Contestaţie la executare. Decizia nr. 66/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 66/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 425/308/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 66/2015
Ședința publică de la 17 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. M.
Judecător: A. B.
Grefier: G. O.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul CEUȘERDEAN L.- Ș., cu domiciliul în ., ., jud. M., CNP_, împotriva sentinței civile nr. 1171 din data de 22 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă d-nul avocat B. I., în calitate de reprezentantă al apelantului, lipsă fiind reprezentantul legal al instituției intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Potrivit art. 482 și 219 Cod procedură civilă instanța procedează la efectuarea verificărilor privind prezența părților și îndeplinirea procedurii de citare cu părțile.
Potrivit art. 131 Cod procedură civilă instanța verificând din oficiu competența stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată constată că apelul este declarat împotriva unei soluții asupra unei contestații la executare. În baza art. 390 Cod procedură civilă, instanța întreabă părțile dacă au cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul apelantului depune la dosarul cauzei dovada comunicării plicului de la AFP Sovata, în două exemplare și cu care dorește să facă dovada faptului că la ce dată au fost comunicate către apelant acele dovezi și care au fost contestate cu contestație la executare. Totodată, arată că acest înscris are o importanță fundamentată și în ceea ce privește modalitatea în care s-a argumentat și s-a dovedit cele expuse în cuprinsul apelului și completate cu răspunsul la întâmpinare.
La întrebarea instanței, ce acte au fost comunicate la data de 31.07.2013, reprezentantul apelantului învederează că la aceea dată s-au comunicat acele dovezi care arătau decizia de impunere pe anul 2012 în baza căreia s-a început executarea silită din august 2013, au fost soluționate în modalitatea în care organul fiscal a înțeles să facă, cu neluarea în considerare (lucru extrem de important) a faptului că la data de 13.06.2013, s-a prezentat personal la organul fiscal din Sovata, a făcut dovada calității de reprezentant al apelantului. De asemenea, arată că pe acest plic pe care l-a depus la dosar la acest termen au fost comunicate documentele care puneau în discuție decizia de impunere anuală pe anul 2012 cu nr. de înregistrare din 04.05.2012 adresată interzisului judecătoresc, dar comunicată la Centrul de recuperare.
Tot la întrebarea instanței, reprezentantul apelantului arată că doar decizia de impunere a fost comunicată la data de_, iar celelalte documente care au fost comunicate respectiv începerea executării silite a fost de asemenea comunicată la aceea dată, motiv pentru care s-a formulat acea contestație în temeiul Codului de procedură fiscal, care nu a răspuns în termen de 45 de zile ci a răspuns după un an de zile. Arată, ca urmare a demersurilor din iulie, prin care a făcut dovada calității de tutore i s-au comunicat în copie xerox o parte din dosarul fiscal la data de 01.08.2013, după cum se poate observa și cu adresă de înaintare în data de 27.08.2013. În continuare, susține dl avocat că după decesul persoanei puse sub interdicție din 12.02.2014 a primit acea dovadă de executare silită începută.
Instanța invocă din oficiu și pune în discuție excepția tardivității apelului declarat în cauză.
Reprezentanta intimatei apreciază că în condițiile art. 650 alin. 3 Cod procedură civilă, prevede că în toate cazurile, instanța de executare se pronunță prin încheiere executorie care poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. În acest sens, apreciază că se află în termenul de apel, fiind depusă în termen astfel că solicită respingerea excepției invocate.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției tardivității.
TRIBUNALUL,
Prin sentința civilă nr. 1171/2014 din data de 22 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Sighișoara s-a respins cererea contestatorului CUEȘDEANU L. Ș. de repunere în termen, s-a admis excepția tardivității contestației la executare invocată de intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SOVATA și s-a respins contestația la executare formulată de contestatorul CUEȘDEANU L. ȘERBAL, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SOVATA, ca tardiv formulată.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut că prin somația nr._ din 30.05.2013 emisă în dosarul de executare nr. 26/_ /_ debitorul Kolcsar A. a fost înștiințat, în baza art. 145 din O.G. nr. 92/2003, că figurează în evidența fiscală cu suma de 1260 lei în temeiul titlului executoriu nr._ din data de 30.05.2013. Atât somația cât și titlul executoriu au fost comunicate la 11.05.2012. Ulterior, s-a emis la 23.08.2013 adresa de înființare a popririi nr._, debitorul fiind înștiințat cu privire la această măsură. Înștiințarea de poprire a fost comunicată debitorului la 10.06.2013.
Instanța a reținut că prin sentința civilă nr. 3619/27.02.2005 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr. 2971/2005, s-a admis cererea formulată de Cueșdeanu L. S. și s-a dispus punerea sub interdicție judecătorească a numitului Kolcsar A..
Prin dispoziția nr. 5530/12.12.2005 a primarului municipiului Tg-M., s-a instituit tutela asupra interzisului Kolcsar A., Cueșdeanu L. S. fiind numit în calitate de tutore pe seama interzisului, calitate în care avea obligația să-l îngrijească pe interzis, să-i administreze bunurile și să-l reprezinte în relații cu instituții și unități publice.
Instanța a reținut că potrivit art. 173 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 92/2003, contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când contestatorul a luat la cunoștință de executare ori de actul de executare pe care îl contestă, din comunicarea somației ori din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia executării silite sau în alt mod.
În speță, instanța a constatat că termenul de 15 zile prevăzut de dispoziția legală a fost depășit, avându-se în vedere data comunicării actelor de executare și data la care contestația a fost înregistrată, 28.02.2014.
Contestatorul a solicitat repunerea în termenul de exercitare a acțiunii, invocând ca temei legal dispozițiile art. 186 alin. 1 și 2 Cod de procedură civilă. Potrivit art. 186 Cod de procedură civilă: „(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând repunerea sa în termen. În cazul neexercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen”.
Instanța a considerat astfel că pentru a se putea cere repunerea în termen, partea care nu și-a exercitat dreptul procedural în termenul legal, trebuie să facă dovada că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. În cauză însă instanța a apreciat că contestatorul Cueșdeanu L. S. avea posibilitatea ca, în termenul legal, să formuleze contestație la executare, neinvocând vreun motiv întemeiat pentru repunerea în termen. Astfel, acesta a solicitat prin cererea din 14.06.2013 și înregistrată sub nr._ la 18.06.2013 la Administrația Finanțelor Publice Sovata, să i se comunice fotocopii ale tuturor documentelor care formează dosarul fiscal al debitorului Kolcsar A.. În chiar cuprinsul acestei cereri, contestatorul a menționat că somația și titlul executoriu au ajuns la el, prin urmare, avea cunoștință de aceste acte.
De asemenea și în motivarea contestației formulată împotriva deciziei de impunere anuală nr._/04.05.2012, contestatorul a precizat că în iunie 2013 a intrat în posesia somației și a titlului executoriu emise de Administrația Finanțelor Publice Sovata. Contestația a fost respinsă ca nedepusă în termen prin decizia nr. 927/2013/18.08.2014 a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice B..
Împotriva hotărârii a declarat apel la data de 19 noiembrie 2014 contestatorul Cueșdeanu L. cerând ca în urma admiterii acestuia să se anuleze hotărârea judecătoriei și în urma rejudecării contestației să se admită cererea de repunere în termenul de declarare a contestației la executare și apoi să se admită contestația la executare. S-a cerut și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea căii de atac s-a arătat că Judecătoria Sighișoara a înțeles eronat datele speței făcând aprecieri care nu-și au corespondent în realitate, față de argumentele contestatorului, față de înscrisurile depuse la dosar și față de dispozițiile legale aplicabile.
S-a susținut că în mod greșit s-a consemnat în hotărâre că i s-au comunicat somația și titlu executoriu la data de 23 august 2013 când acestea au fost comunicate la data de 12 februarie 2014. Instanța a confundat astfel datele de comunicare a actelor. De asemenea organul fiscal avea cunoștință despre faptul că A. Kolcsar era pus sub interdicție judecătorească și pe seama acestuia era desemnat un tutore. După ce a solicitat relații de la Administrația Financiară a orașului Sovata i s-au comunicat toate documentele care formau dosarul fiscal. De la data de 14 iunie 2013, când s-au cerut relații de la administrația financiară, organul fiscal cunoștea că A. Kolcsar era pus sub interdicție. La data de 29 august 2013 reprezentantul lui A. Kolcsar a formulat contestație împotriva deciziei de impunere anuală ( 2012 ) solicitându-se repunerea în termenul legal de contestare.
La data de 7 februarie 2014 a decedat A. Kolcsar și abia apoi, la data 12 februarie 2014 a primit de la Centrul de Recuperare și Neuropsihiatrică din Călugăreni somația și titlul executoriu emise la data de 30 mai 2013 precum și înștiințarea de poprire din 23 august 2013.
Apelantul a susținut că organele fiscale nu au procedat legal când nu au comunicat tutorelui actele fiscale, deși cunoșteau că debitorul era pus sub interdicție. Apelantul a invocat prevederile art. 44 alin. 4 din Codul de procedură fiscală și art. 155 alin. 1 Cod de procedură civilă.
Intimata a depus întâmpinare cerând respingerea apelului ca nefondat. S-a arătat că hotărârea atacată este legală și temeinică iar argumentele apelantului nu au niciun suport juridic.
Conform art. 248 Cod d eprocedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe.
Excepția tardivității apelului, invocată din oficiu de instanță, este întemeiată.
Potrivit art. 717 alin. 1 Cod de procedură civilă hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel. În privința termenului de declarare a apelului art. 650 alin. 3 Cod de procedură civilă ( forma nemodificată, aplicabilă în cauză ) arată că hotărârile pronunțate de instanța de apel sunt executorii și pot fi atacate numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se prevede altfel.
În cauză hotărârea a fost comunicată apelantului la data de 4 noiembrie 2014 iar plicul cuprinzând declarația de apel a fost depus la oficiul poștal la data de 19 noiembrie 2014. Astfel, ultima zi de depunere în termen a apelului a fost 17 noiembrie 2014.
Urmează astfel ca instanța să admită excepția invocată și să respingă ca tardiv apelul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității apelului, ridicată de instanță din oficiu. Respinge ca tardiv introdus apelul declarat de apelantul Cueșdeanu L.-Ș. cu domiciliul în ., ., jud. M., CNP_, împotriva sentinței civile nr. 1171 din data de 22 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ . Definitivă. Pronunțată în ședința publică de la 17 februarie 2015 |
Președinte, P. M. fiind în concediu semnează Presedintele instanței L. I. D. | Judecător, A. B. | |
Grefier, G. O. |
Red AB/Teh GO
Predat 31.03.2015/ex 4
Jud fond D. V.
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 79/2015. Tribunalul MUREŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 74/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
