Pretenţii. Decizia nr. 847/2013. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 847/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 28-10-2013 în dosarul nr. 706/243/2011*
SECȚIA I-a CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 847/R/2013
Ședința publică din data de 28 octombrie 2013
PREȘEDINTE C. C. V. - judecător
I. I. E. -judecător
B. M. S. - judecător
O. L. S. - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil introdus de către reclamanta Asociația de proprietari „A. I. 10” împotriva sentinței civile nr.643/2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr._ (jud. fond. Florincaș G.)
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat av. M. M., pentru recurenta-reclamantă Asociația de Proprietari „A. I. 10”, av. N. L. pentru intimatul-pârât G. V., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
S-a constatat că prin serviciul registratură recurenta-reclamantă a depus la dosar un exemplar al motivelor de recurs.
Reprezentanta intimatului-pârât G. V., av. N. L. a invederat instanței că nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru comunicarea motivelor de recurs, a depus la dosar delegația de reprezentare și întâmpinare în două exemplare.
Instanța a comunicat un exemplar al întâmpinării cu reprezentanta recurentei-reclamante, av. M. M. care a arătat că nu mai are cereri de formulat.
Reprezentanta intimatului-pârât, av. N. L. nu s-a opus soluționării recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul, pe recurs.
Reprezentanta recurentei-reclamante Asociația de Proprietari „A. I. 10”,avocat M. Mariam, a solicitat instanței admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței instanței de fond și rejudecând cauza să se admită cererea așa cum a fost formulată și precizată în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 9050.08 lei reprezentând debit restant pentru perioada 31.08._12. Fără cheltuieli de judecată, în recurs. A solicitat instanței acordarea de cheltuieli de judecată, pentru fond care constau în onorariu de avocat.
Reprezentanta recurentei-reclamante Asociația de Proprietari „A. I. 10”,avocat M. M. arată că din raportul de expertiză contabilă și răspunsul la obiecțiuni rezultă un mod de calcul al penalităților de întârziere neconform cu art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 și cu listele de plată lunare. Că instanța de fond nu a ținut cont de precizarea acțiunii de la fila 24 din dosarul de fond prin care s-a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 9050,08 lei reprezentând taxe comune restante pentru perioada 31.08._12, din care 4724,07 lei taxe comune neachitate și 4326,01 lei penalități de întârziere pentru aceeași perioadă.
Arată că acțiunea a fost promovată împotriva pârâtului când acesta avea o datorie față de asociație de 5055,8 lei, acesta achitând cu mandate poștale suma de 2286,68 (achitată în faza procesuală a recursului), acțiunea se impunea a fi respinsă eventual ca lipsită de obiect, nicidecum reclamanta să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentanta intimatului-pârât G. V., av. N. L., a solicitat instanței respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond . Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. A depus la dosar chitanța în valoare de 400 lei.
A arătat că la pronunțarea hotărârii, instanța de fond s-a bazat în totalitate pe expertiza contabilă conform căreia s-a constat că pârâtul nu datorează nicio sumă reclamantei, că reclamanta se află în culpă procesuală.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil constată:
Prin sentința civilă nr. 646/2013, pronunțată de Judecătoria Hunedoara, s-a respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta Asociația de Proprietari A. I. 10 împotriva pârâtului G. V., având ca obiect pretenții.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 1400 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că pârâtul G. V. este proprietar al apartamentului situat in Hunedoara, ..10, ., . face parte din Asociația de Proprietari A. I. 10, așa cum rezultă din încheierea nr.41/14.10.2002 pronunțată de judecătorul delegat la Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Hunedoara (f.14 din dosarul nr._ ).
În baza contractelor de prestării servicii și gospodărie comunală încheiate de asociația de proprietari, în perioada 01.01.2008 – 07.10.2010, pârâtul a beneficiat de servicii de gospodărie comunală contravaloarea cărora, susține reclamanta, nu a fost achitată de pârât, motiv pentru care a calculat penalități de întârziere, însumând un debit total de 9.050,08 lei.
Văzând raportul de expertiză și concluziile răspunsului la obiecțiuni (f.103), rezultă că în conformitate cu documentele expertizate, pârâtul la data de 07.10.2010 avea un debit restant in valoare de 2090,23 lei, însă în perioada 01.01._11 a achitat suma de 2.686,68 lei și ținând cont de aceste plăți pârâtul nu are de achitat nici o sumă restantă, debitul fiind zero, iar suma de 596,45 lei rămâne achitată peste debitul din acea perioadă.
Așa fiind, instanța a constatat că pârâtul a achitat integral taxele comune de care a beneficiat, iar pentru perioada 01.01.2008 – 07.10.2010 nu datorează taxe comune și penalități de întârziere asociației de proprietari.
În drept, în conformitate cu art. 46 din legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, toți proprietarii sunt obligați să plătească lunar cota de contribuție care le revine la cheltuielile asociației de proprietari.
Potrivit art. 49 din același act normativ, asociația de proprietari poate stabilii o penalizare în procent de cel mult 0,2%, pentru neplata cheltuielilor comune restante, proprietarului care se face vinovat de neplata acestora și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată.
Conform art. 50 alin.1 din aceeași lege, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, așa cum acestea sunt definite în art. 47 din Legea nr. 230/2007.
În consecință, reținând că pârâtul a achitat integral debitul restant pentru perioada 01.01._10, instanța a apreciat cererea ca fiind neîntemeiată, astfel că, în baza art. 46, art. 49, art. 50, din legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, a fost respinsă.
Întrucât pârâtul a solicitat si justificat cheltuieli de judecată, în sumă de 1400 lei, reprezentând decont expertiză contabilă și onorariu avocat, iar reclamanta se află în culpă procesuală, în temeiul art.274 c.pr.civ. a fost obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 1400 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile, în termen legal și motivat, reclamanta a declarat recurs solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii, în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtului la plata sumei de 9050,08 lei, reprezentând debit restant pentru perioada 31.01.2008-7.X.2012.
A solicitat și cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea precizată de reclamantă, în sensul obligării pârâților la plata sumei de 9050,08 lei, reprezentând taxe comune și penalități de întârziere pentru perioada 31.01.2008 – 7.X.2012, motivate de concluziile raportului de expertiză contabilă, deși acesta se referea doar la perioada 31.01.2008 – 7.X.2010.
Din raportul de expertiză contabilă și din răspunsul la obiecțiuni rezultă un mod de calcul al penalităților neconform cu dispozițiile art. 49 alin.2 din Legea nr. 230/2007 și cu listele de plată lunare, astfel că se cuvin a fi înlăturate concluziile acestuia, ca fiind eronate.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată la care a fost obligată reclamanta, recurenta a arătat că acțiunea a fost pornită împotriva pârâtului atunci când avea o datorie de 5055,18 lei, existând astfel culpa acestuia la data promovării acțiunii, iar ca urmare a faptul că plata a fost efectuată, în cursul derulării procesului, se impunea respingerea acțiunii, eventual, ca lipsită de obiect, ceea ce impunea și înlăturarea obligației reclamantei privind plata cheltuielilor de judecată.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 299 C.pr.civ.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 15 lit. p din Legea nr. 146/1997 raportat la art. 50 alin.2 din Legea nr. 230/2007.
Intimatul pârât a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea, ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de instanța de fond. (f.18).
În motivarea întâmpinării s-a arătat că, așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză contabilă, existent la dosarul cauzei, precum și din răspunsul la obiecțiuni, până la data de 7.X.2010 intimatul înregistrase un debit restant, în valoare de 2090 lei, care a fost achitat, iar suma de 596,45 lei a fost plătită, în plus, pentru datoria din acea perioadă.
Prin urmare, în mod legal și temeinic instanța a constatat că a achitat taxele comune și nu mai datorează penalități de întârziere.
Cu referire la cheltuielile de judecată intimatul a arătat că fundamentul acordării acestora este culpa procesuală a părții care „cade în pretenții”, fiind deci necesar și suficient a se reține culpa părții care a pierdut procesul.
În drept s-au invocat prevederile art. 115-art.118 C.pr.civ.
În recurs nu s-au depus, în accepțiunea prevederilor art. 305 C.pr.civ., înscrisuri noi.
Examinând sentința civilă atacată, în raport de motivele de recurs formulate și cauza din oficiu, sub toate aspectele, în aplicarea art. 304 ind.1 C.pr.civ. se constată că recursul este fondat, pentru considerentele care succed:
Prin precizarea de acțiune, depusă la termenul de judecată din 8.X.2012, în primul ciclu procesual al dosarului, după trimiterea cauzei spre rejudecare, conform deciziei civile nr. 546/R/2012 a Tribunalului Hunedoara, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 9050,8 lei, reprezentând taxe comune restante pentru perioada 31.01.2008 – 7.X.2012, din care 4724,07 lei, taxe comune restante și 4326,01 lei, penalități de întârziere, pe aceeași perioada (f.24-f.25).
Cu toate acestea, instanța a examinat pretențiile reclamantei doar pentru perioada 31.01.2008-7.X.2010, tot la aceeași perioadă făcându-se referire și în raportul de expertiză contabilă, dispus în cauză. (f. 91, f.95), criticile formulate de recurentă, sub acest aspect, fiind deci întemeiate.
Prin urmare, constatând incidența prevederilor art. 312 alin.1- alin.3 C.pr.civ. recursul va fi admis și casând în tot sentința atacată, cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
În rejudecare, se vor analiza pretențiile formulate de reclamantă, pentru perioada indicată, urmând a se verifica și criticile din recurs vizând modalitatea de calcul a penalităților de întârziere, imputația plății, precum și obligația de plată a cheltuielilor de judecată.
Cheltuielile de judecată solicitate de părți în recurs vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil declarat de către reclamanta Asociația de Proprietari "A. I. 10" împotriva sentinței civile nr. 646/2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara,județul Hunedoara,pe care o casează în tot și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Cheltuielile de judecată avansate de părți în recurs vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 28 octombrie 2013
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. C. V. I. I. E. B. M. S.
GREFIER
O. L. S.
BMS/OLS-2 ex.02.12.2013
Jud. fond Florincaș G.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1108/2013. Tribunalul HUNEDOARA | Uzucapiune. Decizia nr. 845/2013. Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|
