Fond funciar. Decizia nr. 255/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 255/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 575/105/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 255
Ședința publică din data de 19.02.2014
Președinte: M. C. A.
Judecători: P.-A. A.
Ș. O. C.
Grefier: N. L. E.
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuentul B. G., domiciliat în comuna Valea Călugărească, .. 29, jud. Prahova, împotriva deciziei civile nr. 646/10.04.2013, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații M. I. și M. I., domiciliați în comuna Valea Călugărească, ., ., C. LOCALĂ VALEA CĂLUGĂREASCĂ DE FOND FUNCIAR, cu sediul în .. Prahova, și C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA DE FOND FUNCIAR, cu sediul în Ploiești, jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă la cele două strigări ale cauzei revizuentul personal și asistat de avocat I. T. și reprezentantul intimaților M. I. și M. I., avocat S. C., lipsind intimatele C. Locală Valea Călugărească de Fond Funciar și C. Județeană Prahova de Fond Funciar.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că a fost atașat dosarul de fond, în care a fost pronunțată decizia a cărei revizuire se solicită, după care
La prima strigare a cauzei, apărătorul revizuentului, având cuvântul, arată că au fost depuse la dosar mai multe înscrisuri, care însă nu se regăsesc la dosar, astfel că le depune la acest termen de judecată, în copie, respectiv: adeverința nr. 296/16.09.1991 emisă de C. Comunală Valea Călugărească, adresa din 16.12.2002 emisă de Prefectura Județului Prahova către revizuent, procesul-verbal nr. 923/20.11.1998, încheiat de C. Locală pentru Aplicarea Legilor 18/1991 și 169/1997, certificatul de moștenitor nr. 1025/15.04.1993, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/6.10.1980, procesul-verbal încheiat la data de 03.05.1947, autentificat sub nr. 33/06.01.1998.
Apărătorul intimaților M. I. și M. I., având cuvântul, arată că actele invocate de apărătorul revizuentului nu au fost depuse la dosar, astfel cum acesta susține, împrejurare constată în urma verificării dosarului la arhivă. Totodată, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua la cunoștință de înscrisurile depuse la dosar de apărătorul revizuentului, dar care nu i-au fost comunicate.
Tribunalul dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a se comunica apărătorului intimaților M. I. și M. I. un exemplar al înscrisurilor depuse la dosar de către apărătorul revizuentului.
La a doua strigare a cauzei, apărătorul intimaților M. I. și M. I., având cuvântul, arată că i-au fost comunicate înscrisurile de către apărătorul revizuentului. Totodată, invocă excepția tardivității formulării cererii de revizuire, conform art. 324 alin 1 cod proc. civilă, termenul de revizuire este de o lună de la momentul descoperirii înscrisului nou, însă revizuentul cunoaște înscrisurile de care se prevalează, respectiv adeverința nr. 296/16.09.1991 emisă de C. Comunală Valea Călugărească și procesul-verbal nr. 923/20.11.1998, încheiat de C. Locală pentru Aplicarea Legilor 18/1991 și 169/1997, de la data de 10.04.2013, moment de la care s-a scurs mai mult de o lună, astfel că solicită admiterea excepției tardivității formulării revizuire și respingerea acesteia ca tardiv formulată, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul revizuentului, având cuvântul, solicită respingerea excepției tardivității formulării cererii de revizuire invocată de apărătorul intimaților M. I. și M. I., având în vedere că revizuentul a luat la cunoștință adeverința nr. 296/16.09.1991 emisă de C. Comunală Valea Călugărească și procesul-verbal nr. 923/20.11.1998, încheiat de C. Locală pentru Aplicarea Legilor 18/1991 și 169/1997 ulterior pronunțării deciziei civile nr. 646/2013, a cărei revizuire se solicită, în urmă cu 45 de zile, deci la începutul anului 2014, astfel că cererea de revizuire a fost formulată în termenul legal.
Apărătorul intimaților M. I. și M. I., având cuvântul, invocă excepția inadmisibilității cererii de revizuire, având în vedere că prin decizia civilă nr. 646/2013 a Tribunalului Prahova a fost respinsă contestația în anulare formată de contestatorul B. G., astfel că potrivit art. 312 cod proc. civilă, revizuirea se poate formula împotriva unei hotărâri rămase definitive la instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, fiind o reglementare care dispune cu privire la organizarea activității de judecată, normele acesteia fiind imperative și de strictă interpretare, astfel că nu se poate formula cerere de revizuire împotriva unei hotărâri prin care a fost soluționată o contestație în anulare, depunând la dosar notă de ședință în sensul excepțiilor invocate.
Apărătorul revizuentului, având cuvântul, solicită respingerea excepției inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimații M. I. și M. I., prin apărător, având în vedere că orice hotărâre poate fi supusă unei căii extraordinare de atac și, pe cale de consecință, decizia civilă nr. 646/2013 poate fi atacată cu cerere de revizuire.
Tribunalul acordă totodată cuvântul în dezbaterea cererii de revizuire dedusă judecății.
Apărătorul revizuentului, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea cererii de revizuire, anularea deciziei atacate și a tuturor măsurilor luate, cu cheltuieli mde judecată pe cale separată, având în vedere că revizuentul a luat la cunoștință adeverința nr. 296/16.09.1991 emisă de C. Comunală Valea Călugărească și procesul-verbal nr. 923/20.11.1998, încheiat de C. Locală pentru Aplicarea Legilor 18/1991 și 169/1997 la începutul anului 2014, înscrisuri din care reiese că este proprietarul întregului teren, necunoașterea acelor înscrisuri având ca și consecință pierderea de către revizuent a tuturor litigiilor, fără a se putea folosi de înscrisurile respective.
Apărătorul intimaților M. I. și M. I., având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea cererii de revizuire, având în vedere că înscrisurile invocate sunt depuse și în alte dosare în care revizuentul este parte, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul revizuentului, având cuvântul, solicită respingerea apărătorului intimaților M. I. și M. I. de obligare la plata cheltuielilor de judecată, întrucât acestea nu sunt dovedite.
Apărătorul intimaților M. I. și M. I., având cuvântul, revine și solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 30.01.2014 pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ revizuientul B. G., în contradictoriu cu intimații M. I., M. I., C. LOCALĂ VALEA CĂLUGĂREASCĂ DE FOND FUNCIAR și C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA DE FOND FUNCIAR a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 646/10.04.2012 a Tribunalului Prahova, pronunțata in prezentul dosar.
In motivarea cererii, revizuentul a arătat că după rămânerea definitivă și irevocabilă a deciziei civile nr. 646/10.04.2013 a intrat în posesia unor înscrisuri noi, pe care nu le-a administrat în cadrul procesului care s-a soluționat, nefiind în posesia acestora.
A arătat revizuentul că aceste înscrisuri noi fac dovada faptului că este proprietarul suprafeței de 2,10 ha teren, situată în intravilanul și extravilanul .. Prahova, acestea provenind de la Consiliul Local al . și de la C. Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991.
Astfel, s-a susținut de revizuient că din aceste acte rezultă faptul că în mod indubitabil suprafața de teren în litigiu provine de la autorii comuni B. Ș. și B. D..
Pentru toate aceste motive, s-a solicitat a se admite cererea de revizuire, în sensul anulării deciziei civile atacate pronunțată de către Tribunalul Prahova.
În dovedirea cererii, revizuentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, acestea fiind atașate la prezenta cerere.
Legal citați, intimații M. I. și M. M. I. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția inadmisibilității cererii, întrucât cererea formulată este inadmisibilă potrivit art. 312 C.pr.civ. privind revizuirea, care este o cale de atac extraordinară, astfel că, hotărârea dată în soluționarea unei contestații în anulare nu poate fi supusă căii extraordinare de atac a revizuirii, situație ce face ca cererea formulată de revizuent să fie inadmisibilă.
Intimații M. I. și M. M. I. au invocat și excepția tardivității formulării cererii de revizuire, conform art. 324 alin 1 C.pr.civ. care prevede că termenul de revizuire este de o lună de zile, iar acest termen curge din ziua în care s-a descoperit înscrisul nou, invocat în baza disp. art. 322 pct. 5 C.pr.civ., potrivit prevederilor disp. art. 324 alin. 4 pct. 4 C.pr.civ.
Au arătat intimații, în susținerea acestei excepții, că revizuentul cunoștea aceste acte invocate ca acte noi în dovedirea cererii de revizuire, iar termenul de o lună de zile ce a curs de la data pronunțării deciziei atacate – 10.04.2013, fiind depășit la data de 30.01.2014, când s-a înregistrat cererea de revizuire, astfel, au solicitat admiterea excepției tardivității formulării cererii de revizuire și, respingerea acestei cereri de revizuire, ca tardiv introdusă, cu cheltuieli de judecată.
Examinând actele și lucrările dosarului, revizuirea formulată, motivele cererii de revizuire, față de dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul constată următoare:
Prin cererea înregistrată la data de 06.10.2009. pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._/281/2009 reclamantul B. G. a chemat în judecată pe pârâții C. Locală Valea Călugărească de aplicare a legilor fondului funciar, M. I., M. I. și C. Județeană Prahova de Fond Funciar, solicitând instanței să se pronunțe o hotărâre prin care să dispună anularea parțială a titlurilor de proprietate eliberate de C. Județeană nr._/08.06.2004 și 141/17.05.2004, precum și la plata contravalorii lipsei de folosință pentru ultimii 3 ani a suprafeței ce a fost ocupată de pârâți fără drept.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 18/1991 modificată prin Legea nr. 169/1997 art. III, Legea nr. 18/1991 modificată prin Legea nr. 247/2005 art. 58 și Legea nr. 1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
La data de 15.01.2010 reclamantul a formulat completare la acțiune solicitând anularea parțială a titlurilor de proprietate nr. 141/17.05.2004 și_/08.06.2004 pentru suprafețele de 975 mp și respectiv 2152 mp.
La data de 13.04.2011, reclamantul și-a precizat acțiunea solicitând anularea parțială a titlului de proprietate nr. 141/17.05.2004, anularea parțială a titlului de proprietate nr._/08.06.2004 precum și lipsa de folosință pentru anii agricoli 2007, 2008 și 2009 de la M. I., pentru suprafața de 1000 mp și M. I., pentru suprafața de 2300 mp.
În dovedirea acțiunii, precum și în apărare, în cauză s-au administrat, la solicitarea părților, probe cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză specialitate topo, cu obiectivele stabilite prin încheierea de ședință din 21.01.2010.
Prin sentința civila nr.6869/17.06.2011, Judecătoria Ploiești a respins ca neîntemeiată acțiunea completată și precizată, formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâții, ca neîntemeiată, fiind obligat reclamantul să plătească pârâților M. I. și M. I. M. 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, in termen legal, a declarat recurs reclamantul B. G. arătând ca hotărârea este nelegală și netemeinică, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței, trimiterea cauzei spre rejudecare, în scopul soluționării acesteia în contradictoriu cu titularii titlului de proprietate nr._/2004, pentru completarea expertizei topo în sensul identificării terenurilor solicitate prin cererea de reconstituire de către B. I., a terenurilor cu care acesta s-a înscris în CAP – motivându-se că în raport de pretențiile deduse judecății nu s-a ținut seama de capătul de cerere referitor la nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/2004 privind terenul de 2152 mp. emis în favoarea numiților M. E., B. I., B. G., B. A., impunându-se introducerea în cauză a acestora în calitate de pârâți și că, deși prin cererea completatoare din 15.01.2010, nu s-a precizat cadrul procesual complet prin indicarea numelor, adreselor persoanelor înscrise în titlu, instanța de fond avea obligația legală, conform art.129 alin.5 cod pr. civilă, să pună în discuția părților această împrejurare, în caz contrar soluția privind respingerea acțiunii completată, precizată, având un caracter nelegal.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrata sub același număr unic de dosar la data de 26.09.2011, iar intimații M. I. și M. I. M., legal citați au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, atât timp cât în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins acțiunea ca neîntemeiată.
În urma examinării sentinței atacate prin prisma motivelor de recurs formulate de reclamant, dar si a dispozitiilor legale incidente, precum si sub toate aspectele de fapt si de drept, prin decizia civilă nr. 486/29.03.2012, Tribunalul a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant, apreciind că în mod corect, judecătorul fondului a reținut situația de fapt și a respins acțiunea ca neîntemeiată, constatând că titlul de proprietate nr.141/ 2004 a fost emis cu respectarea normelor legilor fondului funciar privind dreptul la constituire în favoarea pârâților M. asupra terenului de 1000 mp. pct.Acasă, teren deținut în mod legal de aceștia din urmă care au dreptul, în baza prerogativelor conferite în calitate de proprietari, să folosească terenul potrivit destinației acestuia, să-i culeagă fructele sau productele, neputând fi obligați la plata unei lipse de folosințe în favoarea reclamantului care nu are nici un drept de proprietate asupra terenului, iar în ceea ce privește titlul de proprietate nr._/2004 acesta fost emis cu respectarea dispozițiilor legilor fondului funciar, până la proba contrarie, în raport de probele administrate în cauză, de nevalorificarea unor asemenea pretenții față de persoanele nominalizate în cuprinsul acestuia.
Împotriva deciziei civile nr. 486/29.03.2012 a Tribunalului Prahova, numitul B. G. a formulat contestație în anulare – ce a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 02.08.2012.
În motivarea contestației, a arătat că hotărârea este nelegală și netemeinică, menționând că, în primul rând, instanța de recurs a retinut in mod total eronat ca expertul agricol A. D. nu ar fi indicat in expertiza sa tarlalele si parcelele pentru terenurile in litigiu, cel de 1.000 mp. si cel de cca. 2300 m.p. pentru care a solicitat anularea parțiala a celor doua titluri de proprietate din prezentul dosar, fapt neadevarat deoarece expertul A. D., in completarea raportului sau de expertiza tehnica a si identificat pe schița de plan, in baza planului cadastral al . terenuri, astfel ca terenul in litigiu din titlul de proprietate nr._/2004 de cca. 2133 m.p. (cca. 2300 mp. solicitați în acțiune), a fost identificat in aceasta expertiza, fiind situat în tarlaua 56, .> A arătat că, potrivit planului cadastral anexat la completarea raportului de expertiza A. D., terenul in litigiu in suprafața de 1000 m.p, este situat in tarlaua 56 . titlul de proprietate nr. 141/2oo4, ambele situate in pct."Valea M.", instanța de recurs fiind in eroare cu privire la aceste terenuri.
A arătat că, de asemenea, instanța de recurs este tot in eroare materiala, reținând total greșit ca in favoarea moștenitorilor defunctului B. V. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri de 6700 m.p, situate in com. Valea Călugăreasca, . realitate, aceste suprafețe de teren s-au reconstituit nelegal si abuziv de către C. L. de Fond Funciar Valea Călugăreasca si de C. județeană de fond funciar, in punctul (. pe amplasamentul unde se află situat terenul mamei sale B. D., pe care contestatorul l-a solicitat in proprietate conform Legilor fondului funciar.
A precizat că pârâții nu erau persoane îndreptățite să li se constituie si mai ales să li se reconstituie terenurile mamei sale aflate pe amplasamentul din pct."Valea M.", arătând că, de altfel, din chiar certificatul de moștenitor nr. l025/1993, rezultă că este moștenitor al mamei sale, B. D. pentru aceste terenuri in litigiu situate in pct. (.>
A menționat că, de asemenea, chiar si in cazul in care soților M. I. si I. li s-a constituit un drept de proprietate pe suprafața de l000 m.p. aferent casei vândute de mama sa, însăși instanța de recurs recunoaște in considerentele deciziei că trebuie sa i se dea de către Comisiile de fond funciar in posesie si în proprietate aceasta suprafața de 1000 m.p. la care este îndreptățit, dar prevederile Legii nr. 18/1991 si ale celorlalte legi funciare în vigoare, dispun ca pentru restul de teren (de cca.23oo mp.), reconstituit abuziv moștenitorilor defunctului B. V. pe amplasamentul mamei sale, în continuarea terenului de l000 m.p. constituit in proprietate soților M., C. Locală si C. Județeană de fond funciar sunt obligate să îl pună in posesie și să-i reconstituie aceasta diferența de cca. 2300 m.p. teren în natura pe vechiul amplasament „in pct."Valea M.".
A arătat că motivarea instanței de recurs în sensul că, dacă i s-ar fi propus introducerea în cauza a moștenitorilor defunctului B. V. din titlul de proprietate nr._/2004 s-ar fi încălcat principiul disponibilității referitor la părțile din litigiu este părtinitoare si nelegală, deoarece însăși instanța de recurs recunoaște in considerente ca sentința recurată este nelegală, cât timp, în baza cererii sale completatoare din 15.0l.2010 instanța de fond nu a pus in discuția părtilor precizarea cadrului pro¬cesual complet, prin indicarea numelor si adreselor indicate in titlul de proprietate, iar in cazul neconformarii de către reclamant acestor cerinte, instanța de fond avea posibilitatea legala a suspendării judecării cauzei pana la indeplinirea cerințelor instanței.
A precizat că instanța de fond nu a avut rol activ ca de altfel nici instanța de recurs, întrucat nu au respectat dispozițiile art. 129 alin. 4 C.proc.civ. și a arătat, de asemenea, că instanța de recurs este in eroare și nu s-a pronunțat atunci când afirmă în considerentele deciziei contestate că nu au existat probe la dosarul de fond prin care sa dovedească dreptul său de proprietate asupra terenurilor in litigiu, fapt neadevarat, intrucat daca instanța de fond si cea de recurs ar fi analizat bine adeverința nr. 296/16.09.1991 emisa de C. locala de fond funciar Valea Călugăreasca pe numele său pentru terenurile in litigiu, pe verso sunt trecute fiecare suprafață de teren, identificată, adeverința nr. 3437/l0.07.2001 emisa de C. locala de fond funciar Valea Călugăreasca, dar si de procesul-verbal de punere in posesie din 20.02.1998, semnat de membrii Comisiei Locale de Fond Funciar Valea Călugăreasca – menționând și că aceste acte dovedesc dreptul său de proprietate, pe lângă titlul de proprietate ce i-a fost eliberat de C. județeană de fond funciar Prahova, completat cu sentințele judecătorești definitive și irevocabile anexate la dosar.
A solicitat anularea deciziei contestate dar și a sentinței Judecătoriei Ploiești și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin întâmpinare, s-a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
Prin decizia civilă nr. 646/10.04.2013, Tribunalul Prahova a respins contestația în anulare ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce se poate exercita numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, nefiind admisibilă dacă se invocă alte motive decât cele prevăzute de art. 317-318 C.proc.civ.- motivele contestației în anulare fiind prevăzute expres și limitativ de lege, textele care o prevăd fiind de strictă interpretare, pe această cale urmărindu-se repararea unor greșeli materiale evidente privind actele de procedură.
S-a apreciat că în prezenta cauză, motivele invocate de către contestator, nu cad sub incidența prevederilor art. 317 C.proc.civ., ce reglementează ipotezele în care procedura de citare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii sau când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență – motivele invocate neputând forma temei nici pentru o eventuală aplicare a dispozițiilor art. 318 alin. (1) teza I C.proc.civ., dezlegarea dată recursului nefiind rezultatul unei greșeli materiale.
S-a reținut astfel că motivele invocate de către contestator vizează modalitatea în care instanța de recurs a interpretat probele aflate la dosar, neconstituind greșeli materiale în sensul art. 318 C.p.c.
În ceea ce privește incidența art. 318 alin. (1) teza a II-a C.proc.civ., se observă că instanța care a pronunțat hotărârea atacată a analizat toate motivele de recurs și criticile formulate – considerente față de care, Tribunalul a respins contestația în anulare ca inadmisibilă, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva deciziei civile nr. 646/10.04.2013 a Tribunalului Prahova, numitul B. G. a formulat cerere de revizuire, fără a o întemeia în drept – conform motivelor prezentate anterior.
Intimații M. I. și M. I. M. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire, invocând în acest sens excepția inadmisibilității și excepția tardivității cererii formulate.
Analizând cu precădere, în temeiul art. 137 c.pr.civ., excepția tardivității cererii de revizuire invocată de intimați prin întâmpinare, Tribunalul reține următoarele:
Deși revizuentul nu și-a întemeiat în drept cererea de revizuire, din formularea acesteia, respectiv din invocarea unor înscrisuri noi în posesia cărora nu s-ar fi aflat în cadrul procesului ce s-a soluționat, se constată că cererea acestuia se încadrează în prevederile art. 322 pct. 5 c.pr.civ. – articol ce prevede, la teza I, că revizuirea unei hotărâri rămase definitive se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Astfel, examinând excepția tardivității cererii de revizuire, cu referire la cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 teza I Cod procedură civilă (aplicabil în speță), tribunalul constată că, potrivit art. 324 alin. (1) pct. 4 Cod procedură civilă, termenul de revizuire este de o lună și curge din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.
În cauză, revizuentul B. G., deși a depus la dosar mai multe înscrisuri, care a pretins că nu s-ar fi aflat anterior la dosarul cauzei, conform precizării pe care a făcut-o în instanță personal și asistat de apărător ales, acesta a precizat că a luat la cunoștință adeverința nr. 296/16.09.1991 emisă de C. Comunală Valea Călugărească și procesul-verbal nr. 923/20.11.1998, încheiat de C. Locală pentru Aplicarea Legilor 18/1991 și 169/1997 - acestea fiind actele noi invocate expres în prezenta cerere de revizuire - ulterior pronunțării deciziei civile nr. 646/2013, a cărei revizuire se solicită, în urmă cu 45 de zile, deci la începutul anului 2014, astfel că cererea de revizuire a fost formulată în termenul legal .
În pofida acestei afirmații însă, verificând dosarele atașate prezentei cauzei, se constată că adeverința nr. 296/16.09.1991 emisă de C. Comunală Valea Călugărească a fost atașată încă de la data de 6.10.2009 cererii de chemare în judecată formulată de către revizuentul însuși în dosarul de fond nr.17._ al Judecătoriei Ploiești (fila 15), iar procesul-verbal nr. 923/20.11.1998, încheiat de C. Locală pentru Aplicarea Legilor 18/1991 și 169/1997 a fost de asemenea atașat „dezvoltării motivelor de recurs” depuse de revizuent la data de 30.01.2012 (fila 29 dosar recurs nr. 17._ al Tribunalului Prahova).
Rezultă astfel în mod evident care au fost momentele – 6.10.2009 și 30.01.2012 – la care (cel mai târziu) revizuentul a luat cunoștință de înscrisurile pe care și-a întemeiat prezenta cerere de revizuire, prezentate ca înscrisuri noi, de care a pretins că a luat cunoștință la începutul anului 2014, constatându-se că aceste momente se găsesc cu foarte mult peste termenul de o lună prevăzut de disp. art. 324 alin. (1) pct. 1 Cod procedură civilă.
Termenul pentru exercitarea cererii de revizuire are natura juridică a unui termen de decădere a cărei nerespectare atrage, conform art. 103 Cod procedură civilă, sancțiunea decăderii, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată de o împrejurare mai presus de voința sa. În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării – o asemenea situație nefiind însă nici invocată și nici dovedită de recurent în prezenta cauză.
Față de toate aceste considerente, în baza art. 137 cu aplicarea art. 324 alin. (1) pct. 1, art. 101 și art. 103 Cod procedură civilă, tribunalul va admite excepția tardivității cererii de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, invocată de intimați, și va respinge această cerere ca fiind tardivă – soluție ce face inutilă analizarea celorlalte aspecte și susțineri invocate în cauză.
În ce privește cererea intimaților M. de acordare a cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 274 c.pr.civ., tribunalul o va respinge ca nedovedită, având în vedere că la dosar nu a fost depusă nicio chitanță ori alt înscris care să probeze această solicitare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității cererii de revizuire, invocată de intimații M..
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul B. G., domiciliat în comuna Valea Călugărească, .. 29, jud. Prahova, împotriva deciziei civile nr. 646/10.04.2013, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații M. I. și M. I., domiciliați în comuna Valea Călugărească, ., ., C. LOCALĂ VALEA CĂLUGĂREASCĂ DE FOND FUNCIAR, cu sediul în .. Prahova, și C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA DE FOND FUNCIAR, cu sediul în Ploiești, jud. Prahova, ca tardivă.
Respinge cererea intimaților M. de acordare a cheltuielilor de judecată ca nedovedită.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2014.
Președinte Judecători
M. C. A. P.-A. A. Ș. O. C.
Grefier
N. L. E.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red.M.C.A / Tehnored.B.M.D.
2 ex/23.05.2014.
Df._ Trib.Prahova.
Jf. C. I, C. R.I., D. L.C.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1694/2014.... | Pretenţii. Decizia nr. 1322/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
