Obligaţie de a face. Decizia nr. 20/2016. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 20/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 15-02-2016 în dosarul nr. 20/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:023._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 20/2016
Ședința publică de la 15 Februarie 2016
Completul constituit din:
PREȘEDINTE V. V.
Judecător D. S.
Judecător O. M. P.
Grefier R.-I. T.
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul C. G., domiciliat în com. Sâmburești, . împotriva deciziei civile nr. 219/11.11.2015 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant Beliță M., domiciliat în com. Sâmburești, ., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul C. G. asistat de avocat G. C. cu împuternicire avocațială nr._/2015 –Baroul D. și intimatul reclamant Beliță M. asistat de avocat R. I. care depune împuternicire avocațială nr._/2016 –Baroul O..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a formulat întâmpinare care nu a fost comunicată către contestator, nu s-a solicitat judecarea în lipsă, după care,
În temeiul disp. art. 170 rap. la art. 305 și următoarele din C.p.c., instanța comunică întâmpinarea către contestator, prin apărător, care învederează că a luat cunoștință de conținutul acesteia.
Avocat G. C. pentru contestatorul C. G., depune la dosar planșă foto.
Avocat R. I. pentru intimatul reclamant Beliță M., arată că nu se opune la încuviințarea probei solicitată și nu dorește termen pentru observare.
Instanța pune în discuția părților excepțiile invocate prin întâmpinare.
Avocat R. I. pentru intimatul reclamant Beliță M., consideră că este tardivă contestația în anulare, contestația este motivată peste termenul legal de 15 zile, este insuficient timbrată, inadmisibilă și nulă pentru că nu se încadrează în motivele strict prevăzute de lege.
Avocat G. C. pentru contestatorul C. G., arată că a timbrat în mod corespunzător astfel cum i-a fost pus în vedere de instanță, astfel solicită respingerea excepției insuficientei timbrări. În ceea ce privește excepția tardivității, precizează că cererea de contestație trebuie depusă până când hotărârea se execută ori în momentul de față nu se află la acel stadiu iar motivarea contestației se face până la prima zi de înfățișare.
Consideră că este admisibilă întrucât contestația se încadrează în motivele reglementate de lege.
Solicită respingerea tuturor excepțiilor invocate prin întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra contestației formulate.
Avocat G. C. pentru contestatorul C. G., solicită admiterea contestației, reformarea deciziei atacate cu consecința trimiterii spre rejudecare întrucât instanța de recurs a greșit când a pronunțat hotărârea, deoarece în propria cale de atac s-a înrăutățit situația clientului său, încălcându-se astfel principiul non reformatio in peius.
Astfel, consideră că soluția ar fi fost trimiterea spre rejudecarea întrucât instanța a administrat probe pe care nu au avut posibilitatea să le conteste, încălcându-se astfel și dreptul la apărare. Pentru aceste aspect consideră că hotărârea este nelegală.
În ceea ce privește probele administrate, deși se efectuează expertiză în fața instanței de recurs, aceasta nu îi dă eficiență cum de altfel nu a ținut seama nici de adresa Administrației Bazinale O. din care rezultă că nu era nevoie de autorizație de construire pentru aceste heleșteie.
Consideră că instanța de recurs ar fi trebuit să trimită cauza spre rejudecare, acolo să se administreze proba cu expertiza pentru ca ulterior să fi putut formula critici împotriva acesteia.
Pentru aceste motive, solicită admiterea contestației în anulare, reformarea deciziei atacate, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat R. I. pentru intimatul reclamant Beliță M., apreciază că o cale de atac extraordinară de atac se referă la erori materiale în legătură cu aspectele formale iar nu la pretinsele greșeli de judecată. Având în vedere că niciuna dintre condițiile prevăzute de lege nu este îndeplinită, solicită respingerea contestației. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat G. C. pentru contestatorul C. G., în replică, arată că nu critică o eroare de judecată ci apreciază că este vorba de erori ale instanței.
Dezbaterile fiind închise,
TRIBUNALUL
Prin decizia nr. 219/2015 pronunțată de Tribunalul O. in dosarul nr._ s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Beliță M., invocată de pârât.
S-a admis în parte cererea formulată de reclamantul Beliță M., în contradictoriu cu pârâtul C. G., și s-a dispus obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 1042 lei reprezentând contravaloarea producției de porumb nerealizată de reclamant in perioada 2010-2012 pe suprafața de 920 mp teren.
S-a dispus obligarea pârâtului la astuparea lacurilor nr. 2 si nr. 3, edificate pe terenul său.
S-a dispus obligarea pârâtului la repararea gardului confecționat din scândură, ce desparte proprietatea reclamantului de proprietatea paratului, pe porțiunile identificate în cuprinsul raportului de expertiză specialitatea agricultură, întocmit de expert tehnic judiciar M. D..
S-a dispus obligarea pârâtului la înlăturarea pământului depozitat lângă gardul confecționat din scândură, ce desparte proprietatea reclamantului de proprietatea pârâtului, pe porțiunile identificate în cuprinsul raportului de expertiză specialitatea agricultură, întocmit de expert tehnic judiciar M. D..
S-a dispus capătul de cerere formulat de reclamant privind obligarea pârâtului la plata daunelor cominatorii, ca neîntemeiat.
S-a dispus obligarea paratului la plata către reclamant a sumei de 2681,56 lei reprezentând 4/5 din cheltuielile de judecata în cuantum total de 3351,96 lei, suportate de reclamant.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că prin acțiunea formulată reclamantul Beliță M. a solicitat obligarea pârâtului C. G. la plata sumei reprezentând contravaloarea recoltei de porumb nerealizată pe suprafața de 1350 m.p, să astupe cele două heleșteie construite în anul 2009 fără proiect de autorizație, obligarea pârâtului la daune cominatorii de 100 lei/zi pentru fiecare zi de întârziere de la data hotărârii definitive și până la constatarea finalizării lucrării printr-un proces verbal de constatare a finalizării lucrărilor încheiat de Autoritatea pentru Gospodărirea Apelor O. sau Comisariatul Județean pentru Mediu O..
S-a solicitat și obligarea pârâtului să refacă gardul proprietatea reclamantului și să înlăture pământul depozitat pe gard, obligarea pârâtului la daune cominatorii de 100 lei/zi pentru fiecare zi de întârziere de la data hotărârii definitive și până la data constatării finalizării lucrării printr-un proces verbal de constatare a finalizării lucrării încheiat de Primăria Scornicești, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
La judecarea prezentei cauze tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 1000 alin. 1 teza a II-a din vechiul cod civil, art.1376 alin.1 din noul cod civil astfel cum în mod corect au fost reținute de prima instanță.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârât motivat de împrejurarea că terenul său se învecinează la sud atât cu terenul reclamantului cât și cu terenul lui Beliță M. M. (fiul reclamantului) fără a se preciza în concret proprietarul suprafeței inundate instanța a respins această excepție pentru următoarele considerente:
În conformitate cu Regulamentul UE nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune s-a introdus noțiunea de ,,fermier”, definit ca ,, persoana fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se află pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă”.
Faptul că reclamantul nu ar fi proprietarul întregii suprafețe de teren nu are relevanță în cauză în condițiile în care acesta este cel care s-a preocupat de cultivarea întregii suprafețe de teren, fapt dovedit cu procesele verbale din 17.06.2010, 29.12.2009, nota de constatare din 13.05.2011, 08.mai 2012 încheiate de reprezentanții Primăriei comunei Sîmburești.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Din conținutul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 51/22.01.1968 (fila 199 dosar fond) că reclamantul este proprietarul suprafeței de 7000 mp, situat în ., iar conform procesului verbal nr. 1618/10.06.2014, întocmit de Primăria Sîmburești (fila 197 dosar fond) reclamantul deține in punctul ,,acasă’’ un teren agricol având categoria de folosință arabil de aproximativ 1350 mp.
Din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză de expert expert G. N. a rezultat că pe suprafața de 920 m.p ( 23 m x 40 m) reclamantul nu a putut înființa cultura de porumb datorită excesului de umiditate.
Pe terenul învecinat ce aparține pârâtului C. G., acesta din urma a edificat 3 lacuri (heleșteie) realizate fără a avea un proiect tehnic la bază și nici autorizație de construire.
Lacul nr. 1 este situat în partea de nord a proprietății pârâtului. Acesta este amenajat cu mult timp în urmă, este alimentat cu apă din lacul nr. 3, și nu a constituit sursă de infiltrații pe terenul reclamantului.
Lacul nr. 2, amplasat în amonte de lacul nr. 1, a fost amenajat prin săparea cu utilaje mecanizate, pământul rezultat din săpătură fiind utilizat pentru amenajarea unui dig de contur, ce are lățimea la coronament de 3,00 m iar lățimea măsurată la nivelul luciului de apă de 6,10 m. În plan, acesta are lungimea de 40,00 m, lățimea de 17,70 m și adâncimea apei în lac la data verificărilor de 1,30 m. Înălțimea digului dinspre este, spre terenurile cultivate este de 1,90m. Acest lac a fost construit fără autorizație de construire.
Lacul nr. 3 a fost construit prin adâncire și lărgire în anul 2009 conținând în el două izvoare active vechi. Acesta este alimentat din izvoare de coastă existente la baza versantului și din precipitații, nu din scurgere de pe versanți în perioadele de precipitații. În plan, acesta are lungime de 29,0 m, lățime de 14,0 m, adâncimea maximă a apei de 2,10 m.
Expertul a concluzionat faptul că direcția de curgere a apelor subterane este din lacul nr. 3 către terenul reclamantului, cu efecte de băltire în perioada cu precipitații peste media multianuală. Amenajarea cu deficiențe a lacului nr. 3 constituie cauza fenomenului de băltire a apei pe terenul reclamantului .
Faptul că reclamantul nu a putut cultiva datorită excesului de umiditate suprafața de 920 m teren pe perioada menționată în cererea de chemare în judecată reiese și din adresa comunicată de Primăria Sâmburești la data de 30.10.2012 (fila 25 dosar fond ), din care rezultă că în urma solicitărilor reclamantului, comisii din cadrul respectivei Primarii s-au deplasat la fata locului, fiind întocmite procesele-verbale din data de 29.12.2009 si din data de 17.06.2010, nota de constatare nr. 1532/10.08.2010 si cea întocmită la data de 13.05.2011 si adresa nr. 1340/08.05.2012, cu ocazia deplasărilor la fata locului comisiile constatând ca terenul aflat in proprietatea reclamantului nu a putut fi cultivat cu porumb datorita infiltrațiilor de apa provenind din cele 3 lacuri edificate de parat pe propriul teren, învecinat cu terenul reclamantului.
Conform raportului de expertiza specialitatea agricultura, întocmit de expert tehnic M. D., coroborat cu raportul de expertiză întocmit de expert G. N. care a precizat că doar pe suprafața de 920 m.p ( 23 m x 40 m) reclamantul nu a putut înființa cultura de porumb datorită excesului de umiditate, reclamantul nu a putut realiza în perioada 2010-2012, cantitatea de kg 1021 kg porumb, evaluată de instanță conform raportului de expertiză întocmit de expert M. D. la suma de 1042 lei (1021 kg x 0,7 lei/kg ( preț mediu de vânzare în zonă.).
În conformitate cu dispozițiile art. 1000 alin. 1 teza a II- a din vechiul cod civil și dispozițiile art. 1376 alin. 1 din noul cod civil, pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general instanța trebuie să constate îndeplinirea a 3 codiții: existența unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre fapta lucrului și prejudiciu, la momentul producerii prejudiciului lucrul să se fi aflat sub paza juridică a celui de la care se pretind despăgubirile.
În speță prejudiciul este reprezentat de producția de porumb nerealizată pe suprafața de 920 mp teren datorită infiltrațiilor din lacul nr. 3 construit pe terenul proprietatea pârâtului, lacurile aflându-se sub paza juridică a pârâtului.
Ca urmare, constatând îndeplinite condițiile răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general, instanța prin raportare la dispozițiile art. 1000 alin. 1 teza a II-a din vechiul Cod civil, art. 1376 alin. 1 si art. 1377 NCC, instanța a dispus obligarea paratului la plata către reclamant a sumei de 1042 lei reprezentând contravaloarea producției de porumb nerealizata de reclamant în perioada 2010-2012 pe suprafața de 920 m.p teren.
Constatând că lacurile 2 și 3 sunt edificate fără autorizație de construire iar amenajarea cu deficiențe a lacului nr. 3 constituie cauza fenomenului de băltire a apei pe terenul reclamantului tribunalul a dispus obligarea pârâtului la astuparea lacurilor nr. 2 si nr. 3, edificate pe terenul său.
În ceea ce privește cererea privind obligarea pârâtului să refacă gardul proprietatea reclamantului și să înlăture pământul depozitat pe gard, tribunalul reține următoarele:
Din adresa primăriei, rezultă că gardul megieș, confecționat din scândura, a fost afectat de pământul provenit din excavarea lacurilor, aflându-se în stadiu de deteriorare .
Conform raportului de expertiza specialitatea agricultura, întocmit de expert tehnic M. D., o parte din pământul rezultat din excavarea celor doua heleșteie a fost depozitat lângă gardul megieș, în urma depozitarii gardul suferind deteriorări. Expertul a arătat că pământul rezultat din excavarea celor doua heleșteie aparținând pârâtului a fost depozitat pe 3 porțiuni ale gardului din scândură, una de 4 metri, alta de 3 metri si alta de 18 metri, afectând porțiunile din gard la baza cărora a fost depozitat pământul, gardul trebuind reparat iar pământul depozitat trebuind înlăturat.
În consecință, s-a dispus obligarea pârâtului la repararea gardului confecționat din scândură, ce desparte proprietatea reclamantului de proprietatea paratului, pe porțiunile identificate în cuprinsul raportului de expertiză specialitatea agricultură, întocmit de expert tehnic judiciar M. D. și obligarea pârâtului la înlăturarea pământului depozitat lângă gardul confecționat din scândură, pe porțiunile identificate în cuprinsul aceluiași raport.
În ceea ce privește cererea privind obligarea pârâtului la plata daunelor cominatorii, în raport de dispozițiile art. 580 alin. 3 cod pr. civilă instanța a respins această cerere, debitorul putând fi constrâns la executarea obligației de a face doar prin aplicarea unei amenzi civile de către instanța de executare, doar după începerea executării silite.
Văzând dispozițiile art. 274 alin 1 cod pr. civilă, s-a dispus obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 2681,56 lei reprezentând 4/5 din cheltuielile de judecata în cuantum total de 3351,96 lei, suportate de reclamant.
Împotriva deciziei nr. 219/2015, la data de 09.12.2015, C. G. a formulat contestație în anulare, considerând că instanța trebuia să aibă în vedere și adresa nr. 5524/13.09.2011 a Administrației Bazinale de A. O. în care s-ar arăta clar că nu ar fi avut nevoie de autorizație de construcție pentru heleșteiele ce i s-au impus a fi închise.
Mai mult, în motivare, arată că instanța de rejudecare a greșit atunci când a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea hidrologie, de concluziile căreia nu a ținut cont deși consideră că trebuia să caseze și să trimită cauza spre rejudecare pentru efectuarea unei asemenea probe deoarece astfel se încalcă un grad de jurisdicție în contestarea unor asemenea probe.
De asemenea, consideră că instanța de recurs, prin admiterea recursului său și reținerea spre rejudecare, a încălcat principiul neînrăutățirii situației în propria cale de atac (non reformatio in peius) și principiul triplului grad de jurisdicție, prin reținerea cauzei spre rejudecare.
Mai arată că instanța trebuia să aibă în vedere concluziile din raportul de expertiză potrivit cu care zona în care este amplasat terenul reclamantului intimat este o zonă concavă pe care se restrâng în mod natural apele după versant.
În plus, consideră că instanța ar fi trebuit să aibă în vedere și titlul de proprietate al intimatului reclamant care a cumpărat o suprafață de teren ce a avut destinația de pășune și nu de teren arabil ce ar urma să fie cultivat cu porumb sau alte culturi agricole.
Prin serviciul registratură, la data de 26.01.2016, intimatul reclamant Beliță M. a depus întâmpinare, solicitând respingerea contestației în anulare deoarece nu este timbrată, este tardivă, fiind depusă peste termenul legal de 15 zile de la data comunicării, este nulă întrucât a fost motivată peste termenul legal de 15 zile prevăzut de lege, este inadmisibilă întrucât nu se încadrează în motivele strict prevăzute de lege, contestația este netemeinică și nelegală.
În motivare, arată că potrivit disp. art. 318 C.p.c. se referă la erorile materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, iar nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
Mai arată că a da posibilitatea de a se plânge acelorași instanțe care au dat hotărârea, de modul în care au apreciat probele și au stabilit raporturile dintre părți, ar însemna să se deschidă părților dreptul de a provoca rejudecarea căii de atac, ceea ce transformă contestația în anulare într-o cale ordinară de atac, mai defavorabilă chiar recursului, care se judecă la o instanță superioară.
Pe fond, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, au fost invocate art. 115-118 C.p.c.
Procedând in conformitate cu dispozițiile art. 137 alin.1 C.pr.civ de la 1865, tribunalul constată că excepțiile invocate de către intimat, privind insuficienta timbrare ,tardivitatea contestației in anulare și nulitatea acesteia, sunt neîntemeiate urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:
Contestatorul a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilita de instanța potrivit dispozițiilor legale incidente in cauza( legea nr.146/1997), dovadă care se află la fila 8 din dosar.
Contestația in anulare a fost depusa de contestator in cadrul termenului prevăzut de dispozițiile art.319 alin.2 c.pr.civ. de la 1865 și cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de dispozițiile art.318 din același cod, astfel ca nu subzistă susținerea intimatului privind tardivitatea și nulitatea acestei contestații.
Analizând contestația în anulare formulată de contestatorul C. G., in raport de actele si lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, o constată inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Contestatorul a susținut in primul motiv că greșeala materială constă in greșita interpretare a probelor administrate nemijlocit precum, prin neluarea in considerare a faptului ca astfel de amenajări hidrologice pot fi efectuate fără a fi necesare solicitări in vederea obținerii autorizației de construire, astfel că instanța trebuia sa aibă in vedere și adresa nr. 5524/13.09.2011, a administrației Bazinelor de A. O. in care se arata clar ca nu avea nevoie de autorizație de construire pentru heleșteiele ce i s-a impus a fi închise precum și faptul că instanța ar fi trebuit sa dispună trimiterea cauzei cu rejudecare pentru efectuarea expertizei specialitatea hidrologie, nu cum s-a procedat de catre instanța de recurs să administreze acest mijloc de probă in rejudecare.
Transpunând aceste susțineri ale contestatorului la dispozițiile art.318 c.pr.civ, se retine ca aceste motive invocate nu se circumscriu unor veritabile greșeli materiale, deoarece contestația in anulare, cale extraordinara de atac de retractare, este deschisă exclusiv, pentru situațiile de la art. 317 c.pr.civ. (necompetență sau vicii privind procedura citării) și art. 318 c.pr.civ( greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs), iar nu pentru greșita apreciere a probelor sau aplicare greșită a legii, care sunt motive de reformare a hotărârii și nici motive care s-ar putea circumscrie unei alte cai extraordinare de atac.
Conform art. 318 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, “hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale s-au când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare s-au de casare”, acest text de lege reglementând contestația în anulare specială.
Greșeala materială la care se referă art. 318 alin.1 teza 1 cod pr. civilă trebuie să fie una evidentă săvârșită de instanță ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante, determinate în soluția pronunțată de instanța a cărei hotărâre este atacată, deci eroarea materială netrebuind să necesite o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor, fiind în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului.
Contestatorul fiind in culpă procesuală, in temeiul art.274 alin.1 c.pr.de la 1865, va fi obligat la plata a 500 lei cu titlu de onorariu avocat către intimat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepțiile insuficientei timbrări, tardivității, nulității contestației.
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul C. G., domiciliat în com. Sâmburești, . împotriva deciziei civile nr. 219/11.11.2015 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant Beliță M., domiciliat în com. Sâmburești, ., având ca obiect obligație de a face, ca inadmisibilă.
Obligă contestatorul la plata a 500 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2016.
Președinte, V. V. | Judecător, D. S. | Judecător, O. M. P. |
Grefier, R. I. T. |
Red. Jud. V.V./16.02.2016
Tehnored.M.S./ 4 ex
| ← Pretenţii. Decizia nr. 162/2016. Tribunalul OLT | Rezoluţiune contract. Decizia nr. 69/2016. Tribunalul OLT → |
|---|
