Fond funciar. Decizia nr. 337/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 337/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 337/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 337/R
Ședința publică din 25 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. G. G.
Judecători: W. D.
: S.-T. N.
Grefier: O. V.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de către revizuenta P. G.-C. S. Marmației, cu sediul în S. Marmației, .. 1, jud. Maramureș împotriva Sentinței civile nr. 516 din 25 martie 2015, pronunțată de Judecătoria S. Marmației, în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar-revizuire.
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din 18.11.2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea pentru termenul de azi.
În urma deliberărilor instanța a pronunțat decizia civilă de față.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 516 din 25.03.2015 pronunțată de Judecătoria S. Marmației s-a respins cererea de revizuire a sentinței civile nr. 1428/05.06.2013 pronunțată de Judecătoria S. Marmației în dosar nr._ * formulată de revizuenta P. G.-C. S. Marmației, în contradictoriu cu intimatele C. L. S. marmației pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
În considerentele sentinței se reține că analizând condițiile de admisibilitate pentru motivul invocat de reclamantă, instanța a reținut că, deși a pus în vedere acesteia să facă dovada fie a conduitei obstrucționiste a adversarului, conduită de natură să nu-i fi permis să intre în posesia înscrisului pe durata soluționării procesului în fond, fie a unei împrejurări cu același impact mai presus de voința acesteia, instanța reține că aceasta nu a făcut o asemenea dovadă, limitându-se a menționa că s-a aflat în imposibilitatea depunerii acestor înscrisuri, întrucât imobilele au fost preluate de la reclamantă de către P. Ortodoxă Română Sighet.
În practica judiciară s-a decis că, pentru admiterea cererii de revizuire întemeiată pe acest motiv, revizuientului îi incumbă dovada, alternativ, fie a conduitei obstrucționiste a adversarului, conduită de natură să nu-i fi permis să intre în posesia înscrisului pe durata soluționării procesului în fond, fie a unei împrejurări cu același impact mai presus de voința acestuia.
Astfel, este necesar a se face dovada de către revizuient a efectuării demersurilor succesive, făcute în formă scrisă ( adrese, notificări) prin care revizuientul să fi încercat, încă în faza judecății pe fond, obținerea tuturor înscrisurilor pentru soluționarea cauzei.( I.C.C.J., s. civ și de propr., dec. nr. 5436/2006)
Astfel, instanța a reținut că simplul fapt că partea a descoperit anumite înscrisuri probatorii nu este de natură să justifice admiterea cererii de revizuire, dacă nu se face dovada unei împrejurări de forță majoră care să o fi împiedicat să le procure în timpul procesului.
În speță, reținând că o astfel de dovadă nu a fost făcută de reclamantă, instanța de fond a respins cererea de revizuire formulată de revizuienta P. G.-C. S. Marmației ca indmisibilă.
S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. G.-C. S. Marmației care a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul încuviințării cererii de revizuire și trimiterea cauzei instanței de fond pentru reluarea judecării plângerii împotriva Hotărârii nr. 2403/C/12.02.2009 a Comisiei Județene Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și admiterea ei așa cum a fost formulată în scris.
În motivarea recursului se arată că cererea de revizuire îndeplinește condițiile cerute de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă în sensul că, după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică, sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Ambele acte anexate cererii de revizuire emană de la instituțiile cultului ortodox, adică de la cei care au preluat întreaga avere care a aparținut cultului greco-catolic înainte de anul 1948, în urma intrării în vigoare a Decretului nr. 358/1948 prin care cultul greco-catolic era interzis. Întreaga arhivă care a aparținut recurentei a fost preluată de P. Ortodoxă Sighet motiv pentru care nu au putut depune aceste înscrisuri în dosarul nr._ .
Cele două înscrisuri noi nu au fost folosite în dosarul indicat. Aceste înscrisuri existau la data pronunțării sentinței civile nr. 1428/5.06.2010 dar au fost reținute de parte potrivnică. Înscrisurile sunt determinante care probează dreptul de proprietate al recurentei asupra terenurilor revendicate, în sensul că acestea au fost preluate de P. Ortodoxă Română din averea ce le-a aparținut înainte de 1948 și pe care o revendică prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate care le-a fost respinsă prin hotărârea Comisiei Județene.
Au intrat în posesia celor două înscrisuri la data de 27.11.2014.
Analizând sentința atacată prin prima motivelor de recurs și în considerarea dispozițiilor art. 312, 304¹ Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1428 din 5.06.2013 pronunțată de Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._ * s-a respins plângerea formulată de petenta P. G.-C. S. Marmației în contradictoriu cu C. L. S. Marmației pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Această sentință a rămas irevocabilă prin Decizia civilă nr. 556/R/20.11.2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș prin care s-a respins recursul declarat de P. G.-C. S. Marmației. În acest dosar s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 2403/C din 12 februarie 2009 emisă de C. Județeană Maramureș de fond funciar și reconstituirea în favoarea petentei a dreptului de proprietate pentru suprafața de 37 ha și 0319 mp. terenuri agricole solicitate în baza Legii nr. 247/2005.
În sensul art. 322 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă un înscris înfățișat cu ocazia revizuirii este apt să condamne la admiterea acestei căi de atac, în măsura în care este vorba de un înscris doveditor, reținut de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
Așadar, trebuie ca respectivul înscris să fi existat la data judecății, dar nevalorificarea sa în proces să se fi datorat conduitei culpabile a părții adverse care l-a reținut sau împrejurări mai presus de voința părții care, de asemenea, a împiedicat administrarea.
În cauză se apreciază că în mod corect a reținut instanța de fond că nu sunt întrunite toate condițiile necesare pentru a putea fi admisă cererea de revizuire. Nu este permisă cererea de revizuire atunci când înscrisurile sunt procurate de parte ulterior finalizării procesului pentru că, într-o asemenea situație s-ar ajunge la repunerea în discuție a unei hotărâri irevocabile, intrate în puterea lucrului judecat.
Partea era în situația de a procura și înfățișa înscrisurile obținute de la P. Ortodoxă Sighet, parohie care a preluat arhiva Parohiei G.-Catolice după apariția Decretului nr. 358/1948 când s-a interzis cultul greco-catolic, în cadrul procedurii judiciare desfășurate, în măsura în care îl considera relevant pentru obținerea de consecințe juridice. În cauză nu s-a dovedit că ar fi existat vreo împrejurare prin care parohia ortodoxă ar fi refuzat eliberarea înscrisurilor în cursul soluționării și pronunțării sentinței a cărei revizuire se solicită.
În jurisprudența CEDO s-a reținut în mod constant că revizuirea unei hotărâri irevocabile poate interveni numai pentru un „defect fundamental” care a devenit cunoscut numai după terminarea procesului.
Curtea a apreciat că reprezintă defect fundamental, care justifică revizuirea unei hotărâri intrate în puterea lucrului judecat, numai „circumstanțele nou descoperite”, iar nu „circumstanțele noi”. Circumstanțele care au legătură cu cazul, existaseră în cursul procesului și nu fuseseră dezvăluite judecătorului, devenind cunoscute numai după terminarea procesului sunt „nou descoperite” în timp ce circumstanțele care privesc cazul, dar au luat naștere după proces sunt „noi”.
Față de cele de mai sus se apreciază că recursul este nefondat, motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă îl va respinge urmând a se menține în tot sentința judecătoriei.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE recursul declarat de P. G.-C. S.-Marmației împotriva sentinței civile nr. 516 din 25.03.2015 a Judecătoriei S.-Marmației, județul Maramureș.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 25.11.2015.
Președinte Judecători Grefier
P. G. G., W. D., S.-T. N. O. V.
Red. P.G.G./25.11.2015
T.Red. O.V./25.11.2015
2 ex.
Judecător la fond: S. C. M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 276/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Fond funciar. Decizia nr. 585/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
