Pretenţii. Decizia nr. 1322/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1322/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 39969/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1322
Ședința publică din data de 21.10.2014
Președinte –C. M.
Judecător -R. C.
Judecător -E. C. D.
Grefier -Cardașol I. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții pârâți D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI DAMBOVITA cu sediul în Targoviste, I.C.V., nr. 1, jud.Dâmbovița și C. J. DĂMBOVITA cu sediul în Tărgoviște, ., jud.Prahova împotriva sentinței civile nr. 2646/19.02.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul reclamant C. DE I. PRIN TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU PERSOANELE ADULTE CU handicap LILIESTI BAICOI cu sediul în Baicoi, ., jud.Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant reprezentat de avocat T. C. în substituire avocat Danieleanu I., lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Reprezentantul intimatului reclamant, având cuvântul, arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului consideră cauza în stare de judecată acordă cuvântul apărătorului intimatului în dezbateri.
Reprezentantul intimatului reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 06.12.2012, sub nr._, reclamantul C. DE I. PRIN TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU PERSOANELE ADULTE CU HANDICAP LILIESTI BAICOI în contradictoriu cu pârâtele C. J. DĂMBOVITA și D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI DAMBOVITA a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: obligarea în solidar a pârâtelor la plata sumei de 6541,90 lei reprezentând diferența între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere ce a revenit ca obligație de plată pentru bolnava I. A., pentru perioada ianuarie 2009-6 aprilie 2009, cu cheltuieli de judecată.
În drept, prezenta acțiune a fost întemeiată pe disp. art. 54 alin. 4 din Legea 448/2206; art. 34 din HG 268/2005 și H.G. nr. 268/2005.
În susținerea acțiunii, reclamantul a depus o . înscrisuri (filele 5-55 dosar).
La 08.10.2013, pârâta D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI DAMBOVITA a depus la dosarul cauzei, întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, având în vedere că decontarea cheltuielilor se realizează între autoritățile administrației publice locale, pe fondul cauzei, solicitând instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La 15.10.2013, pârâta C. J. DÂMBOVITA a depus la dosarul cauzei, întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Ploiești având în vedere disp. art. 5 C.p.c și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, solicitând totodată pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din 27.11.2013, instanța a respins excepțiile invocate de pârâte prin întâmpinare, respectiv: excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Ploiești și excepția lipsei calității procesuale active, ca neîntemeiate.
În cauză, au fost încuviințate următoarele probe, respectiv: proba cu înscrisurile de la dosar și proba cu expertiza contabilă întocmită de expert contabil C. N. (filele 86-95 dosar).
Prin sentința nr 2646/26.02.2014, Judecătoria Ploiești a admis acțiunea formulata de reclamantul C. DE I. PRIN TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU PERSOANELE ADULTE CU HANDICAP LILIESTI BAICOI, a obligat pârâtele în solidar la plata sumei de 6541,90 lei către reclamantă reprezentând diferența între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere ce a revenit ca obligație de plată pentru bolnava I. A., pentru perioada ianuarie 2009-6 aprilie 2009, sumă calculată conform raportului de expertiză întocmit în cauză de expert contabil C. N., precum si la plata sumei de 1.000 lei către reclamantă reprezentând contravaloarea cheltuielilor de judecată, respectiv, onorariu expert.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul C. DE I. PRIN TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU PERSOANELE ADULTE CU HANDICAP LILIESTI BAICOI în contradictoriu cu pârâtele C. J. DĂMBOVITA și D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI DAMBOVITA a formulat prezenta acțiune, solicitând obligarea pârâtelor în solidar la plata sumei de 6541,90 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate pentru persoane cu handicap având domiciliul în jud. Dâmbovița, respectiv pentru numita I. A. cu domiciliul în ., în perioada ianuarie 2009-6 aprilie 2009.
Instanța reține că pentru recuperarea cheltuielilor stabilite pentru centru rezidențial Liliești Băicoi, reclamantul a emis factura nr. 3/18.10.2012 în valoare de 6541,90 lei.
Potrivit art. 34 din HG nr. 268/2007, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Direcția Generală de Asistență Socială pe raza căreia își au domiciliul persoanele instituționalizate pe raza altui județ decât cel de domiciliu este obligată alături de C. Județean din raza de domiciliu - ce repartizează atare fonduri - la plata diferenței între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere ce revine ca obligație de plată beneficiarului/aparținătorului, norme legale față de a căror incidență în speță, instanța apreciază întemeiată acțiunea formulată de reclamant.
Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de expert C. N. (filele 86-95 dosar), instanța va reține că pârâtele, în solidar, datorează reclamantului suma de 6541,90 lei reprezentând contravaloarea diferenței între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere a unei persoane cu domiciliul în ., pe care pârâta C. J. DĂMBOVITA în solidar cu D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI DAMBOVITA trebuie să o plătească reclamantului, pentru serviciile sociale prestate în conformitate cu prevederile Legii 448/2006, în perioada ianuarie 2009-6 aprilie 2009.
Expertul desemnat în cauză a făcut precizarea că persoana asistată ce a făcut obiectul sumelor facturate de către reclamant în persoana numitei I. A. a acoperit cota parte ce a revenit acesteia din contravaloarea cheltuielilor de întreținere și ca urmare decontarea se datorează la nivelul costurilor lunare/asistat realizate, știind că au fost sub limita maximă impusă de HGR 23/2010 și că au fost aprobate lunar de către C. Județean Prahova.
Față de considerentele ce preced și în baza textelor de lege invocate, instanța va admite acțiunea astfel cum a fost formulată de reclamantul C. DE I. PRIN TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU PERSOANELE ADULTE CU HANDICAP LILIESTI BAICOI în sensul celor mai sus expuse, iar în baza art. 274 Cod proc.civ urmează a obliga în solidar pârâtele la plata sumei de 1.000 lei către reclamantă, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de judecată, respectiv onorariu expert contabil.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs pârâții D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI DAMBOVITA și C. J. DÂMBOVITA.
Pârâtul C. J. DÂMBOVITA, in motivarea recursului său, a arătat că Judecătoria Ploiești a pronunțat o sentința nelegala, cu interpretarea greșita a legii.
In susținerea celor menționate a invocat disp. art. 34 din H.G nr. 268/2007, arătând că prevederile prezentelor Norme nu sunt aplicabile persoanelor cu handicap admise in centrele rezidențiale din alte județe, anterior apariției acestora, situație in care se afla si beneficiarii pentru care se solicita decontarea unor astfel de cheltuieli (legea neaplicându-se retroactiv).
De asemenea, instanța in mod greșit nu a reținut apărarea instituției pârâte referitoare la condițiile de admisibilitate a obligației de decontare a cheltuielilor ocazionate de ocrotirea si asistarea persoanelor cu handicap care au domiciliul în alte județe/sectoare ale municipiului București decât cel pe raza căruia se află centrul rezidențial.
Astfel, a menționat că, in cazul in care instituția pârâtă ar fi avut o astfel de obligație, aceasta nu se putea naște fără a exista acordul conducătorului instituției de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidențial in care urmează sa fie admisa persoana cu handicap (art.54 din Legea nr-.448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata precum si art. 3 4 din KG nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006). Având in vedere ca nu exista solicitare din partea D.G.A.S.P.C. Dambovita pentru persoana menționata de reclamanta, solicitare ce trebuia sa existe anterior admiterii acestora in centrele de pe raza județului Prahova, instituția pârâtă nu a putut fi obligata Ia plata pentru persoanele adulte cu handicap admise anterior apariției actelor normative invocate, respectiv Legea nr.448/2006 si H.G nr.268/2007.
Așadar, atât solicitarea, cat si acordul conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul este o condiție imperativa pentru decontarea cheltuielilor, domiciliul persoanei cu handicap nefiind un motiv suficient in vederea decontării unor astfel de cheltuieli. Acest lucru reiese si din adresele nr._/09.07.2010 si nr._/06.02.2012 din partea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap potrivit cărora în situația in care nu exista solicitarea conducătorului direcției generale de asistenta sociala si protecția copilului din unitatea administrativ - teritoriala in care persoana cu handicap isi are domiciliul, privind admiterea acesteia . public din alt județ decât cel de domiciliu, nu se realizează decontarea cheltuielilor. Conform Codului Civil, art.9 alin.l, inițiatorul proiectului de lege, in speța ANPH, poate face interpretarea oficiala a actului normativ.
Faptul ca solicitarea si acordul direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul este o condiție imperativa este susținuta si de prevederile H.G. nr.89/2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007.
Mai mult, pârâta a mai învederat faptul ca, fiecare direcție a obținut de la bugetul de stat sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru beneficiarii pe care i-a raportat ca fiind in sistemul propriu de protecție (cum este si cazul beneficiarilor in cauza), iar daca ar fi admisibila cererea reclamantei ar exista o dubla finanțare pentru aceiași beneficiari (ar însemna ca si instituția pârâtă sa solicite de la bugetul de stat pentru aceiași beneficiari sumele destinate întreținerii acestora, sume care de fapt au fost alocate deja DGASPC Prahova - C. de îngrijire prin Terapie Ocupaționala pentru Persoanele Adulte cu Handicap Liliesti-Baicoi). Pentru a demonstra ca este admisibila acțiunea, reclamanta trebuia sa facă dovada ca pentru beneficiarii in speța nu au fost alocate Consiliului Județean Prahova - C. de îngrijire prin Terapie Ocupaționala pentru Persoanele Adulte cu Handicap Liliesti-Baicoi, sumele necesare acoperirii cheltuielilor de întreținere pentru aceștia.
Având in vedere cele mai susmenționate, a solicitat admiterea recursului si modificarea în tot a sentinței civile nr. 2646/19.02.2014 pronunțata de Judecătoria Ploiești in dosarul nr._ in sensul respingerii cererii formulate de către C. de îngrijire prin Terapie Ocupaționala pentru Persoanele Adulte cu Handicap Liliesti-Baicoi.
In drept, a invocat dispozițiile art. 299 – 303 C.pr.civ.
Pârâta D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI DAMBOVITA in susținerea recursului formulat a precizat că Judecătoria Ploiești a pronunțat o sentința nelegala, cu interpretarea greșita a legii. Astfel, a invocat disp. art. 34 din H.G nr 268/2007.
Astfel, a învederat că prevederile prezentelor Norme nu sunt aplicabile persoanelor cu handicap admise in centrele rezidențiale din alte județe, anterior apariției acestora, situație in care se afla si beneficiarii pentru care se solicita decontarea unor astfel de cheltuieli (legea neaplicându-se retroactiv).
De asemenea, a mai precizat că instanța in mod greșit nu a reținut apărarea instituției pârâte referitoare la condițiile de admisibilitate a obligației de decontare a cheltuielilor ocazionate de ocrotirea si asistarea persoanelor cu handicap care au domiciliul în alte județe/sectoare ale municipiului București decât cel pe raza căruia se afla centrul rezidențial.
Astfel, in cazul in care instituția pârâtă ar fi avut o astfel de obligație, aceasta nu se putea naște fara a exista acordul conducătorului instituției de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidențial in care urmează sa fie admisa persoana cu handicap (art. 54 din Legea nr. 448/2006privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata precum și art. 34 din H.G nr. 268/2007pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare prevederilor Legii nr. 448/2006). Totodată, având in vedere ca nu exista solicitare din partea D.G.A.S.P.C. Dâmbovița pentru persoana menționata de reclamanta, solicitare ce trebuia sa existe anterior admiterii acestora in centrele de pe raza județului Prahova instituția pârâtă nu poate fi obligata Ia plata pentru persoanele adulte cu handicap admise anterior apariției actelor normative invocate, respectiv Legea nr. 448/2006 si H.G nr. 268/2007.
Atât solicitarea, cat si acordul conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorială în cărei persoana cu handicap își are domiciliul este o condiție imperativa pentru decontarea cheltuielilor, domiciliul persoanei cu handicap nefiind un motiv suficient in vederea decontării unor astfel de cheltuieli. Acest lucru reiese si din adresele nr._/09.07.2010 si nr._/06.02.2012 din partea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap.
Așadar, faptul ca solicitarea si acordul direcției generale de asistența socială și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul este o condiție imperativa este susținuta si de prevederile H.G. nr. 89/2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007.
Mai mult, fiecare direcție a obținut de la bugetul de stat sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru beneficiarii pe care i-a raportat ca fiind in sistemul propriu de protecție (cum este si cazul beneficiarilor in cauza), iar daca ar fi admisibila cererea reclamantei ar exista o dubla finanțare pentru aceiași beneficiari. Pentru a demonstra ca este admisibila acțiunea, reclamanta trebuia sa facă dovada ca pentru beneficiarii in speța nu au fost alocate Consiliului Județean Prahova - C. de îngrijire prin Terapie Ocupaționala pentru Persoanele Adulte cu Handicap Liliesti-Baicoi, sumele necesare acoperirii cheltuielilor de întreținere pentru aceștia.
Având in vedere cele menționate, a solicitat admiterea recursului si schimbarea in tot a sentinței civile nr. 2646/19.02.2014 pronunțata de Judecătoria Ploiești in dosarul nr._ in sensul respingerii Cererii formulate de către C. de îngrijire prin Terapie Ocupaționala pentru Persoanele Adulte cu Handicap Liliesti-Baicoi.
In drept, a invocat dispozițiile art. 299 - 303 C.pr.civ.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurentele-pârâte, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap „persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită și protejată într-un centru din localitatea/județul în a cărei/cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința".În baza alin. (3) al aceluiași text de lege „ în cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate în condițiile prevăzute la alin. (1), persoana cu handicap poate fi îngrijită și protejată într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială.
A.. (4) și (5) ale art. 54 stabilesc că decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată, iar modalitatea de decontare va fi stabilită prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
Normele Metodologice în discuție au fost aprobate prin HG nr. 268/2007 publicată în M. Of. nr. 233 din 04 aprilie 2007.
Potrivit art. 34 alin. (1) din cuprinsul acestora „de la data publicării prezentelor norme metodologice, admiterea persoanelor cu handicap în centrele rezidențiale publice din alt județ decât cel de domiciliu se face numai la solicitarea conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul".
În lumina dispozițiilor alin. (2) solicitarea cuprinde acordul direcției generale de asistență socială și protecția copilului de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidențial în care urmează să fie admisă persoana cu handicap.
Din interpretarea acestor texte de lege și având în vedere principiile care guvernează aplicarea în timp a legii rezultă că pentru persoanele care cad sub incidența Legii nr. 448/2006 și admise în centre rezidențiale anterior datei de 4 aprilie 2007, data intrării în vigoare a HG nr. 268/2007 nu sunt necesare formalitățile prevăzute de Normele Metodologice de punere în aplicare a respectivului act normativ.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, tribunalul apreciază că acesta este nefondat, având în vedere că în cauză nu este aplicabil principiul constituțional referitor la neretroactivitatea legii, potrivit art. 15 din Constituție.
Astfel, se apreciază că nu este vorba despre persoane cu handicap asistate, ce au fost admise spre internare după apariția acestor modificări legislative, ci ne aflăm în situația unor persoane internate anterior, cu mult înainte de apariția actului normativ respectiv.
Or, din analizarea textului, rezultă că se vorbește despre interzicerea admiterii în centrele rezidențiale a unor persoane cu handicap în lipsa solicitării exprese a conducătorului direcției generale de asistență socială, or, în cauza de față, după cum s-a precizat mai sus, este vorba despre o persoană care se afla deja internată în C. de Îngrijire prin Terapie Ocupaționala pentru Persoane Adulte cu Handicap Liliești –Băicoi.
Potrivit interpretării date de pârâtă textului de lege amintit, ar rezulta că respectivele persoane ar fi trebuit de îndată externate, iar o eventuală re-internare să se facă doar cu acordul expres al DGASPC Dâmbovița, lucru imposibil.
Este nefondat și al doilea motiv de recurs invocat de pârâta DGASPC Dâmbovița, referitor la lipsa unei solicitări exprese din partea conducătorului acestei instituții, pentru aceleași considerente menționate anterior, în sensul că nu se poate vorbi de admiterea unei persoane cu handicap care deja este internată într-un centru rezidențial special.
Referitor la recursul formulat de pârâtul C. Județean Dâmbovița, tribunalul constată că primul motiv de recurs vizează, la fel, încălcarea principului neretroactivității legii, or în cauza de față acest principiu nu a fost încălcat, deoarece situația de față presupunea existența deja, la momentul apariției actului normativ respectiv, a unor persoane cu handicap care erau internate în C. de Îngrijire prin Terapie Ocupaționala pentru Persoane Adulte cu Handicap Liliești Băicoi, astfel că nu se poate vorbi despre o admitere (internare) în acest centru.
La fel, se apreciază că nu se impunea necesitatea unei convenții anterioare internării în C. de Îngrijire prin Terapie Ocupaționala pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlați, pentru că este vorba despre persoane cu handicap care deja erau admise (internate) în respectivul centru.
Nu în ultimul rând, tribunalul consideră că în mod corect C. Județean Dâmbovița a figurat ca parte în această cauză, având în vedere că, potrivit Legii 448/2006, această instituție are obligația să vireze sumele de bani pârâtei DGASPC Dâmbovița pentru decontarea cheltuielilor ce îi revin acesteia din urmă, în legătură cu persoanele cu handicap asistate în centrele rezidențiale speciale.
În raport de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 5, cu aplicarea art. 3041 C.proc.civ., tribunalul va respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentele-petente DGASPC Dâmbovița și C. Județean Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 2646/26.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI DAMBOVITA cu sediul în Targoviste, I.C.V., nr. 1, jud.Dâmbovița și C. J. DÂMBOVITA cu sediul în Tărgoviște, ., jud.Prahova împotriva sentinței civile nr. 2646/19.02.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul reclamant C. DE I. PRIN TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU PERSOANELE ADULTE CU HANDICAP LILIESTI BAICOI cu sediul în Baicoi, ., jud.Prahova, ca nefondate.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședință publică azi 21.10.2014.
Președinte Judecători
C. M. R. C. E. C. D.
Grefier
Cardașol I. N.
Red. ECD/tehnored ECD
2 ex/03.12.2014
Jud fond S. Z.
Dos fond_
Operator date cu caracter personal 5595
| ← Fond funciar. Decizia nr. 255/2014. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 553/2014. Tribunalul... → |
|---|
