoriei de către părți, în . să păstreze o distanță minimă de 30 m față de petentă, interzicerea intimatului să mai păstreze cu petenta orice fel de contact inclusiv telefonic.
La cerere, petenta a anexat, înscrisuri, respectiv certificat de moștenitor nr. 4/11.01.1999, autorizație de construire nr. 31/8.07.2008 și cartea de identitate a petentei.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, însă s-a prezentat la judecarea cererii.
Instanța a încuviințat în cauză proba testimonială, fiind audiați martorii propuși de către părți, V. L. și Jovanovic D.-G., pentru petentă și F. I. și I. L., pentru intimat.
Prin sentința civilă nr.3904 din 13.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost respinsă cererea pentru emiterea unui ordin de protecție, formulată de către petenta C. L. împotriva intimatului C. I., s-a dispus avansarea onorariului apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei, conform delegației nr. 1484/2014, din fondurile Ministerului Justiției, a fost obligată petenta la plata către stat a cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că părțile din prezenta cauza sunt căsătorite și din relația acestora au rezultat doi copii, în prezent majori.
Coroborând declarațiile martorilor, instanța a reținut și constatat că petenta a plecat de bună-voie din locuința comună, ca urmare a unor neînțelegeri cu intimatul.
S-a mai arătat că deși martorele V. L. și Jovanovic D.-G. au menționat că au cunoștință despre faptul că intimatul, pe fondul consumului de alcool, devine violent și agresiv cu petenta, relatând chiar despre un incident în urma căruia a intervenit poliția, toate aceste informații sunt culese din relatările petentei.
De altfel, declarația martorei Jovanovic D.-G. a fost considerată ca subiectivă, reieșind cu certitudine starea conflictuală personală între ea și petent.
Elementele de violență relatate de cele două martore sunt izolate și plasate cu mult timp în urmă, astfel că nu se poate stabili că în prezent ar exista o stare de pericol care să prejudicieze integritatea fizică ori psihică a petentei.
Martorii propuși de către intimat, vecini cu părțile, au menționat însă că nu au auzit scandal în curtea părților și că presupun că petenta a plecat de bunăvoie din locuința comună.
S-a reținut că viața, integritatea fizica sau psihica ori libertatea petentei nu a fost pusă în pericol și că nu se impune emiterea unui ordin de protecție, întrucât măsurile ce se solicită a fi dispuse ar impune o restrângere a libertății de mișcare a intimatului una dintre libertățile fundamentale ale persoanei, garantată constituțional.
În consecința, față de considerentele expuse, instanța a respins cererea și întrucât intimatului i-a fost asigurata asistența juridică din oficiu, a dispus ca sumele constituind onorariu avocat să fie suportate din fondurile Ministerului Justiției, urmând ca petenta, ca parte căzută în pretenții, să fie obligată la plata acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta C. L., criticând-o ca nelegală, solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul admiterii cererii privind instituirea ordinului de protecție.
A susținut apelanta reclamantă că cererea formulată de aceasta a fost dovedită cu depozițiile martorelor audiate în cauză, ce au relatat că intimatul pârât în ultimele săptămâni consumă aproape zilnic băuturi alcoolice, pe fondul cărora a amenințat-o cu moartea, folosind un cuțit, a bătut-o și apoi a alungat-o din domiciliul conjugal.
A susținut că deși instanța a luat act de probatorii, în mod nejustificat a fost respinsă sesizarea sa, deși este victima violenței conjugale.
Apelanta a atașat la dosar adresa nr._/26.06.2014 emisă de I. G. –Poliția Mun. Tg-J., adresa nr._/9.07.2014 emisă de Poliția Bîlteni, certificatul medico legal nr. 694/10.07.2014 și plângerea formulată de P. E. la Poliția Mun. Tg-J. la data de 21.06.2014 împotriva intimatului pârât, precum și plângerea penală formulată de apelanta din prezenta cauză la data de 11.07.2014 împotriva intimatului pârât, procesul verbal încheiat la 14.07.2014 de Tribunalul G. secția penală în dosar nr._, raportul de constatare medico-legal nr. 1048/13.07.2014 întocmit de SML G. ,buletin de analize medicale și două scrisori medicale cu privire la apelanta reclamantă.
La solicitarea reprezentantului Ministerului Public s-a atașat la dosar încheierea nr. 38/14.07.2014 pronunțată de Tribunalul G.-Secția penală, prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. I. pe o perioadă de 30 zile.
În baza art. XV din Legea nr.2/2013 s-a comunicat intimatului pârât cererea și motivele de apel însă acesta nu a formulat întâmpinare.
Tribunalul, reanalizând actele și lucrările dosarului, inclusiv prin prisma probelor administrate în fața instanței de apel, constată că apelul de față este fondat, urmând a fi admis, cu următoarea motivare:
Prin cererea introductivă, reclamanta C. L. a solicitat instanței să dispună instituirea unui ordin de protecție față de pârât, în sensul de a se dispune evacuarea acestuia din locuință, reintegrarea sa în domiciliul comun, obligarea pârâtului să păstreze ol distanță minimă de 30 m și interzicerea pârâtului să aibă cu aceasta orice fel de contact, inclusiv telefonic.
Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, persoana a cărei viață, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, sa emită un ordin de protecție, prin care sa se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre masurile enumerate la lit. a-h, respectiv evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
În articolul 2 din aceeași lege este definită noțiunea de violență în familie ca fiind ,,orice acțiune sau inacțiune intenționata, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestata fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrara de libertate”.
Astfel, în art. 21 se precizează că violenta în familie se manifesta atât fizic (prin „vătămarea corporala ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de par, înțepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, în orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum si alte acțiuni cu efect similar”) cât si verbal (prin „adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare”), psihologic („prin impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune si de suferința psihica în orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum si alte acțiuni cu efect similar”) si economic (prin „interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, acțiunea de sustragere intenționata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele si nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte acțiuni cu efect similar”).
Tribunalul constată că în speță din probele administrate rezultă fără echivoc faptul că părțile sunt soți și că în relația cu apelanta reclamantă pârâtul s-a manifestat de multe ori în mod violent, pe fondul consumului de alcool.
În privința incidentului în urma căruia a fost formulată cererea de față, instanța de fond a reținut în mod greșit că reclamanta a părăsit de bună voie locuința ,făcând o interpretare eronată a probelor, întrucât din relatările martorelor V. L. și Jovanovic D.-G. a rezultat că aceasta a plecat de acasă fiindcă a fost bătută de pârât și că modul în care victima a expus situația ei denotă că are o puternică stare de temere față de soț, arătând că ,, de frica lui doarme cu ușa încuiată”.
Mai mult, din înscrisurile depuse la dosar în apel reiese că pârâtul a continuat să o agreseze fizic pe soția sa și ulterior pronunțării sentinței apelate, relevante fiind adresa nr._/9.07.2014 a Poliției Bîlteni ,potrivit căreia în data de 20.06.2014 victima a reclamat că soțul ei a fost violent cu aceasta, că în urma cercetărilor și verificărilor s-a stabilit că aspectele, sesizate s-au confirmat, precum și certificatul medico legal 694/10.07.2014,prin care s-a concluzionat că numita C. L. prezintă leziuni traumatice ce s-au produs prin torsionare, aceasta fiind victima unei agresiuni în data de 3.07.2014.
Se constată totodată că intimatul pârât a fost arestat preventiv la data de 14.07.2014 prin încheierea nr. 38 pronunțată de tribunalul G. ,urmare a agresiunii exercitată împotriva soției sale în noaptea de 12-13.07.2014, în prezent fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor calificat și lipsire de libertate. S-a arătat în considerentele acestei hotărâri că pe fondul unor discuții legate de divorț, victima a fost apucată prin surprindere pe la spate, cu o cordelină de gât și a fost imobilizată prin aplicarea de scotch la mâini, la picioare și la gură, apoi a fost târâtă până în baie, unde a fost legată de calorifer până în jurul orelor 24,00. Ulterior pârâtul a dus-o pe soția sa în patul din dormitor și a ținut-o legată inițial cu cordelina sus menționată în jurul gâtului și cu celălalt capăt legat de pat, iar mai târziu de piciorul drept al victimei, lipsind-o de libertate pe soția sa până în jurul orelor 6-6,30, când aceasta a reușit să se elibereze, întrucât agresorul a plecat din casă.
Având în vedere situația de fapt prezentată, în raport de probele administrate, tribunalul reține că pârâtul a exercitat în mod repetat față de reclamantă acte de violență din cele enumerate de art. 21 din testul de lege menționat anterior, culminând cu cea manifestată în data de 12-13 iulie 2014, când a atentat la viața acesteia și a lipsit-o de libertate.
Referitor la existența pericolului față de persoana care solicită instituirea ordinului de protecție, se constată că acesta subzistă și în raport de împrejurarea că pârâtul este arestat preventiv,întrucât această măsură este provizorie și urmează a fi reanalizată la data expirării-12.08.2014, când în situația în care nu va mai fi prelungiră ,ori va fi înlocuită, viața ,integritatea fizică ori libertatea reclamantei sunt expuse din nou pericolului .
Apreciază tribunalul că față de cele mai sus arătate, nu se mai justifică o măsură de protecție sub forma evacuării agresorului din locuință și de reintegrare a victimei în domiciliu, însă se impune instituirea obligației pentru intimatul pârât de a păstra o distanță de 30 m față de victimă, precum și interzicerea acestuia de a avea orice contact cu victima, inclusiv telefonic.
În consecință, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod.pr.civ. se va admite apelul de față, se va schimba sentința în sensul că se va admite în parte cererea, dispunând emiterea ordinului de protecție în favoarea apelantei reclamante, prin care se va institui pe o durată de 6 luni măsurile prevăzute de art. 23 lit. d și f din Legea 217/2003 R.
Urmează a se dispune comunicarea prezentei hotărâri I. G.-Poliția Bîlteni în vederea punerii în executare.
În temeiul art. 453 c.pr.civ., va fi obligat intimatul pârât la 200 lei cheltuieli de judecată către apelanta reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă C. L., CNP_, cu domiciliul în com. Bîlteni, ., Jud. G. împotriva sentinței civile nr.3904 din 13.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât C. I., cu domiciliul în com. Bîlteni, ., jud. G.. având ca obiect emitere ordin de protecție.
Schimbă sentința în sensul că admite în parte cererea.
Dispune emiterea ordinului de protecție în favoarea apelantei reclamante în sensul că obligă pârâtul intimat să păstreze o distanță de 30 m față de victimă și interzice pârâtului intimat orice contact cu victima inclusiv telefonic, pe o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului.
Se dispune comunicarea prezentei hotărâri I. G.-Poliția Bîlteni în vederea punerii în executare.
Obligă intimatul pârât la 200 lei cheltuieli de judecată către apelanta reclamantă.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din 30.07.2014, la Tribunalul G..
Președinte, A. S. S. | Judecător, A. L. T. | |
Grefier, L. P. |
Red.SSA/Tehnored.SL
Jud. fond PE
7ex/ 01 August 2014
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 87/2014. Tribunalul GORJ | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
