Acţiune în constatare. Decizia nr. 2988/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2988/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 21-10-2015 în dosarul nr. 2988/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2988
Ședința publică din data de 21 Octombrie 2015
PREȘEDINTE - C.-A. M.
JUDECĂTOR - G. M.
GREFIER - M. - D. B.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul-reclamant D. R. I., CNP_, domiciliat în Ploiești, .. 283, județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2327/19.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-pârât P. N., domiciliat în com. Valea Călugărească, .. 28, județ Prahova.
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 31,00 lei, conform chitanței . nr._/07.04.2015, chitanță anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul ia act că procedura de citare este legal îndeplinită, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, astfel că, analizând actele și lucrările dosarului, invocă, din oficiu, excepția tardivității declarării apelului – având în vedere data la care i s-a comunicat reclamantului hotărârea apelată, respectiv 13.03.2015, conform procesului-verbal de înmânare a actului de procedură aflat la fila 15 dosar fond, și data înregistrării apelului la instanța care a pronunțat hotărârea, apelul fiind expediat prin poștă la data de 14.04.2015, potrivit plicului poștei, iar ultima zi de depunere a cererii de apel a fost în data de 13.04.2015, fiind astfel, depășit termenul legal prevăzut de lege – și rămâne în pronunțare asupra excepției tardivității declarării apelului.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, la data de 13.10.2014, reclamantul D. R. - I. a chemat în judecată civilă pe pârâtul F. P. N., pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să se constate valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare intitulată „proces verbal de vânzare-cumpărare” încheiată la data de 19.09.2013, având ca obiect autoturismul marca Dacia Super N., de culoare verde, având nr. de înmatriculare_ și nr. de identificare UU1R_1 și să se dispună radierea autoturismului menționat - cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, printr-un act sub semnătură privată, i-a vândut pârâtului autoturismul marca Dacia Super N., de culoare verde, având nr. de înmatriculare_ și nr. de identificare UU1R_1, cu suma de 800 lei, la data de 19.09.2013.
A mai arătat că s-a înțeles cu pârâtul ca, în cel mai scurt timp, să perfecteze actele, vânzarea autoturismului având loc în mun. Ploiești, ocazie cu care s-a plătit prețul și s-au predat autoturismul, cheile și actele acestuia, menționând totodată că pârâtul refuză să se întâlnească în vederea perfectării actelor, motiv pentru care s-a văzut nevoit să formuleze prezenta cerere de chemare în judecată.
În drept, reclamantul nu și-a întemeiat acțiunea.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar un set de înscrisuri.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă s-a prezentat la primul de termen de judecat acordat în cauză și a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii.
În cauză, a fost administrată proba cu un înscrisuri, la solicitarea reclamantului.
Prin sentința nr. 2327/19.02.2015 Judecătoria Ploiești a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul D. R. - I. împotriva pârâtului P. N., a constatat dreptul de proprietate al pârâtului asupra autoturismului marca Dacia Super N., cu nr. de identificare UU1R_1, culoare verde jad, înscris în circulație sub nr._, conform convenției de vânzare - cumpărare încheiată la data de 19.09.2013, între părți, si a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtul la radierea autoturismului cu nr. de înmatriculare_, ca inadmisibil, precum si cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin înscrisul sub semnătură privată intitulat „proces verbal de vânzare-cumpărare” încheiat la data de 19.09.2013, reclamantul D. R. - I. a înstrăinat pârâtului F. P. N. autoturismul marca Dacia Super N., cu nr. de identificare UU1R_1, culoare verde jad, înscris în circulație sub nr._, cu prețul de 800 lei (f. 5).
Prima instanță a mai reținut că potrivit practicii judiciare în materie, vânzarea-cumpărarea unui autovehicul este un contract consensual care poate fi încheiat valabil prin act sub semnătură privată, iar prețul real al vânzării este cel trecut în înscris, astfel că dispozițiile legale privitoare la condițiile de validitate ale contractului încheiat trebuie să fie raportate la momentul realizării acordului de voință al părților, când, de altfel, se transmite și dreptul de proprietate potrivit disp. art. 1674 cod civil și nu la momentul autentificării contractului.
Având în vedere cele reținute, instanța de fond, în baza art. 1270, 1674 Cod Civil, coroborate cu art. 1516, 1528 Cod Civil și art. 35 din Cod de procedură civilă, a admis în parte acțiunea și a constatat dreptul de proprietate al pârâtului asupra autoturismului marca Dacia Super N., cu nr. de identificare UU1R_1, culoare verde jad, înscris în circulație sub nr._, conform convenției de vânzare - cumpărare încheiată la data de 19.09.2013 între părți.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtului să radieze autoturismul, instanța de fond a reținut că, potrivit disp. art. 24 din Ordinul nr. 1501 din 13 noiembrie 2006, privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate pot solicita radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.
În baza art. 25 din același act normativ, radierea se face pe baza depunerii certificatului de înmatriculare sau de înregistrare și a plăcuțelor cu număr de înmatriculare ori de înregistrare, după caz, a cărții de identitate a vehiculului (doar pentru vehiculele înmatriculate după 1 iulie 1993), a fișei de înmatriculare cu viza organului fiscal competent al autorității administrației publice locale, stabilită potrivit legii, ori a certificatului de atestare fiscală, precum și a documentelor care atestă faptul că a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 24 alin. 1 - 4.
Prima instanță a constatat astfel că din analiza textelor menționate anterior, rezultă că proprietarul de vehicul înregistrat este obligat să radieze mașina care a fost înstrăinată – dispozițiile art. 1 alin. 2 din același act normativ stabilind competența înmatriculării, radierii, respectiv autorizării provizorii sau pentru probe în favoarea serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, în a căror rază de competență proprietarii își au domiciliul sau sediul ori reședința, în cazul persoanelor fizice cu domiciliul în străinătate.
Chiar dacă vânzătorul nu mai dispune de actele menționate necesare pentru radierea autovehiculului, întrucât le-a predat cumpărătorului în urma înstrăinării autovehiculului, judecătorul fondului a apreciat că acesta are obligația să se adreseze mai întâi organului competent să dispună radierea, să facă dovada acestei solicitări, iar în caz de refuz, să se adreseze tribunalului - secția contencios administrativ, conform disp. Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ – considerente față de care, instanța de fond a respins capătul de cerere având ca obiect radiere autovehicul, ca inadmisibil, deoarece competența aparține unui organ al statului fără activitate jurisdicțională, respectiv Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
În ceea ce privește obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, prima instanță l-a respins ca neîntemeiat, întrucât, în prezenta cauză, pârâtul a fost de acord cu admiterea cererii la primul termen de judecată și, mai mult decât atât, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, nu rezultă că acesta ar fi fost pus în întârziere, prin una din modalitățile prevăzute de lege – ținându-se seama, în acest sens, de prevederile art. 454 C.proc.civ., potrivit cărora „pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se află de drept în întârziere...”.
Împotriva acestei soluții a declarat apel reclamantul D. R.-I., solicitând admiterea acestuia și desființarea sentinței pronunțate de către instanța de fond în sensul de a se admite acțiunea și a se constata că pârâtul este proprietarul autoturismului marca Dacia Super N., cu nr. de identificare UU1R_1, culoarea verde jad, însă înscrisă in circulație sub nr._ și nu_, cum greșit s-a constatat, deoarece acest autoturism fusese înscris în circulație sub acel număr de către alt fost proprietar, nr. care a fost schimbat in_ atunci când reclamantul a înscris in circulație autoturismul ce-l cumpărase sub acel număr. S-a mai solicitat, de asemenea, admiterea capătului de cerere ce a fost respins cu privire la dispunerea radierii autoturismului mai sus menționat, respingerea fiind făcută de către instanța de fond pe considerentul că s-ar fi solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea paratului la radierea mașinii, aspect care este ireal - întrucât reclamantul nu a solicitat obligarea paratului la un asemenea demers, ci a solicitat ca instanța de fond să dispună radierea autoturismului prin mențiune expresă în acest sens în sentință, deoarece Serviciul permise auto și înmatriculări Prahova are la îndemână ca singură cale legală efectuarea mențiunilor de scoatere din circulație a acestui autoturism în baza unei mențiuni privind radierea dispusă in mod expres prin sentință judecătorească de către instanța de judecată.
De asemenea, s-a mai solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxele de timbru și onorariile de avocat achitate atât în faza de judecată în prima instanță cât și în faza de judecata în apel, deoarece din culpa pârâtului nu au fost perfectate la timp actele cu privire la vânzarea - cumpărarea autoturismului prin refuzul prin neprezentare a acestuia în acest sens, ba chiar mai mult, acesta în loc sa perfecteze cu reclamantul actele de vânzare - cumpărare ale autoturismului, a vândut fără a avea calitatea de proprietar de drept mai departe unei alte persoane acest autoturism - aspect care atrage în continuare plata de către reclamant a impozitelor aferente autoturismului în contul Consiliului local în contextul în care reclamantul nici nu mai deține și nici nu mai folosește acest autoturism.
În drept, au fost invocate disp. art. 282 și urm. din codul de procedura
civila.
În probațiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub același număr unic de dosar la data de 22.06.2015.
La termenul de judecată din data de 21.10.2015, tribunalul a invocat, din oficiu, excepția tardivității declarării apelului în raport de data la care s-a comunicat reclamantului sentința apelată –13.03.2015 și data expedierii apelului la instanța care a pronunțat respectiva hotărâre – 14.04.2015.
Examinând încheierea de ședință atacată, prin prisma excepției tardivității declarării apelului invocată din oficiu, tribunalul constată și reține următoarele:
Potrivit art.468 alin.(1) C.pr.civ., „termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel”.
În speță, potrivit procesului – verbal de înmânare, reclamantului D. R. I. i-a fost comunicată Sentința civilă nr. 2327 din data de 19.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, la data de 13.03.2015 (f.15 - dos. fond), ceea ce înseamnă că de la acest moment începe să curgă termenul legal de 30 zile înlăuntrul căruia se putea exercita calea de atac a apelului.
Procedând la calcularea termenului de 30 zile, conform art.181 alin.1 pct.2 C.pr.civ. în sensul că, atunci când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul nici ziua de la care acesta începe să curgă și nici ziua când acesta se împlinește, înseamnă că se putea declara apel până pe data de luni, 13.04.2015 inclusiv.
În cauza dedusă judecății, potrivit ștampilei poștei aplicată pe plicul de expediere a cererii de apel, depus la fila 8 dosar apel, aceasta a fost transmis de reclamant către Judecătoria Ploiești la data de 14.04.2015, așadar, cu depășirea termenului legal de 30 zile de la comunicarea hotărârii care se atacă, termen care, așa cum s-a arătat, expira la data de 13.04.2015, inclusiv, aceasta fiind deci ultima zi în care se putea declara de către reclamant apel împotriva sentinței civile nr. 2327/19.02.2015.
Tribunalul reține totodată că în cauză nu poate opera efectul devolutiv al apelului, având în vedere că, potrivit art. 476 alin. (1) N.c.pr.civ., numai „apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului”.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul urmează să admită excepția tardivității declarării apelului invocată din oficiu și, pe cale de consecință, în temeiul disp. art. 480 alin. 1 C. pr. civ.,va respinge apelul declarat de apelantul-reclamant D. R. I. împotriva sentinței civile nr. 2327/19.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca fiind tardiv introdus – soluționarea excepției astfel invocată făcând imposibilă analizarea celorlalte aspecte incidente în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității declarării apelului, invocată din oficiu.
Respinge apelul declarat de apelantul-reclamant D. R. I., CNP_, domiciliat în Ploiești, .. 283, județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2327/19.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-pârât P. N., domiciliat în com. Valea Călugărească, .. 28, județ Prahova, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.10.2015.
Președinte Judecător
M. C. A. M. G.
Grefier
B. M. D.
Red. MCA/tehnored.MCA
4.ex./22.02.2016
Operator date cu caracter personal 5595
Jud fond M. D.
Dos fond_
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 638/2015.... | Evacuare. Decizia nr. 2953/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
