Obligaţie de a face. Decizia nr. 62/2013. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 62/2013 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 21-03-2013 în dosarul nr. 6895/182/2008
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr.62/A
Ședința publică din 21 Martie 2013
Instanța constituită din:
Președinte D. M. H.
Judecător D. T.
Grefier A. S.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de reclamanta B. A., domiciliată în localitatea B. Sprie, ., județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr._ din data de 30.11.2011, pronunțată de Judecătoria B. M. în dosarul nr._, având ca obiect obligație de a face.
Se constată că dezbaterea apelului a avut loc în ședința publică din data din data de 7.03.2013, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 14.03.2013, apoi pentru data de 21.03.2013.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._ din data de 30.11.2011, pronunțată de Judecătoria B. M. în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta B. A., în contradictoriu cu pârâții M. R. A. și M. M. și pârâtul Orașul B. Sprie.
Au fost obligați pârâții M. R. A. și M. M. să refacă acoperișul imobilului proprietatea reclamantei prin înlocuirea primelor două rânduri de țiglă de lângă extinderea pe verticală a mansardei pârâtului. Au fost obligați pârâții la curățarea acoperișului imobilului reclamantei de materiale de construcție. Au fost obligați pârâții să monteze burlane de scurgere a apei pluviale de pe garaj.
S-au respins ca neîntemeiate celelalte cereri formulate de reclamantă.
S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali M. R. A. și M. M., în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențional B. A..
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost obligată reclamanta B. A. să plătească în favoarea expertului C. V. D. prin Biroul Local de Expertize Maramureș suma de 1000 lei reprezentând onorariu expert.
În considerentele sentinței s-a reținut că, potrivit raportului de expertiză în specialitatea construcții civile efectuat de expert B. L., imobilele cu privire la care se desfășoară litigiul sunt situate în localitatea B. Sprie, . (reclamanta) și 193A (pârâții). Este un imobil duplex despărțit de un gard situat pe mejda atât în față spre stradă, cât și în spate. Duplexul a fost construit în anul 1952 pe nivel parter, fiind compus în fiecare parte dintr-o cameră, bucătărie, hol și baie. Conform expertizei starea tehnică a imobilului este bună, cu excepția învelitorii care și-a depășit durata normată și a necesitat efectuarea de reparații. S-a constatat de către expert că proprietatea reclamantei a rămas neschimbată, iar proprietatea pârâților a fost extinsă pe nivel parter și mansardă. Lucrările de supraedificare au fost efectuate în baza autorizației de construire nr 102 din 19 februarie 2006 eliberată de P. Orașului B. Sprie în baza proiectului de specialitate. S-au efectuat lucrări de reabilitare (placare cu polistiren a fațadelor) extindere pe orizontală și verticală, lucrări efectuate de o firmă autorizată în perioada 29.03._07.
Conform expertizei peretele comun nu a fost afectat de lucrările executate, nefiind afectată nici structura de rezistență a imobilului reclamantei. Lucrările efectuate de către pârâți nu au dus la deteriorarea casei proprietatea reclamantei.
Conform raportului demolarea imobilului aparținând pârâților ar afecta imobilul proprietatea reclamantei. Expertul a arătat că în urma verificării imobilului de la nr 193B, atât în interior, cât și în exterior, nu s-a constatat pe nicio suprafață existența unor crăpături care să indice faptul că ar fi fost afectată structura de rezistență a imobilului. S-a precizat în raport că pe pereții exteriori nu există fisuri care să degenereze în crăpături verticale care să demonstreze faptul că s-a deteriorat structura de rezistență a pereților și nici crăpături oblice care ar arăta faptul că s-au produs tasări inegale la nivelul fundațiilor.
Conform expertizei extinderea pe verticală efectuată de pârâți nu a fost făcută peste zidul comun, ci lateral de acesta la distanță de 11,3 cm de linia de mejdă înspre pârâți, între linia verticală a zidului despărțitor dintre pârâți și cadrul de beton armat alcătuit din grindă și stâlpi construite de pârâți este o distanță de 5 cm.
Conform raportului șarpanta duplexului nu a suferit reparații sau îmbunătățiri de la darea ei în folosință, învelitoarea de țiglă este model vechi și se observă că în unele porțiuni țiglele nu sunt așezate unele peste altele ceea ce naște posibilitatea infiltraților minore de apă prin învelitoare în caz de furtună, infiltrații care la momentul constatării de către experți nu apăreau pe tavanul din imobilul reclamantei.
Conform raportului de expertiză din punct de vedere tehnic nu se impune demolarea lucrărilor executate de pârâți, nefiind afectată structura de rezistență a duplexului. Pârâții au respectat normele metodologice de autorizare a lucrărilor de construcții referitoare la acordul autentificat al vecinilor și au obținut toate avizele necesare eliberării autorizației de construire (f. 96- 104, 116- 121).
Expertul parte numit în cauză și-a însușit concluziile raportului de expertiză efectuat de expert B. L. (f. 128).
Lucrările de construcție efectuate de pârâți au fost recepționate calitativ conform proceselor verbale privind verificarea calității (f. 105- 115).
Din înscrisurile depuse la dosar de pârâți a rezultat că pentru suportarea costurilor prilejuite de extinderile și îmbunătățirile la imobilul proprietatea acestora, pârâții au contractat un credit bancar (f. 170 – 213).
În cauză a fost încuviințată efectuarea unei noi lucrări de expertiză în specialitatea construcții civile (f. 159).
Conform noului raport de expertiză tehnică efectuat de expert P. F., de pe acoperișul garajului pârâților de fațada principală apele pluviale se scurg în curte și ajung și în curtea reclamantei în fața ferestrelor, datorită lipsei jgheaburilor și burlanelor de scurgere. În interiorul locuinței reclamantei s-a constatat că numai în camera de la stradă având zidul comun cu camera pârâților apare la nivelul planșeului (în colț) o igrasie din cauza infiltrațiilor apei pluviale de pe acoperișul reclamantei. S-a constatat și concluzionat că aceste infiltrații din apa din ploi începând de la coamă și până la streașină curge pe sub primele două rânduri de țiglă de lângă peretele extins și se prelinge pe căpriorul lipit de zid până la streașină. S-a constatat că țiglele de pe acoperișul reclamantei sunt deformate și pe acoperiș există mortar căzut prin tencuire, țiglele putând fi schimbate numai după degajarea acoperișului de mortar.
Conform noului raport de expertiză, pârâții au efectuat lucrări de extindere a imobilului în proprietate atât pe verticală cât și pe orizontală după obținerea autorizației de construire nr 102/19.12.2006. Peretele comun existent între cele două imobile nu a fost afectat de lucrările executate de pârâți, peretele comun în interiorul locuinței reclamantei nu prezintă deteriorări, fundația peretelui comun nu a fost influențată de extinderea pe verticală a imobilului pârâților.
Infiltrațiile de apă pluvială vor fi eliminate prin înlocuirea primelor rânduri de țiglă de lângă extinderea pe verticală a mansardei pârâtului. Expertul a constatat că pentru a nu fi afectată proprietatea reclamantei se impune a fi montate burlane de scurgere a apei pluviale de pe garaj.
Potrivit expertizei extinderea pe verticală a imobilului pârâților nu afectează rezistența și stabilitatea imobilului reclamantei, extinderea fiind făcută separat pe o structură de rezistență independentă. Extinderea pe verticală a imobilului pârâților, în dreptul zidului comun nu se sprijină pe acest zid. Greutatea construcției extinse este preluată de către un cadru de beton armat conform proiectului de execuție.
Potrivit raportului, urmare a lucrărilor de construire realizate de pârâți s-au produs infiltrații de apă în camera din față, din cauza deformațiilor țiglelor în timp și prin reașezarea lor nu s-a putut obține o etanșare corectă a podului reclamantei în zona coșului de fum.
Și potrivit noului raport de expertiză tehnică, prin demolarea lucrărilor executate de pârâți există un pericol foarte mare de degradare și chiar de demolare a unor elemente de construcție din imobilul reclamantei. Răspunzând la obiectivul formulat de pârât, expertul a concluzionat că peretele comun existent și rămas în continuare între cele două imobile nu este afectat de ridicarea pe verticală a peretelui extinderii pârâților, neexistând fisuri în peretele comun (f. 246- 260, 270- 278).
În cadrul interogatoriului luat pârâtului M. R. A., acesta a recunoscut că în urma tencuirii la etaj a căzut mortar pe spațiul median unde este pusă tabla (f. 299).
Prin sentința civilă civilă nr 3374 din data de 16 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș, irevocabilă prin respingerea recursului, a fost anulată autorizația de construire nr 102 din 19.12.2006 emisă de P. B. Sprie, eliberată pentru efectuarea lucrărilor la imobilul proprietatea pârâților. S-a reținut în considerentele hotărârii că potrivit planșelor fotografice depuse la dosar, ca urmare a lucrărilor efectuate de pârâți, imobilului proprietatea reclamantei, imobil ce are peretele comun cu imobilul pârâților i s-au cauzat anumite distrugeri constând în dărâmarea hornului, distrugerea parțială a acoperișului.
În cauză a fost efectuată și o expertiză tehnică în structura de rezistență. Concluziile acestei expertize confirmă concluziile expertizelor în construcții civile în sensul că: lucrările efectuate de pârâți nu afectează structura de rezistență a imobilului; datorită vechimii imobilului proprietatea reclamantei și mentenanței necorespunzătoare degradarea elementelor vechi din structură poate afecta elementele vechi încorporate în extindere (imobilul reclamantei are perioada de viață depășită – construită în 1952, imobilul pârâților are perioada de viață de 50 – 100 ani – construit în 2008); traseul încărcărilor din extindere nu descarcă pe peretele comun iar extinderea imobilului nu afectează proprietatea reclamantei; nu există prejudicii de natură structurală cauzate imobilului reclamantei prin extinderea efectuată de pârâți. Expertul a arătat și faptul că la o locuință duplex orice extindere efectuată de una din părți influențează și cealaltă parte, expertul însă a arătat că este puțin probabil dacă nu imposibil să se mai producă fisuri din cauza greutății/influenței pereților noi deoarece tasările s-au amortizat. De asemenea, expertul a confirmat concluzia expertizelor în construcții referitoare la posibilitatea ca imobilul proprietatea reclamantei în cazul efectuării lucrărilor de demolare de către pârâți să fie deteriorat (f. 404 – 468).
Din probatoriul administrat – lucrări de expertiză, interogatorii, înscrisuri- a rezultat că pârâții au efectuat lucrările de extindere la imobilul deținut în proprietate pe baza autorizației de construcție și a proiectului tehnic de specialitate. Lucrările s-au efectuat cu respectarea autorizație de construcție și aceste lucrări nu afectează structura de rezistență a imobilului, nu au adus prejudicii imobilului proprietatea reclamantei cu excepția mortarului căzut pe acoperișul reclamantei în urma lucrărilor de tencuire de la mansardă care în concurs cu vechimea țiglelor de pe acoperiș au dus la deteriorarea acestora și la posibile infiltrații. De asemenea, s-a reținut din raportul de expertiză întocmit de expert P. F. că pentru a nu fi afectată proprietatea reclamantei pârâții au obligația de a monta burlane de scurgere a apei pluviale de pe garaj (f. 255).
Raportat la aceste concluzii există obligația pârâților de a efectua lucrările necesare pentru a nu afecta proprietatea reclamantei, respectiv de a reface acoperișul imobilului proprietatea reclamantei prin înlocuirea primelor două rânduri de țiglă de lângă extinderea pe verticală a mansardei pârâților, de a curăța acoperișul imobilului reclamantei de materiale de construcție, de a monta burlane de scurgere a apei pluviale de pe garaj.
Potrivit art 1076 cod civil, „creditorul poate cere a se distruge ceea ce s-a făcut încălcându-se obligația de a nu face și poate cere a fi autorizat a distruge el însuși, cu cheltuiala debitorului, afară de dezdăunări”. În temeiul acestor dispoziții legale, pârâții au fost obligați la efectuarea lucrărilor pentru a repune imobilul proprietatea reclamantei în starea anterioară efectuării lucrărilor de extindere, respectiv de a efectua acele lucrări necesare pentru ca proprietatea reclamantei să nu fie prejudiciată.
Concluziile celor trei lucrări de expertiză sunt în sensul că extinderile efectuate la imobilul proprietatea pârâților nu afectează proprietatea reclamantei, nu afectează structura de rezistență a imobilului și nu se justifică desființarea/demolarea acestor lucrări și datorită pericolului pe care l-ar prezenta pentru imobilul proprietatea reclamantei. Reținând aceste concluzii cererea reclamantei de desființare a lucrărilor a fost respinsă și, pe cale de consecință, a fost respinsă și cererea de obligare a pârâților la plata daunelor cominatorii.
Potrivit art 580 ind 2/c.p.c., „dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului”. În temeiul acestor dispoziții legale nu s-a impus ca reclamanta să fie autorizată prin prezenta hotărâre să aducă la îndeplinire pe cheltuiala pârâților lucrările la care aceștia au fost obligați în cazul în care nu le vor efectua, urmând ca în cazul în care pârâții nu vor executa obligațiile stabilite prin hotărârea judecătorească, reclamanta să fie autorizată să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâților.
Pârâții au solicitat obligarea reclamantei – pârâte reconvențional să-și dea acordul în formă autentică pentru efectuarea lucrărilor de extindere și renovare la imobilul în natură casă de locuit situat în B. Sprie, ., județul Maramureș, în vederea emiterii autorizației de construire, iar în caz de refuz hotărârea să țină loc de acord al reclamantei dat în formă autentică.
Potrivit art 27 din Ordinul 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, acordul vecinilor, prevăzut la pct. 2.5.6. al secțiunii I "Piese scrise" a cap. A. "Documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C.", prevăzut în anexa nr. 1 la Lege, este necesar în următoarele situații: a) pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora; b) pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente; c) în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
Situațiile prevăzute la art 27 alin. (1) lit. a) din Ordin corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcții noi în vecinătatea imediată a unei construcții existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare. Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de însorire.
Situațiile prevăzute la art 27 alin. (1) lit. b) și c) din Ordin corespund cazurilor în care, urmare investiției noi pot fi create situații de disconfort generate de incompatibilități între funcțiunea preexistentă și cea propusă, atât în situația în care se aduc modificări de destinație a spațiilor în interiorul unei clădiri, cât și în situația în care funcționalitatea unei construcții noi este incompatibilă cu caracterul și funcționalitatea zonei în care urmează să se integreze.
Conform alin 4 al art 27 din Ordinul nr. 839/2009, acordul vecinilor, valabil în formă autentică, se va da condiționat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.Th. și autorizația de construire/desființare, a măsurilor de punere în siguranță a construcției preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcții.
Refuzul nejustificat de a-și da acordul s-a constatat de către instanța de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor (art 27 alin 6 din Ordin 839/2009).
Autorizația de construire nr 102 din 19.12.2006 emisă pentru efectuarea lucrărilor de construcție de către pârâți a fost anulată prin sentința civilă pronunțată de Tribunalul Maramureș nr 3374/16.10.2007.
Din analiza dispozițiilor art 27 din Ordinul nr. 839/2009 a rezultat că trebuie întrunite cumulativ câteva condiții pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de acord al reclamantei: să existe una din situațiile în care este necesar acordul vecinilor la realizarea lucrărilor de construcție, situații limitativ prevăzute, este necesară existența demersurilor administrative pentru obținerea autorizației, este necesar a se constata refuzul nejustificat al vecinului (reclamanta în cazul de față) de a-și da acordul, condiția de a rezulta dintr-o expertiză ca prin construcția nouă pot fi cauzate imobilului vecin prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare.
În cauză nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art 27 din Ordinul nr. 839/2009 pentru ca instanța, în baza alin 6 al acestui articol, să pronunțe o hotărâre care să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire și să țină loc de acord al reclamantei la eliberarea autorizației. Nu au existat încă demersuri administrative pentru obținerea autorizației, nu au fost stabilite cazurile în care se impune acordul vecinilor, nu rezultă existența prejudiciului pentru imobilul proprietatea reclamantei.
Pentru motivele arătate, cererea reconvențională a fost respinsă.
În temeiul art 274 alin 1/c.p.c., pârâții au fost obligați să plătească reclamantei suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Reclamanta a justificat efectuarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5321 lei din care: 21 lei reprezintă- taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, 1000 lei reprezintă onorariu avocat și suma de 4300 lei reprezintă – onorariu lucrări de expertiză. Întrucât acțiunea reclamantei a fost admisă în parte, în temeiul art 276/c.p.c. pârâții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată în măsura în care pretențiile reclamantei au fost admise, respectiv la suma de 1500 lei.
În temeiul art 17, art 22 și art 23 din OG 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, reclamanta B. A. a fost obligată să plătească în favoarea expertului C. V. D. prin Biroul Local de Expertize Maramureș suma de 1000 lei reprezentând onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta B. A., solicitând instanței admiterea acestuia și schimbarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată în totalitate, cu cheltuieli de judecată în primă instanță și în apel.
În motivarea în fapt a apelului, apelanta a arătat că prin sentința atacată a fost respinsă solicitarea vizând desființarea lucrărilor efectuate de pârâții M. R. A. și M. M. la imobilul situat în localitatea B. Sprie, ., cu plata de daune cominatorii de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere, instanța obligând pârâții doar la refacerea acoperișului proprietatea apelantei prin înlocuirea primelor două rânduri de țiglă de lângă extinderea pe verticală a mansardei pârâților, respectiv la curățarea acoperișului de materialele de construcții căzute, în timpul efectuării construcției și montarea unor burlane de scurgere a apei pluviale de pe garaj. Această sentință este netemeinică și nelegală.
Astfel, potrivit art. 33 alin. 6 lit b4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, trebuia să se solicite acordul apelantei anterior începerii lucrărilor de extindere și renovare la imobilul în natură casă de locuit, situat în localitatea B. Sprie nr. 193A jud. Maramureș, acord pe care intimații au evitat să îl ceară.
Intimații au început lucrările anterior obținerii autorizației de construire și, mai mult, au continuat lucrările, deși prin sentința civilă pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ s-a dispus anularea autorizației de construire numărul 102 din 19.12.2006.
Potrivit art. 580 indice 2 Cod procedură civilă, „dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane pe cheltuiala debitorului”.
Ridicarea construcției i-a adus prejudicii apelantei, raportat la utilitatea spațiului, la gradul de luminozitate și însorire, care este modificat odată cu edificarea acestei construcții.
Deși din raportul de expertiză nu reiese că ar fi fost afectată în vreun mod structura de rezistență, respectiv nu s-au constatat crăpături verticale care să demonstreze faptul că ar fi fost afectată în vreun fel locuința apelantei, acest aspect este lipsit de adevăr, având în vedere că din cauza înălțimii construcției edificate toată zăpada și ploaia sunt întoarse pe acoperișul său, apa pluvială afectând în mod clar atât pereții cât și acoperișul.
Conform expertizei efectuate de expert P. F., aflată la fila 159 din dosar, pârâții au efectuat lucrări de extindere a imobilului aflat în proprietate atât pe verticală cât și pe orizontală după obținerea autorizației de construire nr. 102/19.12.2006.
În drept, s-au invocat prevederile art. 282 și urm. Cod procedură civilă.
Intimații M. R. A. și M. M. au formulat în cauză întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului declarat ca nefondat.
În motivarea în fapt în întâmpinării, intimații au arătat că sunt proprietari ai imobilului situat în B. Sprie, ., jud. Maramureș, imobil la care în anul 2007 au început lucrările de reabilitare și extindere P+M, în baza autorizației de construire nr. 102/19.12.2006 eliberată de P. B. Sprie. Lucrările au fost începute în primăvara anului 2007 și finalizate în vara aceluiași an. Pe toată durata efectuării lucrărilor, apelanta nu a făcut niciun fel de obiecțiuni însă, ulterior, la finalizarea lucrărilor, a înregistrat la Judecătoria B. M. o acțiune având ca obiect anularea autorizației de construire, acțiune admisă prin sentința civilă nr. 3374/16.10.2007, pronunțată în dosarul nr._ .
Toate lucrările efectuate s-au făcut în baza autorizației de construire, care a fost solicitată anterior începerii lucrărilor.
În prezenta cauză s-au efectuat două lucrări de expertiză în specialitatea construcții. Unul a fost întocmit de expert B. L., care a concluzionat faptul că peretele comun nu a fost afectat de lucrările executate, nefiind afectată nici structura de rezistență a imobilului apelantei. Lucrările nu au dus la deteriorarea casei proprietatea apelantei, însă demolarea imobilului proprietatea intimaților din prezenta cauză ar afecta la acest moment imobilul proprietatea apelantei. Un aspect care trebuie avut în vedere este și faptul că expertul parte numit a fost de aceeași părere cu concluziile expertului B. L.. Al doilea raport de expertiză a fost întocmit de către expert P. F., care a afirmat faptul că extinderea pe verticală a imobilului intimaților nu afectează rezistența și stabilitatea imobilului apelantei, extinderea fiind făcută separat pe o structură de rezistență independentă.
De asemenea, și expertiza tehnică în structură de rezistență dispusă în prezenta cauză a confirmat concluziile expertizelor în construcții.
În concluzie, două rapoarte de expertiză în construcții și una în structură de rezistență au stabilit că structura de rezistență a imobilului proprietatea apelantei nu a fost afectată prin lucrările efectuate de intimați, iar numai în situația demolării imobilului proprietatea lor imobilul apelantei ar putea să fie deteriorat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și următoarele Cod procedură civilă.
În apel a fost audiat martorul Suler I., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar ( fila 44).
Analizând sentința apelată, tribunalul reține următoarele:
Potrivit raportului de expertiză în specialitatea construcții civile efectuat de expert B. L., imobilele cu privire la care se desfășoară litigiul sunt situate în localitatea B. Sprie, . (reclamanta) și 193A (pârâții). Este un imobil duplex, despărțit de un gard situat pe mejda, atât în față, spre stradă, cât și în spate.
Conform expertizei, peretele comun nu a fost afectat de lucrările executate, nefiind afectată nici structura de rezistență a imobilului reclamantei. Lucrările efectuate de către pârâți nu au dus la deteriorarea casei proprietatea reclamantei. Conform raportului, demolarea imobilului aparținând pârâților ar afecta imobilul proprietatea reclamantei. Expertul a arătat că în urma verificării imobilului de la nr 193B, atât în interior, cât și în exterior, nu s-a constatat pe nicio suprafață existența unor crăpături care să indice faptul că ar fi fost afectată structura de rezistență a imobilului. S-a precizat în raport că pe pereții exteriori nu există fisuri care să degenereze în crăpături vertical,e care să demonstreze faptul că s-a deteriorat structura de rezistență a pereților și nici crăpături oblice care ar arăta faptul că s-au produs tasări inegale la nivelul fundațiilor. Conform expertizei, extinderea pe verticală efectuată de pârâți nu a fost făcută peste zidul comun, ci lateral de acesta, la distanță de 11,3 cm de linia de mejdă înspre pârâți, între linia verticală a zidului despărțitor dintre pârâți și cadrul de beton armat alcătuit din grindă și stâlpi construite de pârâți fiind o distanță de 5 cm.
Expertul parte numit în cauză și-a însușit concluziile raportului de expertiză efectuat de expert B. L. (f. 128).
Conform noului raport de expertiză tehnică efectuat de expert P. F., de pe acoperișul garajului pârâților de fațada principală apele pluviale se scurg în curte și ajung și în curtea reclamantei în fața ferestrelor, din cauza lipsei jgheaburilor și burlanelor de scurgere. În interiorul locuinței reclamantei s-a constatat că numai în camera de la stradă, având zidul comun cu camera pârâților, apare la nivelul planșeului (în colț) o igrasie din cauza infiltrațiilor apei pluviale de pe acoperișul reclamantei. S-a constatat că aceste infiltrații din apa din ploi începând de la coamă și până la streașină curg pe sub primele două rânduri de țiglă de lângă peretele extins și se preling pe căpriorul lipit de zid până la streașină. S-a constatat că țiglele de pe acoperișul reclamantei sunt deformate și pe acoperiș există mortar căzut prin tencuire, țiglele putând fi schimbate numai după degajarea acoperișului de mortar.
Conform noului raport de expertiză, pârâții au efectuat lucrări de extindere a imobilului deținut în proprietate, atât pe verticală cât și pe orizontală, după obținerea autorizației de construire nr 102/19.12.2006. Peretele comun existent între cele două imobile nu a fost afectat de lucrările executate de pârâți, peretele comun în interiorul locuinței reclamantei nu prezintă deteriorări, fundația peretelui comun nu a fost influențată de extinderea pe verticală a imobilului pârâților. Infiltrațiile de apă pluvială vor fi eliminate prin înlocuirea primelor rânduri de țiglă de lângă extinderea pe verticală a mansardei pârâtului. Expertul a constatat că pentru a nu fi afectată proprietatea reclamantei se impune a fi montate burlane de scurgere a apei pluviale de pe garaj. Potrivit expertizei, extinderea pe verticală a imobilului pârâților nu afectează, rezistența și stabilitatea imobilului reclamantei, extinderea fiind făcută separat pe o structură de rezistență independentă. Extinderea pe verticală a imobilului pârâților, în dreptul zidului comun, nu se sprijină pe acest zid. Greutatea construcției extinse este preluată de către un cadru de beton armat conform proiectului de execuție.
Potrivit raportului, urmare a lucrărilor de construire realizate de pârâți s-au produs infiltrații de apă în camera din față, din cauza deformării țiglelor în timp și prin reașezarea lor nu s-a putut obține o etanșare corectă a podului reclamantei în zona coșului de fum.
Și potrivit noului raport de expertiză tehnică, prin demolarea lucrărilor executate de pârâți există un pericol foarte mare de degradare și chiar de demolare a unor elemente de construcție din imobilul reclamantei.
În cauză a fost efectuată și o expertiză tehnică în structura de rezistență. Concluziile acestei expertize confirmă concluziile expertizelor în construcții civile în sensul că: lucrările efectuate de pârâți nu afectează structura de rezistență a imobilului; din cauza vechimii imobilului proprietatea
reclamantei și mentenanței necorespunzătoare, degradarea elementelor vechi din structură poate afecta elementele vechi încorporate în extindere (imobilul reclamantei are perioada de viață depășită – construit în 1952, imobilul pârâților are perioada de viață de 50 – 100 ani – construit în 2008); traseul încărcărilor din extindere nu descarcă pe peretele comun, iar extinderea imobilului nu afectează proprietatea reclamantei; nu există prejudicii de natură structurală cauzate imobilului reclamantei prin extinderea efectuată de pârâți.
Expertul a arătat și faptul că la o locuință duplex orice extindere efectuată de una din părți influențează și pe cealaltă parte, însă este puțin probabil, dacă nu imposibil, să se mai producă fisuri din cauza greutății/influenței pereților noi, deoarece tasările s-au amortizat. De asemenea, expertul a confirmat concluzia expertizelor în construcții referitoare la posibilitatea ca imobilul proprietatea reclamantei să fie deteriorat în cazul efectuării lucrărilor de demolare de către pârâți (f. 404 – 468).
Prin urmare, cele trei lucrări de expertiză efectuate în cauză au concluzionat că extinderile efectuate la imobilul proprietatea pârâților nu afectează structura de rezistență a imobilului proprietatea reclamantei și că nu se justifică desființarea/demolarea acestor lucrări, având în vedere și pericolul pe care demolarea l-ar reprezenta pentru imobilul proprietatea reclamantei.
În mod corect a reținut judecătoria că, în aplicarea prevederilor art. 5802 Cod procedură civilă, numai în situația în care pârâții nu vor executa obligațiile stabilite prin hotărâre judecătorească, reclamanta va putea fi autorizată să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâților.
Raportat la considerentele mai sus expuse, apreciind hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică, în baza art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta B. A., cu domiciliul în loc. B. Sprie, ., jud. Maramureș, împotriva sentinței civile nr._ din data de 30 noiembrie 2011, pronunțată de Judecătoria B. M. în dosarul nr._, pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 21 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
H. D. M. Ț. D. S. A.
Red.HD/10.04.2013
Tred. A.S./10.04.2013 - 5 ex
Judecător la fond: A. R. A.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 538/2013.... | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 124/2013. Tribunalul... → |
|---|
