Acţiune în contrafacere. Sentința nr. 4073/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4073/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 7986/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 04 Decembrie 2013
Președinte - E.-C. P.
Grefier I. B.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4073/2013
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant . și pe pârât ., având ca obiect acțiune în contrafacere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Bursesc pentru reclamantă, lipsă fiind pârâta.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care; apărătorul reclamantei învederează instanței că nu are alte cereri de formulat.
Instanța în baza art. 392 din Noul Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților.
Avocat Bursesc pentru reclamantă, având cuvântul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în sensul de a se constata că denumirea de comerciant a pârâtei încalcă dreptul la marcă al reclamantei și de a dispune interzicerea folosirii de către pârâtă a mărcii de „ M.” în denumirea sa comercială, oferirea sau prestarea serviciilor sub acest sens, utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate, sub sancțiunea plății unor daune cominatorii de 200 euro / zi de întârziere. De asemenea solicită a se dispune publicarea dispozitivului prezentei hotărâri în două cotidiene de circulație națională, timp de trei zile consecutiv pe cheltuiala pârâtei și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, sens în care depune chitanța reprezentând plata onorariului de avocat. Depune la dosar concluzii scrise.
Instanța în baza art. 394 Noul Cod de procedură civilă închide dezbaterile asupra cauzei și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 02.07.2013 reclamanta ., cu sediul în București, Calea Griviței nr. 365, sector 1, prin SCP „ S. ȘI ASOCIAȚII”, cu sediul în București, Calea Dorobanților nr. 111-131, ., ., sector 1, în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în Municipiul Iași, . nr. 37, . ,a solicitat instanței:
-sa constate că denumirea de comerciant a pârâtei încalcă dreptul la marcă al reclamantei;
-sa interzică folosirea de către pârâtă a mărcii "M." în denumirea sa comercială, oferirea sau prestarea serviciilor sub acest semn, utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate, sub sancțiunea plații unor daune cominatorii de 200 Euro/zi de întârziere;
-sa dispună publicarea dispozitivului hotărârii ce se va pronunța, în doua cotidiene de circulație naționala timp de 3 zile consecutiv pe cheltuiala pârâtei;
-sa oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecata.
Motivând in fapt cererea, reclamanta arata urmatoarele:
S.C. M. S.A. este cea mai mare si renumita societate romaneasca care oferă servicii medicale in România. Este lider autoritar al pieței serviciilor medicale (statut confirmat de cifra de afaceri a companiei, dar si de numărul de pacienți tratați in unitățile societății), societatea fiind înființata si funcționând pe piața romaneasca inca din anul 1996. Brandul „M. L.” se bucura de o mare apreciere in România, pana in prezent, S.C. M. S.A. tratând peste 10.000.000 de .pacienți. In anul 2006, Banca Mondiala, prin intermediul societății sale de investiții (International Finance Corporation) a devenit unul dintre acționarii semnificativi ai S.C. M. S.A., acest fapt certificand inca o data valoarea si renumele de care se bucura societatea in România si in străinătate.
Arata reclamanta că în anul 2009, "Societe Generale" unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume a devenit acționar M. L., consolidand si mai mult valoarea acestui brand pe piata serviciilor medicale. Pentru al treilea an consecutiv (2010, 2011, 2012) S.C. M. S.A. a câștigat premiul „TrustedBrands” acordat de către revista R."s Digest după un sondaj organizat in 16 tari Europene, aceste premii fiind acordate pentru " Cel mai de încredere brand romanesc Ia categoria "clinici si spitale private". De asemenea M. este titularul premiului "SuperBrands", 2011 si 2012 - criteriile pentru care societatea a fost votata fiind calitate, incredere si diferentiere pe piata.
Arata reclamanta: că deține in exclusivitate pe teritoriul României Marca "M.", aceasta fiind inregistrata la Oficiul N. pentru Invenții si Mărci [OSIM] in baza Legii nr. 84/1996, sub nr._ din data de 24.03.2004 pentru produse si servicii din cadrul clasei 44 si pentru clasa 36 data de 21.02.2005 potrivit Clasificării Internationale de la Nisa. Cu toate ca brandul "M. L." era si este cunoscut paratei, aceasta a utilizat marca fara acordul său . ; că marca paratei este similara cu marca deținuta de către societatea noastră. În cazul serviciilor, marca este acel semn pe care comerciantul îl aduce la cunoștința consumatorului, pe orice cale, pentru a realiza în acest fel o asociere între serviciul oferit și un anumit semn. Grupul de cuvinte „M. L.” îndeplinește funcțiile specifice mărcii, de individualizare a serviciilor și poate intra în conflict cu orice altă marcă anterioară folosită pentru servicii similare, dovedirea funcției de marcă nefiind în acest caz intrinsec legată de operațiunea materială de aplicare a semnului pe produs sau ambalajul acestuia.
Consideră reclamanta ca fapta săvârșita de parata, constând în reproducerea fara ccnsimtamântul reclamantei a mărcii "M.", reprezintă o încălcare flagranta a drepturilor exclusive conferite de lege asupra mărcii noastre.
Invocă reclamanta principiile de drept stabilite în jurisprudența Curții Europene de Justiție in aprecierea conflictului dintre marcă și nume comercial ce sunt aplicabile in acest caz, scopul articolului 5 (1) din directiva Consiliului Europei nr. 89/104/EEC, transpus în legislația română prin dispozițiile art. 36 din Legea nr. 84/1998, fiind acela de a proteja funcția mărcii de indicare a origini comerciale. În toate situațiile în care o marcă anterioară intră în conflict cu un semn folosit în activitatea comercială de către un terț se aplică regulile din articolul 36, indiferent dacă semnul este nume comercial sau nu, tocmai pentru a se putea evita producerea unui risc de confuzie între titularul mărcii și cel care folosește semnul. Conform jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunităților Europene, respectiv a deciziei cadru în această materie (cazul C- 17/06, Celine] există patru condiții pentru aplicarea protecției mărcii în conflictul cu un semn, toate acestea fiind îndeplinite. Prima condiție a folosirii însemnului ca nume comercial în activitatea comercială este îndeplinită. Firma "M. C." funcționând sub aceasta denumire din data de 04.04.2008. Cea de a doua condiție, a folosirii mărcii fără consimțământul titularului mărcii este, de asemenea, îndeplinită, neexistand consimțământul subsemnatei la înregistrarea denumirii paratei. Chiar și atunci când semnul nu este fixat pe produsul oferit in mod efectiv spre comercializare, există o folosire a acestuia "în legătură cu bunurile sau serviciile" în sensul directivei. Atunci când un terț folosește semnul într-un asemenea mod, se stabilește o legătură mitre semnul care constituie numele comercial al terțului și bunurile comercializate sau serviciile pr care le prestează terțul. Numele comercial este folosit de către pârâtă în activitatea comercială, pentru a desemna și a face cunoscute potențialilor clienți serviciile prestate de aceasta, cat privește cea de a treia condiție - utilizarea să aibă loc pentru produse si servicii identice sau similare cu cele pentru care a fost înregistrată marca, atât subscrisa cat si parata oferă consumatorilor același tip de servicii, si anume servicii medicale. Și condiția care privește capacitatea semnului de a afecta funcțiile mărcii și, în special, funcției sajle esențiale de a garanta consumatorilor proveniența produselor sau a serviciilor, este îndeplinită. În aplicarea condiției menționate se poate face distincție după cum marca și semnul sunt sau nu identice sau numai similare, riscul de confuzie fiind sau nu prezumat și în funcție de identitatea roduselor. Câtă vreme elementele dominante ale mărcii și semnului sunt identice - "M." existența riscului de confuzie nu poate fi pusă la îndoială.
In temeiul art. 36 alin. (2] lit. b) din lege, pentru ca folosirea semnului similar ca marca pentru produse sau servicii identice/similare să fie faptă juridică civilă ilicită, respectiv act de contrafacere, trebuie reținut riscul de confuzie, în mintea consumatorului mediu vizat, sub aspectul provenienței produselor, incluzând și riscul de asociere a semnului cu marca.
Considera ca sunt întrunite premisele cerute de acest text, si anume:
-Identitatea/asemănarea semnului cu marca:
Sub acest aspect, susține ca gradul de similaritate vizuala dintre marca subscrisei si cea folosita de parata si anume M. C. este foarte ridicat, dat fiind impactul cuvintelor prezentate grafic de literele ce le compun, in percepția de ansamblu a consumatorului potențial. Dupa cum se poate observa, elementele verbale in limba engleza M. L. sunt dispuse in aceeași ordine, iar gradul de similaritate auditiva dintre semne este si mai ridicat pentru consumatorul cunoscator de limba engleza.
Considera nu doar că cele două semne sunt similare, dar că între ele există o puternică asemanare, dată de elementul dominant comun "M.". Acest cuvânt constituie marca sa și a fost inclus practic în numele comercial al pârâtei. Adăugarea singurului element plus "C.", nefacand practic o diferențiere clara si neinlaturand prin urmare, similaritatea intre cele două semne astfel încât, numele comercial al paratei să dobândească un caracter propriu și inconfundabil..
-Identitatea serviciilor care se comercializează sub însemnul si respectiv, sub marca inregistrata:
Atât reclamanta cat si parata oferă consumatorilor același tip de servicii, si anume servicii nedicale. între obiectul de activitate al pârâtei - Alte activități referitoare la sănătatea umana - și produsele și serviciile pentru care a fost înregistrată marca noastră există o strânsă legătură. Faptul ca pârâta folosește marca pentru același tip de servicii, poate sugera si existenta unei legaturi comerciale, concretizata în forma unui acord de orice natura la folosirea mărcii.. Consumatorul poate avea impresia ca exista cel puțin o autorizare a prestării serviciilor sub aceasi marca, acest lucru aducandu-ne însemnate prejudicii.
-Similaritatea cu marca si identitatea/ similaritatea serviciilor induc un risc de confuzie, incluzând si riscul de asociere, între marca inregistrata si însemnele folosite de către pârâta.
Aprecierea globală a riscului de confuzie, în ceea ce privește similaritatea vizuală, fonetică sau conceptuală a mărcilor aflate în conflict, trebuie să fie fondată pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ținând cont în special de elementele lor dominante. Astfel, având in vedere impactul fonetic si conceptual, este evident ca elementului verbal dominant al semnului paratei este "M. L.". Se creeaza un risc de confuzie indirecta ce duce la încadrarea faptelor pârâtei ca fiind de contrafacere forma prevăzuta de art. 36, alin 2, lit. b.
În ceea ce privește similaritatea semnelor, susține că riscul de confuzie se apreciază în raport de asemănările dintre semne, și nu de deosebirile dintre acestea. In impresia de ansamblu pe care o produc mărcile din punct de vedere vizual și auditiv, se reține similaritatea mărcilor, ce poate naște în mintea consumatorului mediu un risc de confuzie între cele două mărci, cu atât mai mult cu cât se aplică unor produse/servicii identice.
Denumirea firmei poate fi perceputa de către consumatorul roman mediu vizat ca nume al produsului/serviciului si in consecința, acesta ar putea crede ca produsele/serviciile identice fac parte din aceeași gama de produse aparținând aceluiași producător sau unor producători diferiți, dar intre care exista o legatura economica, financiara, juridica, etc.
Invoca reclamanta jurisprudenta Curții de Justiție a Comunităților Europene - actualmente Curtea de justiție a Uniunii Europene - reflectată în cauza C-17/06 Celine, si că jurisprudenta Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală este în același sens (decizia nr. 3826/2007, decizia nr. 4705/2007, decizia nr. 2828/2007 etc). În cauza citată, prin hotărârea din 11 septembrie 2007, C.J.C.E. a stabilit că: Utilizarea de către un terț care nu a fost autorizat în acest scop a unei denumiri sociale, a unui nume comercial sau a unei embleme identice cu marca anterioară, în cadrul unei activități de comercializare a unor produse identice cu cele pentru care a fost înregistrată această marcă constituie o utilizare pe care titularul mărcii respective este indreptățita o interzică în conformitate cu art. 5 alin. (1) Ut. a) din prima Directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mării, în cazul în care este vorba de o utilizare pentru produse care aduce atingere sau este susceptibilă să aducă atingere funcțiilor mărcii.
Riscul de confuzie trebuie apreciat global, ținând seama de toți factorii pertinenți în speță, apreciere globală implicând o anumită interdependență între factorii luați în considerare, în special similaritatea mărcilor și cea a produselor/serviciilor marcate, un grad scăzut de similaritate între produse/servicii putând fi compensat de un grad ridicat de similaritate între mărci și invers."
Pe langa lit. b, pentru incadrarea juridica a faptelor paratei, invoca si lit, c din art, 36, alin. 2, alineat ce prevede:
c) un semn identic sau asemănător cu marca, pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este inregistrata, când aceasta din urma a dobândit un renume in România si daca folosirea fara drept a semnului ar fi in detrimentul caracterului distinctiv al mărcii ori in detrimentul renumelui acesteia.
,.Susține ca scopul folosirii semnului de către pârâtă este acela de a profita de reputația serviciilor reclamantei pentru obținerea un profit illicit. Prin aceasta utilizare ilegala a mărcii "M." se produce un grav prejudiciu material si de imagine S.C. M. L. SA. Prin folosirea sintagmei "M." parata induce in eroare terții cu privire la originea societății si serviciile oferite. Mai mult, asocierea "M. L." cu orice alta societate, poate duce la pierderea clientelei noastre.
Chiar daca textul alineatului c se refera la folosirea semnelor pentru produse diferite, potrivit interpretării date de instanțele europene acestor dispoziții legale, cu atât mai mult acesta se apilica în situația în care semnul în discuție si marca ce se bucura de renume sunt folosite în legătura produse sau servicii identice sau similare.
Menționează ca societatea S.C. M. L. SA a incercat sa soluționeze pe cale amiabila acest litigiu. In lest sens comunicând paratei notificarea cu numărul 76 din data de 13.03.2013 prin intermediul căreia o soma ca in termen de 30 de zile de la primire sa elimine din denumirea societății marca.
S-au invocat dispozițiile Legii nr. 84/1998 republicată (art. 90 și art. 36 și urm. etc.).
Pârâta a formulat întâmpinare (fila 43) prin care a solicitat respingerea cererii aratând: ca nu a stiut, la inregistrarea firmei de existența reclamantei ; că nu există un risc de confuzie pentru că nu oferă același tip de servicii ; că numele comercial nu este identic cu marca ;că marca „ M. L. „nu este notorie in M. .
In cauză s- administrat proba cu inscrisuri
* * *
Analizând ansamblul probator administrat în cauză din perspectiva dispozițiilor legale incidente în cauză, Tribunalul constată cererea formulată de reclamantă ca fiind întemeiată motivat de considerentele ce succed.
În fapt, Tribunalul constată că reclamanta ,. deține in exclusivitate pe teritoriul României Marca „M.”, aceasta fiind inregistrata la Oficiul N. pentru Invenții si Mărci [OSIM] in baza Legii nr. 84/1996, sub nr._ din data de 24.03.2004 ( filele 18-22)pentru produse si servicii din cadrul clasei 44 si pentru clasa 36 data de 21.02.2005 potrivit Clasificării Internationale de la Nisa.( servicii medicale )
Pârâta. . a fost înregistrată în Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași în data de 04.04.2008-domenii de activitate – „ activități referitoare la sănătatea umană”
Tribunalul constată că probele administrate în cauză dovedesc faptul că drepturile legitime ale reclamantei sunt încălcate prin conduita pârâtei care și-a înregistrat un nume comercial ce conține marca” M.” ,(protejata, inregistrata sub nr._ din data de 24.03.2004 ) nume ce este folosit astfel încât se creează impresia publicului că există o legătură între serviciile oferite de cele doua parti litigante.
Tribunalul constată că art. 36 din Legea 84/1998 prevede următoarele:
„(1) Înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii.
(2) Titularul mărcii poate cere instanței judecătorești competente să interzică terților să folosească, în activitatea lor comercială, fără consimțământul său:
a) un semn identic mărcii, pentru produse sau servicii identice celor pentru care marca a fost înregistrată;
b) un semn pentru care, datorită faptului că este identic sau asemănător cu o marcă și din cauză că produsele sau serviciile cărora li se aplică marca sunt identice sau similare, există un risc de confuzie în percepția publicului, incluzând riscul de asociere între semn și marcă;
c) un semn identic sau asemănător cu marca, pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România și dacă folosirea fără drept a semnului ar fi în detrimentul caracterului distinctiv al mărcii ori în detrimentul renumelui acesteia.
(3) În aplicarea alin. (2), titularul mărcii poate cere să fie interzise terților, în special, următoarele acte:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;
b) oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor sub acest semn;
c) punerea în liberă circulație, exportul, importul, plasarea sub un regim vamal suspensiv sau economic, precum și acordarea oricărei alte destinații vamale, așa cum acestea sunt definite în reglementările vamale, produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate”.
De asemenea, Tribunalul notează că principiile de drept stabilite de jurisprudența Curții Europene de Justiție sunt pe deplin aplicabile în cauza de față, scopul art. 5 alin. 1 din Directiva nr. 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22.10.2008, transpus în legislația română prin dispozițiile art. 36 din legea nr. 84/1998, fiind acela de a proteja funcția mărcii de indicare a originii comerciale.
Aceste principii impun ca în toate cazurile în care o marcă anterioară intră în conflict cu un semn folosit în activitatea comercială de către un terț, să se aplice regulile art. 36 (în actuala numerotare) din Legea nr. 84/1998, indiferent dacă semnul este un nume comercial sau nu, pentru a se putea evita producerea unui risc de confuzie între titularul mărcii și cel care folosește semnul.
Tribunalul constată că la momentul înregistrării denumirii societății pârâte în registrul comerțului (2008 –fila 29 dosar ) marca reclamantei era în mod legal înregistrată ,in anul 2004, bucurându-se de protecția conferită de lege oricărei mărci.
Potrivit dispozițiilor art. 38 alin. 1 și art. 39 alin. 1 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului, disponibilitatea verificată din oficiu și care a permis pârâtei să-și înregistreze numele comercial a privit exclusiv inexistența unei firme anterioare identice sau similare, iar nu existența unei mărci anterioare cu care ar fi putut intra în conflict.
Tribunalul reține că Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22.10.2008, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 299/25 din 08.11.2008, este pe deplin aplicabilă. Toate cele patru condiții reținute pentru aplicarea protecției mărcii în conflictul cu un semn sunt îndeplinite în speță.
Astfel, este de necontestat că pârâta își folosește numele comercial în activitatea sa comercială.
De asemenea este îndeplinită cea de-a doua condiție, a folosirii numelui fără consimțământul titularului mărcii, neafirmându-se că ar fi existat consimțământul reclamantei la înregistrare.
Utilizarea pentru produse sau servicii identice sau similare în sensul art. 5 alin. 1 din Directivă are loc când un terț aplică semnul care constituie denumirea sa socială, numele său comercial sau emblema sa pe produsele pe care le comercializează. Dar, chiar în lipsa aplicării semnului are loc o utilizare „pentru produse sau servicii” atunci când terțul utilizează semnul respectiv astfel încât se stabilește o legătură între semnul care constituie numele său comercial și produsele comercializate sau serviciile furnizate de terți.
De asemenea și condiția care privește capacitatea semnului de a afecta funcția mărcii de garantare a originii este îndeplinită.
Instanța reține că numele comercial identifică comerciantul, în mod direct, în relațiile sale cu clienții și partenerii de afaceri, iar marca identifică comerciantul prin prisma produselor și serviciilor acestuia, individualizându-l în raport cu alți comercianți.
Pârâta își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor medicale referitoare la sanatatea umana,făă a folosi un nume distinctiv altul decât numele comercial.
Marca identifică un comerciant prin prisma produselor și serviciilor sale și le individualizează în raport cu cele ale altor comercianți, una din funcțiile sale fiind și acea de raliere a clientelei.
Or, numele comercial ce conține sintagma”M. L. „îdeplinește funcțiile specifice mărcii, de individualizare a serviciilor și poate intră în conflict cu orice altă marcă anterioară folosită pentru servicii similare.
Riscul de confuzie vizează, în cauza de față, riscul atribuirii aceleiași proveniențe serviciului oferit de semnul aflat în conflict utilizat de pârâtă, cu cel oferit de titularul mărcii precum și riscul atribuirii aceleiași naturi serviciilor oferite de cele două părți litigante.
Tribunalul constată că gradul de similaritate vizuala dintre marca "M.", protejata detinută de reclamantă si numele folosit de parata si anume M. C. este foarte ridicat, dat fiind impactul cuvintelor prezentate grafic de literele ce le compun, in percepția de ansamblu a consumatorului potențial.. Adăugarea singurului element in plus "C.", nu face o diferențiere clara si nu inlătură similaritatea intre cele două semne astfel încât, numele comercial al paratei să dobândească un caracter propriu.
Tribunalul notează că în analiza riscului de confuzie relevante sunt în primul rând asemănările și nu deosebirile. Redarea elementului verbal al mărcii cu alte caractere ori fonturi, în cadrul unei embleme comerciale utilizată de pârâtă nu prezintă relevanță.
Analiza instanței are in vedere un consumator mediu din cadrul segmentului de public relevant, ce nu are elemente să conștientizeze că serviciile medicale în legătură cu care se utilizează semnul "M." au o altă sursă de proveniență decât cele în legătură cu care se utilizează semnul "M. C.". Consumatorul poate avea impresia ca exista o autorizare a prestării serviciilor sub aceasi marca.
În ceea ce privește similaritatea semnelor, riscul de confuzie se apreciază în raport de asemănările dintre semne, și nu de deosebirile dintre acestea.
Față de considerentele anterior expuse văzând disp. art. 3 lit. b, art. 4 și art. 36 din legea nr. 84/1998, Tribunalul urmează a admite cererea formulată de reclamantă și a dispune în sensul celor cuprinse în prezenta sentință.
Văzând disp. art. 274 Cod procedură civilă pârâta, aflată în culpă procesuală, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în București, Calea Griviței nr. 365, sector 1, prin SCP „ S. ȘI ASOCIAȚII”, cu sediul în București, Calea Dorobanților nr. 111-131, ., ., sector 1, în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în Municipiul Iași, . nr. 37, ., ., județul Iași,
Constată că denumirea de comerciant a pârâtei încalcă dreptul la marcă al reclamantei.
Interzice folosirea de către pârâtă a mărcii” M. „ în denumirea sa comercială, oferirea sau prestarea serviciilor sub acest sens, utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate, sub sancțiunea plății unor daune cominatorii de 200 euro / zi de întârziere.
Dispune publicarea dispozitivului prezentei hotărâri în două cotidiene de circulație națională, timp de trei zile consecutiv pe cheltuiala pârâtei.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3116 lei, către reclamantă. .
Pronunțată în ședința publică de la 04 Decembrie 2013.
Președinte, E.-C. P. | ||
Grefier, I. B. |
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Hotărâre... |
|---|
