Fond funciar. Decizia nr. 854/2014. Tribunalul IAŞI

Comentarii

0

Decizia nr. 854/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 3385/245/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 29 Mai 2014

PREȘEDINTE – D. I.

JUDECĂTOR – T. DOINIȚA

JUDECĂTOR – D. C.

GREFIER – I. G.

DECIZIA CIVILĂ Nr. 854/2014

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către D. G. împotriva sentinței civile nr._ din 23.09.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimatele C. C. Bârnova De Fond Funciar, C. Județeană Iași Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor, având ca obiect fond funciar rectificare T.P..

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.

Procedura este completă.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 09 mai 2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru 16 mai 2014, 22 mai 2014 și apoi pentru azi când,

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._, reclamantul D. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele C. C. BÂRNOVA DE FOND FUNCIAR și C. JUDEȚEANĂ IAȘI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR rectificarea titlului de proprietate nr._/02.09.1994, emis pe numele lui A. C. Agripina, privind rectificarea parcelei 2153/1, tarlaua 26 în suprafață de 2153/1 în sensul radierii acestui indicator cadastral și operării în locul ei a următorilor indicatori cadastrali: tarlaua 29, parcelele 2230/7, 2228/1 și 2229/1 vecini pentru fiecare parcelă la N moștenitori M. Gh, la S P. A. C., la E DS 665, la V pârâu HC 2232.

În motivare, a arătat că se impune rectificarea titlului motivat de faptul că în fizic nu se schimbă amplasamentul care îl deține efectiv reclamantul, neexistând suprapuneri cu alte titluri.

Acest aspect este confirmat și de Primăria Comunei Bârnova prin adresa nr._ din data de 05.03.2012.

Aceste aspecte au fost constatate în cadrul litigiului_/245/2010 având ca obiect revendicare imobiliară și ca părți pe reclamant și pârâți moștenitorii lui M. G. cu ocazia expertizelor efectuate de expertul judiciar topometrist V. D.

În drept, acțiunea se motivează pe disp. art. 8 și urm. Lg. 18/1991, art. 1 Protocol CEDO.

Prin sentința civilă nr._ din 23.09.2013 Judecătoria Iași a respins acțiunea, cu următoarea motivare:

Reclamantul își motivează cererea în drept, pe dispozițiile art. 8 și urm. din Lg. 18/1991, instanța urmând ca din oficiu să analizeze motivele de fapt ale cererii prin prisma dispozițiilor care ar putea avea incidența în cauză, respectiv: art. III Legea nr. 169/1997 așa cum a fost modificat succesiv (ultima modificare Titlul V, articol unic, pct. 1 Legea nr. 247/2005) alin. 1 lit. a (ii) potrivit cu care: ,,sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 (…)- actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii. Nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire scoase din domeniul public în acest scop’’.

Așadar, analizând legalitatea titlului de proprietate nr._/1994, emis pe numele A. C. Agripina prin prisma motivelor de nulitate invocate, instanța reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la Primăria comunei Bârnova în data de 4.03.1991 A. C. Agripina a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu suprafața de teren de 6265 mp și prin cererea înregistrată 4.03.1991, 2 ha și jumătate și 0,50 ha pădure la 25.03.1991.

Instanța reține că titlul de proprietate al autorului a fost eliberat în anul 1994, conform anexei de validare de la dosar, hotărârea care a stat la baza reconstituirii este emisă sun imperiul Legii nr. 18/1991, iar terenul în suprafață de 2,3453, este situat în extravilanul și intravilanul localității, deci nu subzistă nici condiția nulității, așa cum este ea enunțată de art. III alin. 1 lit. a (ii) din Lg. nr. 169/1997.

De asemenea, în analiza motivelor de nulitate invocate, va avea în vedere că, pentru a opera sancțiunea nulității, condițiile enunțate de textul de lege trebuiau să fie împlinite cumulativ. Astfel, era necesar ca actul de constituire să fi fost făcut pe vechiul amplasament al fostului proprietar ca terenul să fi fost solicitat de către aceasta (fostul proprietar) în termen legal și ca terenul să fi fost liber la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane.

În ceea ce privește reconstituirea în favoarea reclamantului a dreptului de proprietate pe un alt amplasament, se va reține că titlul de proprietate atacat, raportat la motivul de nulitate invocat, este legal și corect emis, urmând a fi respinsă această pretenție ca neîntemeiată, în acest sens s-a concluzionat și de comisia județeană, conform art. 5 din HG 890/2005 comisiile locale sunt cele care stabilesc mărimea și amplasamentul suprafeței de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente întocmesc situații definitive, potrivit competențelor ce le revin, privind persoanele fizice și juridice îndreptățite să le atribuie teren, și pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin.

În raport cu cele de mai sus urmează a se reține că nu a fost anexat planul parcelar însușit de CLFF Iași/CJFF Iași prin ștampilă și semnătură, în contextul dispozițiilor art. 33 și următoarele din H.G. nr.890/2005, care să conțină dimensiunile pe conturul imobilului și vecinătățile din care să reiasă amplasamentul imobilului, așa cum a fost consemnat de municipiul Iași și conform bazei de date grafice de la OCPI Iași și totodată cele consemnate nu se raportează la momentul emiterii titlului, 1993 și dacă în prezent se suprapune sau nu cu alte amplasamente nu s-a confirmat, în condițiile în care titlul de proprietate nu a fost intabulat.

Pentru aceste considerente, nu se va da eficiență juridică raportului de expertiză extrajudiciară, acesta neavând relevanță din perspectiva motivelor anterior evocate.

Pentru aceste considerente, acțiunea a fost respinsă ca fiind nefondată.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs reclamantul D. G., cu următoarele critici:

Instanța de fond aplică greșit textul art. III din Legea 169/1997, incident doar pentru ipoteza persoanelor care nu sunt îndreptățite la reconstituire. La momentul cererii de chemare in judecată singurul text de lege pe care il putea invoca in mod direct raportat la art. 20 alin 3 din Constituția României ca măsură reparatorie, nefiind vorba despre suprapunerea cu un alt titlu de proprietate, erau dispozițiile CEDO privind protejarea dreptului de proprietate, cererea de rectificare a titlului de proprietate fiind interpretată ca măsură reparatorie pentru a conserva tocmai conținutul dreptului de proprietate, imposibilitate generată de o greșeală în materia indicatorilor cadastrali, fără ca amplasamentul fizic să fie afectat. Necesitatea rectificării titlului de proprietate a fost constatată cu autoritate de lucru judecat tocmai prin sentința pronunțată în ds. nr._/245/2010 având ca obiect revendicare imobiliară.

In timpul litigiului a făcut referire la Hotărârea nr. 202 din 2012 a Comisiei Județene Iași care instituie o procedură administrativă de rectificare a titlului de proprietate imposibil de aplicat din cauza refuzului Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară care o consideră inopozabilă. Expertiza extrajudiciară efectuată in ds. nr._/245/2010 confirmă aspectele sesizate anterior. Recurentul se află in imposibilitatea de a-și intabula dreptul de proprietate. Dacă expertiza extrajudiciară nu era suficient de lămuritoare trebuia pusă in discuția părților necesitatea efectuării unei expertize extrajudiciare topometrice.

In drept invocă disp. art. 304 pct. 6 și art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă.

Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

In recurs au fost depuse înscrisuri și un proces verbal de închidere a sesiunii/ședinței de mediere cu nr. 15 din 4.04.2014 intre reclamant și Primăria comunei Bârnova.

Analizând legalitatea și temeinica sentinței recurate prin prisma motivelor expuse in cererea de recurs Tribunalul constată următoarele:

Motivul de recurs privind greșita aplicare a disp. art. III din Legea 169/1997 este întemeiat. Analiza acestuia nu implică, insă, examinarea modalității in care instanța de fond a realizat aplicarea textului la situația de fapt expusă de către reclamant câtă vreme Tribunalul constată că acesta este străin litigiului de față, în cadrul căruia instanța de fond a fost învestită cu o cerere in rectificarea titlului de proprietate. Instanța de fond a analizat cererea ca fiind una in constatarea nulității titlului de proprietate, încălcând limitele învestirii sale, obligatorii potrivit art. 129 alin 6 Cod pr.civilă și principiului disponibilității în procesului civil.

Pornind de la motivarea in drept a cererii de chemare in judecată instanța de fond a apreciat obligatorie cercetarea din oficiu a motivelor de fapt ale cererii de chemare in judecată cu referire la disp. art. III din Legea 169/1997 și a modificărilor aduse acestui text. Procedând in acest mod judecătorul fondului a cercetat o altă acțiune decât cea cu care a fost investită, anume aceea de rectificare a titlului de proprietate pentru care se reclamă greșeli in privința indicatorilor cadastrali. Dacă temeiul de drept invocat de către reclamant nu era compatibil cu obiectul cauzei, judecătorul fondului era ținut să califice in drept cererea de chemare in judecată. Obligatorie pentru instanță este nu indicarea temeiului de drept al cererii de chemare in judecată ci determinarea dată de reclamant pentru obiectul și cauza acesteia, in raport de care instanța era ținută să solicite lămuriri privind temeiul de drept, respectiv să realizeze calificarea in drept corectă.

Este, insă, indubitabil că reclamantul nu a intenționat formularea unei cereri in cercetarea nulității titlului de proprietate ci a unei cereri de rectificare a acestuia, astfel încât să fie posibilă intabularea dreptului său.

Tribunalul constată că cererea reclamantului de rectificare a titlului de proprietate nu a fost cercetată, este aplicabil motivul de casare prev. de art. 312 alin 3 teza a doua Cod procedură civilă ( instanța a soluționat procesul fără a intra in cercetarea fondului), astfel încât va admite recursul, va dispune casarea sentinței iar in temeiul art. 312 alin 5 Cod pr.civilă va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Soluția de casare cu trimitere spre rejudecare face inutilă cercetarea celorlalte critici expuse in cererea de recurs, pe care instanța de trimitere are sarcina de a le analiza împreună cu toate motivele cererii de chemare in judecată. Instanța de trimitere va relua judecata, analizând probele administrate cu raportare la obiectul cauzei cu care a fost investită (rectificare titlu de proprietate), va pune in discuția părților și va stabili temeiul de drept aplicabil cererii, va examina regimul juridic al acestei cereri in raport de disp. art. 58¹ din Legea 18/1991 precum și aspectele expuse in relație cu acestea de către recurent in cuprinsul cererii de recurs, va analiza efectele procesului verbal de mediere depus in recurs.

Pentru aceste motive Tribunalul va admite recursul, va casa sentința, va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta D. G. împotriva sentinței civile nr._/23.09.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o casează.

Trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29.05.2014.

Președinte, I. D.	Judecător, Doinița T.	Judecător, C. D.
	Grefier, G. I.

Red. și tehn./T.D./22.07.2014/2 ex

Judecătoria Iași: Ș. B.

← Succesiune. Decizia nr. 1236/2014. Tribunalul IAŞI		Fond funciar. Decizia nr. 31/2014. Tribunalul IAŞI →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță