Pretenţii. Decizia nr. 1592/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1592/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 1592/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 17 Noiembrie 2015
Președinte - S. F.
Judecător M. M.
Grefier E. D. B.
DECIZIA CIVILĂ NR. 1592/2015
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe apelanta U. RO S.R.L. și pe intimatul O. T. - C., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns cons. jr. A. F. M. C. pentru societatea apelantă și avocat M. G. N. pentru intimat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prezenta cererea de apel se află la primul termen de judecată, este legal timbrată cât și faptul că nici una dintre părți nu a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Cons. jr. A. F. M. C. depune la dosar delegație de reprezentare pentru apelantă.
Avocat M. N. G. depune la dosar împuternicire avocațială pentru intimat.
Instanța constată faptul că pentru termenul de judecată de azi părțile au fost citate cu mențiunea să răspundă la excepția inadmisibilității căii de atac raportat la art. 1024 Cod proc.civilă.
Se constată faptul că în prezenta cauză intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității formulării căii de atac și a inadmisibilității.
Cons. jr. A. F. M. C. pentru apelantă precizează că în înaintate de a se pune în discuția părților excepțiile invocate, în temeiul disp. art. 152 Noul Cod de procedură civilă apreciază necesară recalificarea căii de atac și să se constate că Judecătoria Iași este competentă în soluționarea cauzei.
Raportat la acest aspect, avocat M. G. N. pentru intimat arată că înțelege să se opune întrucât calea de atac a fost promovată direct de către apelantul din prezenta cauză, să se aibă în vedere principiul disponibilității, apelantul fiind cel care a decis ce cale de atac să promoveze, tot el fiind cel care a indicat și temeiul legal în baza căruia a promovat cererea.
În aceea ce privește excepția tardivității, cons. jr. susține că cererea de apel a fost înaintată către instanță în termen de 10 zile, din eroare fiind intitulată apel.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției inadmisibilității promovării căii de atac.
Raportat la disp. art. 152 Noul cod de procedură civilă cât și modul în care cererea este argumentată pe fond, cons. jr. A. F. arată că partea pe care o reprezintă consideră că aceasta este o cerere în anulare și competentă să o soluționează este Judecătoria Iași.
Avocat M. G. Narcinsa solicită să se constate că disp. art. 152 Noul cod de procedură civilă se referă la greșita denumire a căii de atac, iar în situația de față apelanta a indicat și temeiul de drept referitoare la calea de atac a apelului.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției tardivității.
Având cuvântul, cons . jr. A. F. solicită respingerea întrucât parte pe care o reprezintă a declarat apel în termen de 10 zile de la comunicare, respectiv 10.06., iar la data de 02.06.2015 i s-a comunicat titlul executoriu împreună cu sentința civilă. De asemenea susține că nu înțelege de ce în sistemul Ecris această cerere apare înregistrată mai târziu.
Având cuvântul, avocat M. G. N. pentru intimat solicită admiterea excepției tardivității și să se aibă în vedere data la care a fost comunicată hotărârea și nu data la care a fost primit titlul executoriu. Dacă se făcea dovada imposibilității intrării în posesie a acestei hotărâri din diverse motive se putea formula o cerere de repunere în termen, urmând a se invocat ulterior acest aspect. Ori, în atare situație, instanța este ținută să se raporteze la data comunicării hotărârii pronunțată de către instanța de fond.
Cons. .jr. A. F. susține că așa cum a făcut vorbire și în cererea de apel, hotărârea instanței de fond i-a fost comunicată odată cu actele din dosarul de executare silită și până la acea dată nu a avut cunoștință de conținut.
Avocat M. G. N. depune la dosar dovada cheltuielilor de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepțiilor invocate.
TRIBUNALUL
Asupra prezentei cereri de apel
Prin sentința civila nr._.03. 2015 a Judecătoriei Iasi s-a admis cererea formulată de creditorul O. T.-C., în contradictoriu cu debitoarea S.C. U. RO S.R.L.
S- a dispus ordonarea debitoarei să plătească creditorului, în 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe, suma de_ euro, în echivalent lei conform cursului oficial BNR la data plății, din care 7200 euro debit principal reprezentând contravaloarea chiriei aferente lunilor octombrie-decembrie 2014, 264 euro penalități de întârziere calculate până la data de 03.12.2014 și 5412 euro penalități de întârziere calculate de la data de 04.12.2014 până la data de 19.02.2015, precum și în continuare, în baza unui procent de 1% pe zi de întârziere aplicat debitului principal, până la data achitării efective și integrale a acestuia.
A fost obligata debitoarea să plătească creditorului cheltuieli de judecată în cuantum de 1200 RON, din care 200 RON reprezentând taxă de timbru și 1000 RON cu titlu de onorariu de avocat.
Pentru a se pronunța astfel prima instanța a reținut ca a solicitat creditorul O. T. C. în contradictoriu cu debitoarea S.C. U. RO S.R.L., obligarea acesteia la plata echivalentului în lei a sumei de 12.786 EUR, sumă compusă din debit restant și penalități de întârziere calculate până la data depunerii cererii, precum și în continuare, până la momentul achitării debitului principal, cu cheltuieli de judecată.
a încuviințat, pentru creditor, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 25.08.2011, între creditorul O. T. C. și debitoarea S.C. AQUA CONSTRUCT S.R.L. s-a încheiat contractul de închiriere nr.709/25.08.2011, având ca obiect transmiterea, de către cel dintâi, a folosinței spațiului comercial în suprafață de 330 m.p., situat în Iași, . nr.41 (filele 44-46). Ulterior, prin actul adițional nr.1/13.09.2011 (fila 47), contractul de închiriere a fost modificat, în sensul schimbării denumirii locatarului din S.C. AQUA CONSTRUCT S.R.L. în S.C. U. RO S.R.L., pentru ca, la data de 05.09.2013, să mai fie încheiat un act adițional, având nr.2, prin care părțile au convenit să reducă valoarea chiriei de la 2400 EUR la 1500 EUR pentru perioada 01.10._14. Nu în ultimul rând, prin actul adițional nr.3/01.04.2014, s-a revenit la chiria de 2400 EUR, începând cu data de 01.04.2014, durata locațiunii fiind prelungită până la data de 15.09.2015 (filele 48-49).
In baza acestui contract și a actelor adiționale aferente, creditorul a pretins suma de 7200 euro cu titlu de debit principal reprezentând contravaloarea chiriei aferente lunilor octombrie-decembrie 2014. Mai mult, în temeiul art.4 alin.5 din contract, neplata la termen a chiriei determinat calcularea și pretinderea de penalități de întârziere de 0,5% pe zi de întârziere, pentru primele 3 zile, aplicate la suma neachitată, și, respectiv, de 1% pe zi de întârziere ce depășește 3 zile, aplicate la suma neachitată, totalul penalităților putând depăși cuantumul sumei asupra căreia au fost calculate.
În drept, potrivit art.1013 alin.(1) N.C.pr.civ., procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligația de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau alt înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Ca atare, textul legal stabilește trei condiții speciale de admisibilitate a ordonanței de plată: o primă condiție este aceea potrivit căreia creanța să constea în plata unei sume de bani, a doua condiție este dată de existența unui contract civil ori a unui statut, regulament sau alt înscris între părți și însușit de acestea prin semnătură ori în alt mod admis de lege și a treia condiție este reprezentată de existența unei creanțe certe, lichide, exigibile.
În speță se constată îndeplinită condiția ca obiectul cererii să constea în obligația de plată a unei sume de bani. Astfel, creditorul solicită ca debitoarea să-i plătească suma de_ euro, în echivalent lei conform cursului oficial BNR la data plății, din care 7200 euro debit principal reprezentând contravaloarea chiriei aferente lunilor octombrie-decembrie 2014, 264 euro penalități de întârziere calculate până la data de 03.12.2014 și 5412 euro penalități de întârziere calculate de la data de 04.12.2014 până la data de 19.02.2015, precum și în continuare, în baza unui procent de 1% pe zi de întârziere aplicat debitului principal, până la data achitării efective și integrale a acestuia.
Instanța de fond a constatat a fi îndeplinită și condiția existenței unui înscris însușit de părți. În prezenta cauză, părțile au încheiat contractul nr.709/25.08.2011, cu cele trei acte adiționale ulterioare. Astfel, prin semnarea acestora debitoarea, în calitatea sa de locatar, și-a însușit înscrisurile cu toate clauzele contractuale de bază astfel cum i-au fost prezentate.
In baza contractelor valabil încheiate debitoarea s-a obligat să-și execute toate obligațiile ce izvorăsc din acesta, inclusiv cea de plată a chiriei și a penalităților de întârziere.
Noțiunea de creanță certă este definită de art. 662 alin. (2) N.C.proc.civ, fiind aceea a cărei existență rezultă neîndoielnic din însuși titlul executoriu.
Cercetând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, se poate observa că acestea sunt reprezentate de contractul inițial și de cele trei acte adiționale aferente, apte de a defini condițiile în care au luat naștere drepturile și obligațiile părților. Într-un atare context special, instanța constată caracterul cert al debitului principal deoarece din contractul încheiat între părți rezultă fără îndoială că debitoarea se obligă la plata contravalorii chiriei către locator.
Totodată, instanța de fond a reținut că, în cuprinsul contractului se prevede în mod concret atât modalitatea de plată a chiriei, cât și termenele de plată.
Cu privire la obligația debitoarei de a achita majorări de întârziere, instanța de fond a reținut dispozițiile art.1535 C.civ. conform cărora în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu. Prin urmare, față de aceste dispoziții și având în vedere și art.4 alin.5 din contract, instanța apreciază că aceste penalități au caracter cert.
Potrivit art. 662 alin.(3) N.C.pr.civ., creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui.
În speță, față de contractul încheiat și a celor trei acte adiționale, luând în considerare și modul detaliat de calcul al penalităților depus de creditor (fila 8), instanța reține că există suficiente elemente care permit stabilirea cuantumului creanței datorată de debitoare creditorului, atât în ceea ce privește debitul principal cât și penalitățile de întârziere.
În ceea ce privește cea de-a treia condiție, și anume cea a exigibilității, art. 662 alin.(4) N.C.pr.civ. prevede că o creanță este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență.
Astfel, în ceea ce privește debitul principal, plata chiriei aferente lunilor octombrie-decembrie 2014 a devenit scadentă la data de 10 a fiecărei luni din acest interval, anterior înregistrării prezentei acțiuni pe rolul Judecătoriei Iași (11.03.2015).
Cu privire la penalitățile de întârziere cerute de creditor, față de dispozițiile art.4 alin.5 din contract, se constată că părțile au evaluat convențional care va fi consecința neplății la timp de către debitoare a chiriei pentru folosința spațiului de care a beneficiat.
Pe cale de consecință, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1013 N.C.pr.civ., instanța de fond a ordonat debitoarei să plătească creditorului, în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe, suma de_ euro, în echivalent lei conform cursului oficial BNR la data plății, din care 7200 euro debit principal reprezentând contravaloarea chiriei aferente lunilor octombrie-decembrie 2014, 264 euro penalități de întârziere calculate până la data de 03.12.2014 și 5412 euro penalități de întârziere calculate de la data de 04.12.2014 până la data de 19.02.2015, precum și în continuare, în baza unui procent de 1% pe zi de întârziere aplicat debitului principal, până la data achitării efective și integrale a acestuia.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.453 alin.(1) N.C.pr.civ., debitoarea a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1200 RON suportate de creditor cu prilejul soluționării cererii de emitere a unei ordonanțe de plată, sumă compusă din taxă judiciară de timbru (200 RON) și onorariu de avocat (1000 RON).
Impotriva acestei sentințe a declarat apel debitoarea S. C. U. RO S.R. L. motivând ca in mod greșit prima instanta a admis cererea creditoarea întrucât nu a fost stabilit corect debitul datorat .
S- a motivat ca s-a aflat in imposibilitatea formulării de apareri intrucat nu li s-a comunicat un exemplar al cererii de chemare in judecata iar la data formulării acțiunii societatea debitoare achitase din suma de 7200 euro suma de 4381 euro ( 2193 euro la data de 05. 01. 2015 si 2188 euro la data de 16. 01. 2015 8 rămânând un debit de 2819 euro ce a fost achitat la data de 08. 05. 2015.
S-a motivat ca in mod greșit prima instanta a calculat penalitățile de întârziere pentru perioada 31. 12._14 întrucât la data introducerii acțiunii de catre creditor debitul principal era mai mic .
De altfel înainte de comunicarea sentinței societatea debitoare a achitat creditoarei suma de 2400 euro reprezentând chirie pentru luna decembrie 2014.
Intimatul O. T. C. a formulat intampinare prin care a invocat excepția inadmisibilitatii promovării caii de atac a apelului împotriva ordonanței de plata si excepția tardivității promovării caii de atac iar pe fond a solicitat respingerea apelului.
In susținerea cererii de apel s-au depus înscrisuri
Tribunalul analizând cu prioritate excepția inadmisibilității caii de atac promovata de apelant raportat la dispozițiile art. 1024 alin 4 C Pr Civila se retine ca este fondata .
Astfel creditorul . O. T. C. a solicitat primei instanțe pronunțarea unei somatii de plata pentru suma de 12. 876 euro reprezentând debit restant si penalitati in contra debitoarei S. C. U. RO S.R. L in baza art 1014 si următoarele din C pr Civila..
Instanta de fond a admis cererea creditorului si a emis somația de plata in sensul ca a ordonat debitorului sa plateasca creditorului in 30 de zile de la comunicarea ordonantei suma de_ euro, in echivalent lei reprezentand debit si penalitati de întârziere.
Potrivit art. 1024 C pr civila împotriva ordonanței de plata prevăzuta la art 1022 alin 1 si 2 C Pr civila debitorul poate formula cerere in anulare in termen de 10 zile de la data inmanarii sau comunicarii acesteia, cerere care se solutioneaza de catre instanta care a pronunțat ordonanța de plata, in complet format de 2 judecători.
Tribunalul retine ca societatea apelanta S. C. U. RO S.R. L a declarat apel impotriva sentintei civile nr. 4402 /31.03. 2015 a Judecătoriei Iasi, pe care a depus-o la Tribunalul Iasi, instituie precizata in cererea de apel ca instanta de control a sentintei nr 4402/2015.
Rezulta astfel ca intentia apelantei a fost de a promova calea de atac apelului si in cauza nu se aplica dispozițiile art. 152 C pr civila intrucat cererea pentru exercitarea caii de atac este intitulata apel si este adresata Tribunalului Iasi fiind depusa la Judecatoria Iasi la data de 12. 06. 2015 . institutie ce a înaintat-o Tribunalului Iasi pentru solutionare.
Pentru aceste considerente se va admite excepția si se va respinge apelul ca inadmisibil, cu păstrarea sentinței apelate.
Având in vedere culpa procesuala a apelantului si faptul ca s.-a dovedit ca intimatul a suportat cheltuieli de judecata in apel Tribunalul in baza art. 453 C pr Civ va obliga apelanta câtre intimat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul ca inadmisibil promovat de apelanta S. C. U. RO S.R. L. împotriva sentinței civile nr.4402/31.03.2015 pronunțată de Judecătoria Iasi, pe care o păstrează.
Obliga apelanta catre intimat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecata (onorariu avocat).
Definitivă
Pronuntata azi 17.11 2015 in sedinta publica .
Președinte, S. F. | Judecător, M. M. | |
Grefier, E. D. B. |
Red. /Tehn . S. F.
4ex./22.02. 2016
judecator fond :I.-C. R.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 318/2015. Tribunalul IAŞI | Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... → |
|---|
