Contestaţie la executare. Decizia nr. 170/2013. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 170/2013 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 1535/336/2012
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.170/R
Ședința publică din 27 martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. M. B.
Judecător: P. G. G.
Judecător: Ț. D.
Grefier: O. V.
Pe rol este soluționarea recursului formulat de recurentul B. M., cu dom. în ., nr. 1254, jud. Maramureș împotriva sentinței civile nr. 1687/19.07.2012 pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr. _ , având ca obiect contestație la executare.
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din 20.03.2013, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru termenul de azi.
În urma deliberărilor instanța a pronunțat decizia civilă de față.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 1687 din 19.07.2012 pronunțată de Judecătoria V. de Sus s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B.E.J. A. D., invocată de instanță din oficiu și, în consecință, s-a respins contestația la executare în contradictoriu cu acest intimat, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. S-a admis contestația la executare formulată de contestatorii H. V. și . prin Primar, în contradictoriu cu intimatul B. M., și, în consecință, s-au anulat formele de executare silită întocmite de executorul judecătoresc A. D. în dos. exec. 78/2012. Intimatul a fost obligat la 1194,3 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței se reține că, potrivit dispozitivului Sentinței civile nr.1164/24.05.2012, în sarcina debitorilor a fost stabilită doar o obligație de a nu face, în speță de a nu-l împiedica pe intimatul creditor să pășuneze oile pe pășunea alpină de la locul numit ,,C. Lotoasei”, în suprafață de 34 ha și 500 mp, de pe teritoriul . M..
În cauză nu s-a dovedit că debitorii ar fi încălcat această obligație, respectiv că l-ar fi împiedicat pe creditor să pășuneze oile în perimetrul indicat în titlul executoriu, astfel că executarea silită împotriva acestora nu este justificată.
Mai mult, executorul judecătoresc, prin maniera în care a înțeles să pună în executare dispozitivul Sentinței civile nr.1164/2012, a depășit în mod clar cele stabilite în titlul executoriu, pronunțându-se și dispunând măsuri pe care instanța de judecată nu le-a avut în vedere în soluționarea dos._ și care fac obiectul altor dosare existente între părți, dispunând, spre ex.: delimitarea prin înțărușare a perimetrului celor 22 ha în care se suprapune proprietatea contestatoarei . cu cea a intimatului, delimitarea suprafeței de 12,5 ha aparținând intimatului, mutarea târlei oilor de către contestator în 3 zile, debitorii să nu mai pătrundă în suprafața celor 12,5 ha aparținând creditorului.
Susținerile intimatului potrivit cărora prin Sentința civilă nr.1285/29 mai 2012 debitorii H. V., H. I. și S. V. au fost obligați să mute târla oilor amplasată pe terenul proprietatea creditorului B. M., nu pot fi primite, această hotărâre fiind pronunțată după efectuarea actelor de executare silită, or titlul executoriu în baza căruia a fost începută executarea silită în dos.exec. nr.78/2012 nu prevedea aceste obligații.
Față de aceste considerente, contestația la executare a fost admisă, instanța de fond anulând formele de executare întocmite de executorul judecătoresc A. D. în dos. exec. nr.78/2012.
În baza art.274 C.pr.c., instanța de fond a obligat intimatul B. M. la plata către contestatori a sumei de 1194,3 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat, conform chitanțelor justificative depuse la dosarul cauzei.
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs B. M. care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În motivarea recursului se arată că, faptele enunțate în procesul verbal încheiat de executorul judecătoresc nu s-a s-au întâmplat la ora stabilită în procesul verbal, nu s-a prezentat nicio persoană de la Primărie, nici intimatul contestator. Prin efectivul de animale pe care intimatul le deține recurentul a fost practic în imposibilitate de a-și folosi terenul în suprafață de 34,5 ha, deși hotărârea judecătorească dispunea ca intimatul să nu îl împiedice în a-l folosi. Deși intimatul concesionase de la Primăria R. de Sus o suprafață de 50 ha teren de natură pășune, acesta a continuat să pășuneze tot pe terenul recurentului, fapt ce l-a determinat să sesizeze din nou instanța de judecată cu o cerere de ordonanță președințială. Prezent la fața locului intimatul a declarat că nu se opune la executare ci doar nu este de acord cu mutarea tarlalei.
Intimatul H. V. prin întâmpinarea depusă (f.11) a solicitat respingerea recursului cu motivarea că, hotărârea pusă în executare de contestator, sentința civilă nr. 1164/2012 a Judecătoriei V. de Sus a fost modificată în tot de instanța de recurs, în sensul respingerii cererii de ordonanță președințială. Corect a reținut instanța de fond că modul în care a fost pusă în executare sentința judecătoriei a fost nelegală, cu depășirea cadrului legal fixat prin dispozitivul sentinței.
În probațiune s-a depus copie după procesul verbal din 12.06.2012 încheiat de executorul judecătoresc.
Analizând sentința atacată prin prima motivelor de recurs și în considerarea dispozițiilor art. 312, 304¹ Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1164 din 14.05.2012 s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de recurentul B. M. împotriva pârâților H. V., H. I. și S. V., aceștia fiind obligați să nu împiedice pe reclamant să pășuneze oile pe pășunea alpină de la locul numit „C. Lutoasei” în suprafață de 34 ha și 5000 mp de pe teritoriul comunei Poienile de Sub M.. Hotărârea a fost dată fără somație sau trecerea vreunui termen. În baza acestui titlu executoriu s-a pornit executarea silită în dosarul execuțional nr. 78/2012 al executorului judecătoresc A. D.. Sentința judecătoriei, care constituie titlu executoriu, a fost recurată, iar Tribunalul Maramureș prin decizia civilă nr. 673/R din 4.10.2012 a admis recursul părților, a modificat în tot sentința judecătoriei în sensul respingerii cererii de ordonanță președințială.
Potrivit art. 372 Cod procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești, ori al altui înscris, care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Cum în cauză titlul executoriu în baza căruia s-a pornit executarea silită nu mai există, se apreciază că în mod corect instanța de fond a admis acțiunea contestatorului și a dispus anularea formelor de executare silită.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2 Cod procedură civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de B. M. în contra sentinței civile nr. 1687 din 19.07.2012 a Judecătoriei V. de Sus, județul Maramureș.
Obligă pe recurent să plătească intimaților 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi 27.03.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORIGREFIER
P. M. B. P. G. G., Ț. D. O. V.
Red. P.G.G./28.03.2013
T.Red. O.V./02.04.2013/2 ex.
Jud. la fond: V. F. F.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 625/2013. Tribunalul MARAMUREŞ | Pretenţii. Decizia nr. 303/2013. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
