Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Hotărâre din 28-10-2013, Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 28-10-2013 în dosarul nr. 4995/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 28 Octombrie 2013
Președinte - O. L.
Judecător C. R.
Grefier E. D. B.
DECIZIA CIVILĂ NR. 538/2013
Pe rol fiind judecarea apelul formulat de reclamanta G. I. împotriva sentinței civile nr._ din 28.11.2012 a Judecătoriei Iași în contradictoriu cu intimații D. C., B. M., B. G. I., D. C., D. C., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial disjungere.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 14.10.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 28.10.2013, când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civile de față Tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr._/28.11.2012 Judecătoria Iași dispus următoarele:
„Admite in parte actiunea formulata de reclamanta G. I. ( fostă Dobândă), domiciliată in Iasi, ..11, jud.Iasi, in contradictoriu cu pârâtii Dobândă C., cu domiciliu ales la C..Av.M. V. in Iasi, ..27, ..1, . si pârâtii B. M. si B. G. I., ambii domiciliati in Iasi, ..11, jud.Iasi.
Constată că reclamanta G. I. ( fostă Dobândă) si pârâtul Dobândă C. au dobândit in indiviziune, in cote părti egale, cu pârâții B. M. si B. G. I. următoarele bunuri:
-teren in suprafata totala de 350 mp situat in Iasi, ..11, jud.Iasi, teren pe care se află amplasata o casa de locuit C1 si o altă casă de locuit C2 ( parter + etaj);
-cota indiviză de 40 mp din terenul de 240 mp situat in intravilan Iasi, ..11, jud.Iasi, reprezentând cale de acces.
Constată că reclamanta G. I. ( fostă Dobândă) si pârâtul Dobândă C. au dobândit in timpul căsătoriei, cu o cota de contributie egală (de 50% fiecare), următoarele bunuri comune:
-1/2 din terenul in suprafata totala de 350 mp si 1 din cota indiviză de 40 mp situat in Iasi, ..11, jud.Iasi, in valoare totală de 26.212,32 lei;
-1/2 din casa veche (C1) situata in Iasi, ..11, in valoare de 13.506,35 lei;
- 1 din casa de locuit (C2) situata in Iasi, ..11, in valoare de 138.276,6 lei.
Total valoare bunuri comune dobândite de reclamanta G. I. ( fostă Dobândă) si pârâtul Dobândă C.: 177.995,27 lei.
Constata ca reclamantei ii revine o cota valorica de 88.997,635 lei.
Constată că pârâtului Dobândă C. îi revine o cotă valorică de 88.997,635 lei.
Dispune sistarea starii de indiviziune si de devalmasie in urmatoarea modalitate:
Atribuie in natură reclamantei G. I. ( fostă Dobândă) camera de 14,17 mp, bucătăria de 8,99 mp din casa veche situata in Iasi, ..11 conform anexei C1 din raportul de expertiza in constructii efectuat de expert S. E. (f.84 dosar),precum si intreg etajul si scara de acces la etaj din casa nouă C2, situata in Iasi, ..11.
Atribuie in natura pârâtilor B. M. si B. G. I. camera de 13,75 mp, hol 6,24 mp, camera de 13,85 mp din casa veche situata in Iasi, ..11 conform anexei C1 din raportul de expertiza in constructii efectuat de expert S. E. (f.84 dosar), precum si parterul din casa noua C2, situata in Iasi, ..11.
Atribuie in indiviziune câte 1 din terenul in suprafata totala de 350 mp si din cota indiviză de 40 mp situat in Iasi, ..11, jud.Iasi reclamantei G. I. ( fostă Dobândă) si respectiv sotilor pârâti B. M. si B. G. I..
Constată că reclamantei G. I. i s-au atribuit bunuri in valoare totală de 177.995,27 lei.
Obliga reclamanta G. I. ( fostă Dobândă) la plata către pârâtul Dobândă C. a unei sulte in valoare de 88.997,635 lei.
In temeiul art.50 ind.2 din OUG 51/2008, obligă reclamanta G. I. ( fostă Dobândă) la restituirea ajutorului public in valoare de 1638 lei.
Constată că reclamanta mai are de achitat 5 rate din taxa de timbru esalonată, a câte 136,5 lei fiecare, rate ce vor fi achitate până pe data de 15 a lunii, incepând cu noiembrie 2012.
Ia act că reclamanta nu a solicitat obligarea pârâtilor B. M. si B. G. I. la plata cheltuielilor de judecata.
Obligă pârâtii B. M. si B. G. I. la plata unei diferente de onorariu in cuantum de 265 lei catre expert G. I. si a unei diferente de onorariu in cuantum de 355 lei catre expert S. E..
Obligă pârâtii B. M. si B. G. I. la plata catre pârâtul Dobândă C. a unor cheltuieli de judecata in cuantum de 500 lei ( onorariu experti).
Compensează in parte cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta G. I. ( fostă Dobândă) si pârâtul Dobândă C. si, in urma acestei operatii, obligă pârâtul Dobândă C. la plata unor cheltuieli de judecata in cuantum de 1501,5 lei catre reclamantă”.
Pentru a pronunța a această sentință a reținut instanța următoarele:
Prin actiunea inregistrata initial pe rolul acestei instante sub nr._ si ulterior, ca urmare a disjungerii, sub nr._, reclamanta G. I. ( fostă D.) a chemat in judecata pe pârâtii D. C., B. M. si B. G. I., solicitand ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite in timpul căsătoriei incheiate cu pârâtul D. C. si iesirea din indiviziune față de pârâtii B. M. si B. G. I..
În motivarea cererii de partaj, reclamanta a arătat ca mama sa, care are 8 copii, este proprietara unei suprafete de teren de 1400 mp situati in Iasi, ..11. Mama sa a inteles sa-si imparta intreaga avere copiilor, avere compusă din suprafata de 1400 mp, imobil casa de locuit aflata pe aceeasi suprafata de teren si un apartament in mun.Iasi. Reclamanta si sora sa B. M. au primit 350 mp si imobilul casa de locuit. In realitate nici una din parti nu a platit nici un pret pe acest imobil, obiect al contractului de vânzare – cumpărare nr.1267/17.07.2009.
A mai arătat ca s-a inteles cu sora sa ca imobilul vechi casa de locuit să fie folosit de mama lor, iar ele sa termine si sa foloseasca imobilul nou construit de mama lor, respectiv familia surorii sa finiseze si sa folosească parterul, iar reclamanta si pârâtul să finiseze si să foloseasca etajul de la aceasta clădire nouă. Singura contributie a sotilor au fost unele lucrări de finisare a etajului, pe care le-au facut cu banii rămasi de la nuntă, bani pe care i-au avut depusi la CEC, respectiv suma de 16.000 lei.
Este motivul pentru care îi recunoaste pârâtului o contributie de doar 15% din valoarea imobilului ( partea lor fiind de 45.000 lei), restul de 85% din ½ din intreg imobilul fiind dreptul ce i se cuvine dat fiind ca l-a primit de la mama sa.
A solicitat sa se dispună iesirea din indiviziune, atribuind parterul din casa noua si 2 camere din casa veche familiei B., iar familiei D. 2 camere din casa veche si etajul din casa nouă . Dispunând partajul intre reclamantă si pârâtul D. C., a solicitat sa i se atribuie imobilul dobândit in timpul casatoriei, cu obligarea ei la plata sultei catre pârât, in functie de cota de contributie a fiecăruia. Pentru teren, a solicitat mentinerea starii de indiviziune cu familia B., deoarece suprafata de teren de 350 mp nu este comod partajabila in natură.
In drept, nu a invocat nici un text legal.
In ce priveste taxa de timbru datorata, reclamanta a beneficiat de ajutor public, sub forma reducerii taxei la ½, respectiv 1638 lei si esalonarea diferentei in 12 transe lunare.
Atasat cererii, a depus in copie acte de identitate pentru reclamanta si pârâtul D. C., certificatul de mostenitor nr.800/1991 eliberat de notariatul de Stat Iasi,contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1267/2009 de BNP Maximovici G. si A. R..
Pârâtii B. M. si B. G. I. nu au depus intâmpinare si nu su solicitat probe.
Legal citat, pârâtul D. C. a depus intâmpinare, prin care a soliciutat respingerea actiunii, aratând ca, in ce priveste bunul comun imobil casă de locuit, el a avut o cota de contributie la dobândirea acestuia de cel putin 50%, fara a avea in vedere imbunătătirile aduse acestuia. Din banii obtinuti de la nuntă, la care a adăugat sume importante din veniturile sale realizate in Spania, a cumpărat acest imobil, aflat in curtea mamei reclamantei, la care a lucrat si a adus imbunătătiri, constând in finisaje interioare si exterioare, acoperis, tâmplărie, gresie, faianță, utilarea imobilului, lucrări efectuate exclusiv din banii săi, obtinuti in Spania.Reclamanta nu a avut nici o contributie la dobândirea acestui imobil.
In drept, a invocat disp.art.115 si urm.C.pr.civ., art.242 alin.1, 274 C.pr.civ.
In probatiune, instanta a incuviintat reclamantei proba cu inscrisuri, interogatoriul pârâtilor D. C. si B. M., proba testimonială cu un martor, expertiza topografică si expertiza in constructii.
Pârâtului D. C. i s-a incuviintat proba cu inscrisuri, interogatoriul reclamantei si proba testimonială cu un martor.
Interogatoriul luat reclamantei a fost atasat la f.212, cel luat pârâtului D. C. a fost atasat la f.209, iar cel luat pârâtei B. M. la f.237.
In cauza a fost audiat martorul C. Zăhărel – R. (f.214), propus de reclamantă si C. T. (f.215),propus de pârâtul D. C. (f.215).
Expertiza topografica a fost efectuata de expert G. I. (f.98), iar cea in constructii de expert S. E. (f.72, 274).
Analizând actele si lucrările dosarului, instanta retine următoarele:
Prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1267/17.07.2009 de BNP Maximovici G. si A. R., reclamanta G. ( fostă D.) I. si pârâtul D. C. au dobândit, in indiviziune si pe cote părti egale cu pârâtii B. M. si B. G. –I., următoarele bunuri imobile:
- teren in suprafata totala de 350 mp situat in Iasi, ..11, jud.Iasi, teren pe care se află amplasata o casa de locuit C1 si o altă casă de locuit C2 ( parter + etaj);
- cota indiviză de 40 mp din terenul de 240 mp situat in intravilan Iasi, ..11, jud.Iasi, reprezentând cale de acces.
Conform art. 223 din Legea 71/2011 privind punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil, „dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele și cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluționare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluționează de către instanțele legal învestite, în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite”.
In aceste conditii, raportat la data introducerii initiale a cererii de partaj – 06.01.2010, aplicabile in cauza sunt dispozitiile legale anterioare Noului cod civil, respectiv Codul civil de la 1864 si Codul familiei.
Prezenta cauză presupune analiza separată a două capete de cerere: partajul judiciar purtat intre toate cele 4 parti din dosar,pentru iesirea din indiviziune si partajul bunurilor comune dobândite in timpul casatoriei de reclamantă ai pârâtul D. C..
In ce priveste partajul judiciar, dispozițiile art.728 al.1 cod civil de la 1864 prevăd ca nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Pe cale de consecință, raportat și la art.673 indice 9 Cod proc.civ, instanța urmează să dispună ieșirea tuturor părților din indiviziune cu privire la constructii, identificate in anexa la raportul de expertiza in constructii efectuat de expert S. E.(f.72).
Instanta va avea in vedere solicitarea reclamantei, ca, in privinta terenului, aceasta impreună cu pârâtii B. să rămână in indiviziune, aspect in privinta caruia pârâta B. M. si-a exprimat in mod nemijlocit acordul ( intrebarea nr.14 la interogatoriu – f.237), iar pârâtul B. G. –I. nu si-a exprimat opozitia. De altfel, raportat si la amplasarea terenului, faptul că pe suprafata de 350 mp sunt ridicate 2 constructii, iar suprafata de 40 mp are destinatia de cale de acces, solicitarea reclamantei apare ca deplin justificată.
Raportat la aceste considerente si la răspunsul pârâtei B. M. la interogatoriu, urmează ca paratilor B. să li se atribuie in natură următoarele: camera de 13,75 mp, hol 6,24 mp, camera de 13,85 mp din casa veche situata in Iasi, ..11 conform anexei C1 din raportul de expertiza in constructii efectuat de expert S. E. (f.84 dosar), precum si parterul din casa noua C2, situata in Iasi, ..11. Li se va atribui in indiviziune câte ½ din terenul in suprafata totala de 350 mp si din cota indiviză de 40 mp situat in Iasi, ..11, jud.Iasi.
Raportat la solicitarea reclamantei, la care a achiesat pârâta B. M., nu se va dispune plata nici unei sulte pentru egalizarea loturilor, in cazul in care sunt inegale.
În privinta partajului de bunuri comune, calitatea de părti o au doar reclamanta si pârâtul D. C.. Cele două părti au fost căsătorite pentru scurt timp (începând cu data de 17.05.2009 – 17.10.2009 separatia in fapt), căsătoria acestora fiind desfăcută prin sentința civilă nr._/10.11.2010, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, rămasă irevocabilă, prin care s-a pronunțat divorțul soților.
Potrivit art.30 alin.1 C.fam., bunurile dobândite in timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților, iar, potrivit alin.3 al aceluiași articol, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită. Astfel, in temeiul prezumției relative de comunitate instituite de către legiuitor, oricare bun dobândit in timpul căsătoriei de oricare dintre soți, se consideră comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se incadrează într-una din categoriile prevăzute de art.31 C.fam.
Reține astfel instanța că masa partajabilă se compune din următoarele:
-1/2 din terenul in suprafata totala de 350 mp si ½ din cota indiviză de 40 mp situat in Iasi, ..11, jud.Iasi, in valoare totală de 26.212,32 lei;
-1/2 din casa veche (C1) situata in Iasi, ..11, in valoare de 13.506,35 lei;
- ½ din casa de locuit (C2) situata in Iasi, ..11, in valoare de 138.276,6 lei.
In ce priveste valoarea imobilelor, aceasta a fost retinută de instantă in baza celor consemnate in raportul de expertiză tehnică imobiliară efectuat de expert S. E., urmând a fi scăzut pentru fiecare imobil coeficientul de diminuare pentru proces in curs: -10% pentru casa veche si pentru etajul din casa nouă, -9 % pentru teren. Refacerea calculului poate fi făcută si de catre instanță, strict pe algoritmul expertului.
Controversa părtilor a purtat asupra cotei de contributie la dobândirea bunurilor, reclamanta solicitând retinerea unei cote de 85% in favoarea sa, pârâtul solicitand retinerea unor cote de contributie egale .Cu privire la acest aspect, a apreciat instanța că probatoriul administrat in cauză nu înlătură însă prezumția contributiei egale a soților la dobândirea bunurilor comune si la sustinerea sarcinilor căsătoriei.
Temeiul juridic al comunității de bunuri îl constituie nu numai existența căsătoriei, ci si participarea fiecăruia dintre soți prin munca sau prin mijloacele sale la dobândirea si conservarea bunurilor comune, stabilindu-se cota parte ce revine fiecăruia dintre soți functie de contributia la dobândirea si conservarea bunurilor comune, soluție ce se impune pentru a nu se ajunge la soluții inechitabile. Astfel, cotele – părti ale soților pot fi inegale dacă aportul acestora la dobândire si conservare este diferit, prezumția unor cote egale aplicându-se doar in lipsa unor elemente care să permită determinarea contribuției fiecărui soț.
Determinarea cotei de contributie se face prin raportarea efortului financiar si material al sotilor la intreaga durată a căsătoriei si la toate obligatiile de natura căsătoriei in virtutea principiului unicității cotei de contributie. Comunitatea de bunuri este o masă de bunuri afectată intâmpinării sarcinilor comune ce revin sotilor in cadrul căsătoriei. Reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soti nu-si are temeiul principal in consideratii de ordin patrimonial, ci in comunitatea de interese ale sotilor in cadrul căsătoriei, raporturile patrimoniale dintre soti fiind o consecință a relatiilor lor personale si nu invers. Evaluarea intregului probatoriu in determinarea cotei de contributie se va face subsumat principiului unicității cotei de contributie, ceea ce impiedică tratarea diferentiată a contributiei sotilor prin raportarea acesteia la dobândirea unui anumit bun.
Motivarea solicitării de catre reclamantă a unei cote majorate, in contextul duratei foarte scurte a căsătoriei, a vizat intentia reală a vânzătoarei ce a transmis dreptul de proprietate asupra bunurilor comune, părtilor. A pretins reclamanta ca părtile nu au devenit proprietare prin cumpărare, ci pe calea unei donatii deghizate, facute de catre mama sa, vânzătoarea G. E., pretul datorat nefiind in realitate achitat( conform actului public – contractul incheiat -, operatiunea juridică a fost una cu titlu oneros, reclamanta pretinzând că actul ascunde o donatie deghizată).
Or, instanta atrage atentia asupra disp.art.129 alin.6 C.pr.civ.: „judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecătii.”
Obiectul prezentei cauze vizeaza iesirea din indiviziune cu privire la o . bunuri imobile, instanta nefiind investita cu un capăt de cerere distinct, privind constatarea unei eventuale simulatii intervenite.
Instanta observă mentiunile existente pe contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1267/2009: „pretul vânzării este de 90.000 lei, pe care eu, vânzătoarea, declar ca l-am primit integral de la cumpărători, astăzi, data autentificării prezentului contract.”
In acelasi timp, actul de dobândire a proprietatii este unul autentic, incheiat in conditiile art.1171 – 1172 C.civ.si care, in conditiile art. 1173 C.civ. de la 1864, este opozabil erga omnes: „actul autentic are deplină credință in privinta oricărei persoane despre dispozitiile si conventiile ce constată.” Inscrisul autentic face dovada până la inscrierea in fals in ceea ce priveste constatările personale ale agentului instrumentator percepute prin propriile simturi, celelalte mentiuni ( ex: mentiunea ca pretul a fost deja platit de cumpărător) facând dovada pana la proba contrară. Daca insă una din părti contestă ca au fost făcute anumite declaratii despre care se mentionează in inscrisul autentic ( de ex., in inscrisul autentic se arata ca părtile au declarat in fața agentului instrumentator că pretul a fost plătit, iar vânzătorul sustine ca nu s-a facut o asemenea declaratie), atunci este nevoie de inscrierea in fals.
Nu s-a afirmat de catre vânzătoare, in cadrul unei cereri, că nu ar fi primit pretul prevăzut in contract, contrar celor consemnate in fata notarului public.
In acelasi timp, in afara faptului că prezenta instanță nu poate constata eventualul caracter simulat al contractului, nu pot fi primite nici mijloacele prin care reclamanta a incercat sa doveasca acest caracter simulat. Cele retinute de instanță cu ocazia solutionării actiunii de divort nu pot fi automat primite si in cadrul prezentei cereri de partaj, raportat la valoarea probatorie a inscrisurilor si a declaratiilor de martori. Interesul material al pârâtului D. C. la incheierea căsatoriei, unul din motivele de divort retinute de instanță, a rezultat din declaratiile martorilor audiati in dosarul de divort. Insă, raportat la valoarea inscrisă in contractul de vânzare - cumpărare – 90.000 lei, devin aplicabile disp.art.1191 alin.1 si 2 C.civ.: „(1)dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei ….nu se poate face decât sau prin act autentic sau prin act sub semnătură privată. (2)Nu se va primi niciodata o dovada prin martori, in contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis inaintea, la timpul sau in urma confectionării actului, chiar cu privire la o suma sau valoare ce nu depăseste 250 lei”.
In aceste conditii, contractul de vânzare – cumpărare nefiind desfiintat ( in contradictoriu cu toate părtile semnatare ale contractului) si nefiind solicitată constatarea simulatiei, instanta va avea in vedere expres cele consemnate in contract, privitoare la plata pretului.
Față de motivarea reclamantei, nu rezultă că mama sa sau o altă rudă ar fi oferit efectiv vreo sumă de bani la cumpărarea imobilelor, pentru a se putea vorbi de un ajutor substantial in favoarea reclamantei. In aceste conditii, la stabilirea contributiei fiecărui sot la sustinerea sarcinilor casatoriei si dobândirea bunurilor comune vor fi avute in vedere veniturile obtinute de acestia, mijloacele financiare comune obtinute in urma celebrării nuntii, munca fizica si contributia la construirea casei de locuit.
Din raspunsurile oferite de pârâtul D. C. la interogatoriu ( intrebarea nr.14), dar si de reclamantă la intrebarea nr.3, coroborate cu precizările martorilor audiati, instanta retine că parte din lucrările facute si din obiectele folosite pentru utilarea locuintei noi, au fost achitate cu bani câstigati de ambele părti la nuntă. In data de 31.05.2009, imediat după celebrarea casatoriei, pârâtul D. C. a depus . suma de 16.180 lei (f.183, 184), din care a retras suma de 10.000 lei la 18.08.2009, 500 lei la 31.08.2009, 500 lei la 19.09.2009 (f.185-187). Intentia depunerii la bancă a banilor a fost precizata si de martorul C. Zăhărel –R.. La data de 03.09.2009 reclamanta a retras din acest cont suma de 250 lei. In perioadele indicate s-au achizitionat o . materiale de constructii ( asa cum rezulta din bonurile depuse de pârât la f.196, 197, 199, 200), in acea perioada părtile convietuind si gospodărind impreună.
Din declaratia martorului propus de reclamantă, instanta retine ca aceasta a fost angajata până aproape de momentul nasterii minorei, ca incasa lunar un salariu – al carei cuantum nu a fost precizat.
In acelasi timp, din inscrisurile depuse de pârât, rezultă că acesta a fost angajat in Spania, pentru luna iunie 2009 incasând o sumă de 901 euro, pentru luna iulie – 1002 euro (f.173 verso, 174), la data de 07.08.2009 incetându-i raporturile de muncă, primind la aceeasi data o indemnizatie de concediere de 3519,56 euro (f.173). Ulterior acesta a beneficiat de o indemnizatie de somaj ( spre ex.,pentru perioada 08.08._09 – 653 euro).
Din declaratia martorului C. T., instanta retine ca parte din instalatii, geamuri, usi, au fost achitate si cu bani câstigati de pârât in Spania, martorul declarând ca acesta se intretinerea in perioada de după incheierea casatoriei, din economiile avute, din ajutorul de somaj oferit de autoritatile spaniole. Munca fizica si interesul pârâtului in desfasurarea lucrărilor la casa nouă au fost subliniate de ambii martori audiati.
Per total, instanta retine contributia reclamantei, constând in salariul lunar obtinut ( neprecizat insă ), in sprijinul acordat de rudele sale in daruri de nuntă, interesul față de finalizarea constructiei noi. In ce-l priveste pe pârât, retine faptul că acesta obtinea lunar anumite sume de bani, cu titlu de somaj incepând din 07.08.2009, ca acesta a prestat muncă fizică la imbunătătirile aduse constructiei, pentru a deveni locuibilă, a investit in materialele necesare.
Pentru considerentele arătate, raportat la scurta perioada a casniciei părtilor, instanta constată că nu s-a facut dovada unei contriibutii efective majorate din partea reclamantei, motiv pentru care va retine o cota egală de contributie in favoarea fostilor soti.
In aceste conditii,rezultă că fiecăreia din cele două părti îi revine o cotă de 88.997,635 lei din valoarea bunurilor comune.
Având în vedere cele expuse si solicitările părtilor, instanța, în temeiul dispozițiilor art.728 Cod civil și art. 6739 Cod procedură civilă, va dispune sistarea stării de indiviziune prin atribuirea bunurilor in natură către reclamantă, astfel: camera de 14,17 mp, bucătăria de 8,99 mp din casa veche situata in Iasi, ..11 conform anexei C1 din raportul de expertiza in constructii efectuat de expert S. E. (f.84 dosar),precum si intreg etajul si scara de acces la etaj din casa nouă C2, situata in Iasi, ..11. Reclamanta va rămâne in indiviziune cu pârâtii B. privitor la suprafata de 350 mp teren si cu privire la cota indiviză de 40 mp din Iasi, ..11, jud.Iasi.
Raportat la acestea, se va constata ca reclamantei i s-au atribuit bunuri in valoare totala de 177.995,27 lei.
În temeiul dispozițiilor art.742 Cod civil, pentru egalizarea loturilor, reclamata va fi obligată la plata unei sulte de 88.997,635 lei către pârâtul D. C..
Prin urmare, instanța va admite in parte cererea de partaj formulata.
Instanta va constata ca, raportat la valoarea de care beneficiază prin atribuire, reclamanta trebuie să restituie ajutorul public acordat, in cuantum de 1638 lei, in temeiul art.50 ind.2 din OUG 51/2008 si că mai are de achitat 5 rate din taxa de timbru esalonata.
Instanta constată că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata de la pârâtii B., insă raportat la capătul de cerere privind iesirea din indiviziune formulat in contradictoriu cu acestia, se impune ca toate părtile să suporte cheltuielile de judecata aferente acestei cereri, in mod egal.
Constatând că onorariile de expert nu au fost achitate in totalitate, expertizele profitând tuturor părtilor din proces, vor fi obligati pârâtii B. M. si B. G. I. la plata unei diferente de onorariu in cuantum de 265 lei catre expert G. I. si a unei diferente de onorariu in cuantum de 355 lei catre expert S. E..
In temeiul art. 274 C.pr.civ., raportat strict la capătul de cerere privind partajul judiciar, pârâtii B. M. si B. G. I. vor fi obligati la plata catre pârâtul Dobândă C. a unor cheltuieli de judecata in cuantum de 500 lei ( onorariu experti).
Având în vedere și dispozițiile art. 274, 276 si 277 Cod procedură civilă, instanța va compensa in parte cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta G. I. ( fostă Dobândă) si pârâtul Dobândă C. si, in urma acestei operatii, va fi obligat pârâtul Dobândă C. la plata unor cheltuieli de judecata in cuantum de 1501,5 lei catre reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta G. I.. Arată aceasta că instanța de fond a reținut corect compunerea masei și atribuirea bunurilor. În mod greșit instanța a respins cererea sa de constatare a unei cote majorate de 85% la dobândirea bunurilor comune.
A susținut că această cotă majorată este justifică de faptul că la încheierea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1267 din 17.07.2009 nu a achitat nici o sumă de bani vânzătoarei, G. E. care este mama sa. C. de 15% recunoscută pârâtului i se cuvine acestuia prin aceea că, cu banii obținuți la nuntă au făcut îmbunătățiri la imobilul obiect al așa-zisei vânzări. Instanța a reținut în respingerea cererii de constatare a unei cote majorate faptul că nu a solicitat constatarea simulației actului juridic precum și faptul că nu se poate proba cu martori împotriva actului autentic.
Instanța de fond a greșit, reclamanta nu putea să solicite constatarea simulației deoarece nu există un contraînscris, care să fi putut fi folosit în susținerea acțiunii. Dar în realitate vânzătoarea a dorit să transmită acest imobil nu doar fiicei sale ci și pârâtului care devenise soțul acesteia. Ceea ce se susține este faptul că prețul nu a fost plătit.
În aceste condiții având în vedere și legătura de rudenie între părți, acest aspect se putea proba cu orice mijloc de probă, inclusiv cu martori. Instanța a aplicat greșit art 1191 ignorând art 1198 cod civil și practica judiciară în materie, părțile aflându-se în imposibilitate morală de a constitui un astfel de înscris.
Mama sa a împărțit întreaga sa avere copiilor săi, suprafața de 350 mp teren și construcțiile ce fac obiectul partajului revenind reclamantei și surorii sale B. Mihaeal. Pentru aceste bunuri nicunul dintre copii nu au achitat mamei vrea sumă de bani. Contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat la solicitarea pârâtului Dobândă C. care a amenințat că nu mai vine din Spania dacă nu se va încheia un act din care să rezulte și dreptul său asupra bunurilor și că nu va fi de acord să facă nici o investiție în imobilul casă de locuit aflat în construcției.
Mai arată reclamanta că prin sentința de divorț, s-a reținut cu autoritate de lucru judecat că „pârâtul a condiționat întoarcerea în România de încheierea unui act de vânzare cumpărare a casei aflate în construcție, deși mama reclamantei intenționa să o doneze fiicei sale”.
Soții dobândă au stat foarte puțin în țară, actul de vânzare cumpărare fiind încheiat pentru aceștia de către fratele reclamantei ce a fost mandatar al lor. În perioada anterioară încheierii contractului s-a dovedit trimiterea către mandatarul lor doar a sumei de 600 euro, dovadă fiind actul de transfer și de schimb valutar aflată la fila 107-110 dosar.
Nu poate fi luată în considerare chitanța de 550 euro aflată la fila 181 dosar aceasta este datată 2.12.2008, deci mult anterior căsătoriei și au fost trimiși de viitorul soț pentru cumpărarea rochiei de mireasă.
Se pune întrebarea dacă soții Dobândă ar fi plătit prețul imobilului și ar fi trimis din Spania acest preț, nu ar fi păstrat chitanța din moment ce Dobândă C. a păstrat-o pe cea pentru achiziționa rochiei de mireasă sau pentru suma de 100 euro?
Nu se poate reține ca reală nici afirmația că s-a cumpărat imobilul cu banii primiții de la nuntă. Banii rămași după nuntă, după acoperirea cheltuielilor au fost depuși în bancă și au fost folosiți de soți ulterior, potrivit înscrisului aflat la fila 183 dosar.. acești bani au fost scoși de la BRD după întoarcerea soților din Spania și au fost folosiți pentru achiziționarea de materiale de construcție folosite la finalizarea imobilului.
Și martorul C. afirmă că soții nu au dat nici un ban pe casă iar banii rămași de la nuntă au fost depuși la bancă de către soți. Rezultă că atât pârâtul cât și martorul C. T. au mințit când au afirmat că au cumpărat imobilul cu banii de la nuntă.
Nesinceritatea pârâtului rezultă și din declarația acestuia din cadrul dosarului de divorț din care rezultă că nu obține venituri astfel încât pensia de întreținere în favoarea minorei a fost stabilită raportat la venitul minim pe economia națională. Este evident că pârâtul a urmărit obținerea de avantaje materiale împotriva fostei soții și a copilului său.
Solicită admiterea apelului și reținerea unei cote de contribuție de 85% la dobândirea bunurilor cu modificarea sultei la care a fost obligată.
Apelul a fost legal timbrat.
Legal citat intimatul a formulat întâmpinare prin acre solicită respingerea apelului. Arată acesta că părțile s-au căsătorit la 17.05.2009. Anterior căsătoriei Dobândă C. locuia în Spania unde lucrau în domeniul construcțiilor, dobândind venituri de peste 1200 euro. Deși inițial conveniseră să locuiască în Spania, ulterior s-au hotărât să se întoarcă în România sens în care au dobândit în proprietate conform contractului autentificat sub nr. 1267/2009.
În privința compunerii masei de bunuri comune a valorii și a atribuirii nu se critică sentința pronunțată de Judecătoria Iași. Însă apelanta susține că prima instanță a respins în mod greșit cererea de constatare a unei cote de contribuție de 85% .
Prin motivele de apel reclamanta invocă în fapt simulația parțială a contractului de vânzare cumpărare cu privire la preț, ori aceste susțineri nu pot fi primite, întrucât instanța a fost învestită doar cu privire la partajarea bunurilor comune și lichidarea regimului matrimonial. Motivele invocate de către apelantă exced limitelor cadrului procesual cu care a fost învestită instanța și ar duce la o lărgire a acestuia în apel, lucru care nu poate fi primit în raport de prevederile procedurale în materia apelului.
Cu privire la valoarea probatorie a acestui contract de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică, potrivit dis part 1171 c.c. această face deplină credință în privirea oricărei persoane despre dispozițiile și convențiile ce constată conform cu art 1173 cod civil având putere deplină și absolută între părți cu privire la drepturile și obligațiile pe care le constată precum și despre aceea ce este menționat în act potrivit cu art 1774 astfel că invocarea depozițiilor martorilor pare ca nelegală și inadmisibilă.
De asemenea art 1191 alin 2 c.c. consacră cu putere de principiu imposibilitatea dovedirii cu martori în contra sau peste un înscris sau cu privire la ceea ce se pretinde că s-ar fi zis înainte, în timpul sau în urma confecționării actului chiar cu privire la o sumă sau valoare ce nu depășește 250 lei.
Înlăturarea acestor critici este justificată de prezumția de adevăr instituită de lege civilă cu privire la ceea ce constată actul autentic iar din punct de vedere procedural de faptul că instanța nu a fost învestită cu o cerere în anulare a actului, instanța fiind obligată a soluționa cerere în limitele învestirii.
Faptul că prețul a fost plătit și în cea mai mare parte cu darul de la nuntă rezultă din răspunsul reclamantei la interogatoriu, întrebarea nr. 2. Dacă părinții apelantei doreau să doneze exclusiv fiicei terenul și construcția nimic nu îi împiedica să încheie acest act anterior încheierii căsătoriei, s-a convenit asupra vânzării și asupra prețului dovadă fiind faptul că însăși vânzătoarea declară că s-a plătit prețul vânzării. Susține intimatul că taxele de autentificare a contractului au fost achitate de către acesta. După petrecerea de nuntă a fost achitat prețul vânzării cu parte din acești bani iar restul au fost retrași treptat și folosiți tot pentru finalizarea construcției. Lucrările de finalizare a apartamentului deținut de soți s-au făcut cu efortul fizic exclusiv al intimatului.
Având în vedere că părțile au conviețuit efectiv 3 luni iar în acest răstimp toate resursele financiare ale intimatului au fost afectate realizării construcției este justificată reținerea unei cote de 50% a soților la dobândirea bunurilor comune.
În apel nu a fost încuviințată părților administrarea de probe noi.
Analizând sentința apelantă prin prisma motivelor de apel invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză Tribunalul reține următoarele:
A reținut instanța de fond că în timpul căsătoriei părților, acestea au dobândit 1/2 din terenul in suprafata totala de 350 mp si 1/2 din cota indiviză de 40 mp situat in Iasi, ..11, jud.Iasi, in valoare totală de 26.212,32 lei;1/2 din casa veche (C1) situata in Iasi, ..11, in valoare de 13.506,35 lei; 1 din casa de locuit (C2) situata in Iasi, ..11, in valoare de 138.276,6 lei. Total valoare bunuri comune dobândite de reclamanta G. I. ( fostă Dobândă) si pârâtul Dobândă C.: 177.995,27 lei. A mai reținut instanța că la dobândirea bunurilor soții au avut o contribuție egală.
Apelul promovat vizează exclusiv stabilirea cotei de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune.
Reține Tribunalul că în ceea ce privește cota de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, practica judiciară a stabilit o prezumție relativă de contribuție egală a soților la dobândirea acestora.
Reclamanta apelantă susține că a dovedit o cotă de contribuție majorată, respectiv de 85%, motivată pe faptul că mama sa a vândut părților terenul și construcția ce fac parte din masa de partajat și că pentru aceste bunuri nu s-a plătit nici un preț.
Cu privire la modalitatea intrării în patrimoniul comun al soților a imobilului teren și casă din Iași .. 11, reține Tribunalul că actul autentic de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1267/2009 se bucură de prezumția de valabilitate instituită de 1173 cod civil, așa cum în mod corect a stabilit instanța de fond. Tot corect a reținut instanța că ceea ce se invocă de către reclamantă este o simulație a contractului autentic încheiat.
Conform mențiunilor contractului autentic de vânzare cumpărare, prețul contractului a fost achitat la data autentificării acestuia. Chiar dacă s-ar reține conform susținerilor apelantei că împotriva acestei mențiuni este admisibilă administrarea probei cu martori, în considerarea art 1198 pct 1-3 cod civ, reține Tribunalul că, în condițiile în care părțile au încheiat un act autentic de vânzare cumpărare, acestea nu se aflau într-o situație care să facă imposibilă încheierea unui contraînscris sau a unui alt tip de contract care să reflecte situația reală a raporturilor juridice încheiate între părți, astfel că nu se poate reține imposibilitatea morală a preconstituirii unui înscris, ca și condiție de admisibilitate a probării cu martori a actului juridic.
Mai susține apelanta că în fapt mama sa a înțeles inițial să gratifice ambii soți, ca urmare nu era necesar să dovedească faptul că era o donație intervenită doar în favoarea fiicei sale ci doar faptul că nu s-a achitat prețul consemnat în înscrisul autentic.
Câtăvreme părțile au arătat că imobilul face parte din masa bunurilor comune, neachitarea prețului la momentul vânzării cumpărării de către soți nu constituie motiv de reținere a unei cote majorate în favoarea reclamantei. În ipoteza în care aceasta ar fi dovedit că intenția mamei sale a fost să o gratifice exclusiv pe ea la încheierea contractului, ceea ce s-ar fi modificat ar fi fost masa bunurilor partajabile, nu și cotele de contribuție.
Astfel, cota de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, se stabilește având în vedere contribuția fiecăruia dintre soți prin munca sau mijloacele sale proprii la dobândirea sau conservarea bunurilor comune. Faptul că mama reclamantei este cea care a transmis proprietatea către foștii soți nu este de natură a modifica cota de contribuție a acesteia la dobândirea bunurilor comune indiferent dacă soții au plătit sau nu prețul convenit al vânzării.
Corect a reținut instanța de fond că reclamanta nu a făcut dovada că prin contribuție proprie sau ca urmare a ajutorului substanțial oferit exclusiv ei de către familia sa, s-au dobândit bunurilor supuse partajul, motiv pentru care în aplicarea prezumție mai sus arătate a reținut cota de 50% a fiecăruia dintre soți la dobândirea bunurilor comune.
Cu privire la susținerile apelantei privind autoritatea de lucru judecat a considerentelor sentinței de divorț, reține Tribunalul că se poate reține autoritatea de lucru judecat doar a considerentelor decizorii, pe de o parte, iar pe de altă parte ceea ce se pretinde a fi intrat în puterea de lucru judecat nu este de natură să modifice concluziile instanței privind cota de contribuție. Astfel faptul că „mama soției intenționa să doneze fiicei sale casa și terenul” nu înseamnă că aceasta și-a materializat dorința și nici nu suplinește obligația reclamantei de a fi învestit instanța de judecată cu o cerere în constatarea caracterului deghizat al contractului de vânzare cumpărare.
Pentru motivele mai sus arătate, Tribunalul va respinge ca neîntemeiat apelul formulat de reclamanta G. I. împotriva sentinței civile nr_ /28.11.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o păstrează.
În temeiul dis part 274 cpc va obliga apelanta la plata cheltuielilor de judecată către intimat, 2500 lei reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de reclamanta G. I. împotriva sentinței civile nr._ din 28.11.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o păstrează.
Obligă pe apelantă să plătească intimatului suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată avansate în apel reprezentând onorariul apărătorului ales. Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi,28.10.2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
L.O.R.C.B.E.D.
RED. TEHNORED. R.C./B.E.D.
2 EX. /06.01.2014
JUD. FOND. O. P.
| ← Pretentii. Sentința nr. 3327/2013. Tribunalul IAŞI | Acţiune în contrafacere. Sentința nr. 4073/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
