Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 567/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 567/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 21-08-2014 în dosarul nr. 11680/281/2014
ROMÂNIA |
TRIBUNALUL PRAHOVA |
SECȚIA I CIVILĂ |
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 567 | |
Ședința publică din data de 21.08.2014 | |
Președinte: | D. G. |
Judecători: | N. A. |
Grefier: | E. M. |
Pe rol fiind soluționarea apelului civil, declarat de apelanta – creditoare COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - prin DIRECȚIA GENERALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, Sector 6, împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 25.04.2014, în contradictoriu cu intimatul - debitor M. C., cu domiciliul în Râmnicu Sărat, Cartier Costieni, ., județul B..
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei, conform O.P. nr._/29.04.2014 ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
P. cererea formulată de petenta Societatea Civila Profesionala a Executorilor Judecatoresti (S.) „P. SI M.” s-a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de proces verbal de constatare a contravenției . nr._/14.04.2011, la solicitarea creditoarei C. SA Direcția Generala de Drumuri si Poduri, privind pe debitorul M. C. .
P. încheierea de ședință din data de 25.04.2014 Judecătoria Ploiești a respins cererea formulată de petenta S. „P. ȘI M.”, ca neîntemeiată.
Pentru a reține această soluție instanța de fond a reținut că in conformitate cu art. 632 C.proc.civ., executarea silită se poate efectua numai în baza unui titlu executoriu, art. 665 alin. 5 C.proc.civ., stabilind că instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: pct. 1 – înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
Potrivit art. 37 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare, prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
P. decizia nr. 10 pronunțată la data de 10.06.2013 în soluționarea unui recurs în interesul legii (a se vedea Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din_ ) Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat cu caracter de principiu că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, prevăzută de art. 27 din OG nr. 2/2001, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
În speță, din examinarea înscrisurilor existente la dosarul cauzei rezultă că solicitarea de încuviințare a executării silite privește procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/14.04.2011 întocmit de C.N.A.D.N.R. – S.A. la data de 14.04.2011, a cărui transmitere către presupusul contravenient a fost efectuată direct prin afișare la sediul acestuia în prezența unui martor asistent (fl. 7 dosar).
Față de considerentele anterior expuse, în lipsa unor dovezi care să ateste încunoștințarea debitorului, în prealabil, prin serviciul poștal, cu confirmare de primire, instanța a constatat că procedura de comunicare a actului administrativ sancționator este nelegal îndeplinită.
Or, situația unei nelegale comunicări echivalează, din punct de vedere juridic, cu lipsa acesteia, intervalul imperativ de 15 zile neputând fi calculat decât în raport de data la care procesul-verbal a fost adus la cunoștința destinatarului cu respectarea dispozițiilor legale.
În consecință, de vreme ce însuși momentul de început al curgerii termenului este afectat de nelegala comunicare a procesului-verbal de contravenție, nici sancțiunea pasivității în materie procedurală, respectiv decăderea contravenientului din dreptul de a contesta faptele imputate, nu operează.
Într-un atare caz, prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal de sancționare a faptelor contravenționale poate fi oricând răsturnată de către debitor pe calea formulării unei plângeri contravenționale în fața instanței, fiind pusă sub semnul întrebării nu doar a exigibilitatea creanței pretinse ci însăși existența acesteia în patrimoniul creditoarei.
În consecință, constatând că prezentul procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit de C.N.A.D.N.R. – S.A. la data de 14.04.2011, a cărui transmitere către presupusul contravenient a fost efectuată direct prin afișare la sediul acestuia, nu prezintă caracter de titlu executoriu, în sensul art. 37 din OG nr. 2/2001 și nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de titluri executorii stabilite în capitolul II, titlul I din Cartea a V- a din Codul de procedură civilă, instanța a respins cererea de încuviințare a executării silite formulată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei soluții a declarat apel creditoarea C. SA Direcția Generala de Drumuri si Poduri la data de 21.05.2014.
In motivarea acestuia, creditoarea a arătat că, prin Încheierea atacata, instanța de executare a respins in mod netemeinic si nelegal cererea de încuviințare a executării silite, motivând ca procedura de comunicare a titlului executoriu, „prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiara comunicării prin posta, cu aviz de primire” in conformitate cu prevederile OG 2/2001 si ca procesul - verbal in cauza nu prezintă caracterul de titlu executoriu in sensul dispozițiilor art. 37 din OG 2/2001.
In acest sens, a invocat prevederile art. 27 din OG 2/2001, cu modificările si completările ulterioare.
De asemenea, a mai menționat că emiterea si comunicarea procesului - verbal de contravenție in cauza a fost efectuat in termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare.
P. urmare, a solicitat sa se constate faptul ca procesul - verbal de contravenție in cauza a fost emis in termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei iar comunicarea acestuia s-a efectuat in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.
P. urmare, nu se poate susține faptul ca procedura de comunicare a procesului - verbal de contravenție a fost viciata sau ca debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale.
In acest sens a invocat dispozițiile art. 31 alin. 1 din OG 2/2001, cu modificările si completările ulterioare, și art. 37 din OG 2/2001, cu modificările si completările ulterioare.
De asemenea, a mai menționat ca in cuprinsul procesului - verbal de constatare a contravenției in cauza este identificata creanța supusa executării silite si ca aceasta creanța îndeplinește toate condițiile cerute de lege de a fi certa, lichida si exigibila.
In drept, a invocat Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare.
A mai arătat că stabilirea tarifului de despăgubire este întemeiata pe dreptul C. - SA de a beneficia de repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicita săvârșita de utilizator si in consecința si recuperarea creanțelor aferente, aceste considerente fiind susținute si de dispozițiile generale si obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale a României nr. 57/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002.
P. urmare, a susținut că in speța este vorba de o creanța de drept comun, creanța care îndeplinește condițiile prevăzute de art. 662 NCPC.
Astfel, instanța de fond trebuia sa facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 638 NCPC raportat la art. 640 NCPC si la art. 37 din OG 2/2001, cu modificările si completările ulterioare, si sa constate faptul ca procesul - verbal neatacat in termenul de 15 zile de la comunicare sau luare Ia cunoștința, constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate.
De asemenea, instanța de fond in baza considerentelor de mai sus, trebuia sa constate faptul ca creanța este certa, lichida si exigibila, întrunind cerințele art. 662 alin.1-3 NCPC.
Totodată, instanța de fond in temeiul art. 252 NCPC privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului, in vigoare in România, in momentul pronunțării si deliberării asupra încuviințării executării silite avea obligația sa respectate dispozițiilor art 5 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civila.
P. urmare, instanța de executare avea obligația de a verifica daca procesul - verbal de contravenție a fost adus la cunoștința contravenientului, nu si modalitatea de comunicare a acestuia.
In drept, a invocat art. 665 alin. 6 NCPC, art. 466 si următoarele NCPC.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova la data de 05.06.2014, sub același număr de dosar, nr._ .
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de apel formulate de către apelanta-creditoare, a prevederilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 480 NCPC, tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Potrivit art. 665 alin. 5 NCPC, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:
- cererea de încuviințare a executării silite este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
- hotărârea sau, după caz, înscrisul, nu constituie titlu executoriu, potrivit legii;
- înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege;
- creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
- debitorul se bucură de imunitate de executare;
- titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
- există alte impedimente prevăzute de lege.
Conform art. 37 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare, prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Așa cum rezultă din prevederile art. 27 din O.G nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, “Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”
P. Decizia nr.10/10.06.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii s-a statuat că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, prevăzută de art. 27 din OG 2/2001, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
În cauză de față, în mod justificat, prima instanță a apreciat că procesul-verbal de contravenție . nr._/14.04.2011 întocmit de C. – SA, nu constituie titlu executoriu, în sensul art. 37 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, atât timp cât nu s-a făcut dovada comunicării către contravenient, prin poștă, cu aviz de primire, având în vedere dispozițiile Deciziei nr.10/10.06.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii.
Or, apelanta-creditoare a depus la dosar doar procesul-verbal de comunicare prin afișare la sediul contravenientului M. C. (fila 7 dosar fond), astfel că, reținând că nelegala comunicare are semnificația juridică a lipsei unei asemenea comunicări, Tribunalul apreciază ca fiind corectă concluzia judecătorului fondului în sensul că nu poate determina momentul de la care a început să curgă termenul de 15 zile pentru exercitarea plângerii contravenționale.
Tribunalul nu poate lua în considerare susținerea apelantei în sensul că prima instanță nu avea abilitarea de a verifica dacă procesul-verbal de contravenție a fost legal comunicat, atât timp cât realizarea acestei operațiuni în condiții de legalitate determină caracterul de titlu executoriu al respectivului înscris.
P. urmare, în baza art. 480 cu aplicarea art. 665 alin. 5 NCPC, tribunalul va respinge apelul declarat de creditoarea împotriva Încheierii de ședință din data de 25.04.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca fiind nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta-creditoare COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, P. DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, Sector 6, împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 25.04.2014, în contradictoriu cu intimatul - debitor M. C., cu domiciliul în Râmnicu Sărat, Cartier Costieni, ., județul B., ca fiind nefondat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată in ședință publică azi 21.08.2014.
Președinte, Judecător,
D. G. N. A.
Grefier
E. M.
Red. /tehnored.A.N.
4 ex/25.08.2014
Judecătoria Ploiești-dos.fond_
j.f. M. R.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 921/2014.... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 316/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
