Contestaţie la executare. Decizia nr. 1079/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1079/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 16-03-2015 în dosarul nr. 1596/331/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1079
Ședința publică din data de 16.03.2015
PREȘEDINTE: E. C. D.
JUDECĂTOR: G. D.
GREFIER: A. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta intimată O. L. ROMANIA IFN SA, cu sediul în București, sector 1, .. 79, . civile nr. 1528/04.11.2014, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimații contestatori D. I., cu domiciliul în com. Izvoarele, .. 164, jud. Prahova și ., cu sediul în com. Izvoarele, .. 164, jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul contestator, reprezentat de avocat T. M., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Având în vedere obiectul contestației la executare și Hotărârea nr. 22/2014 a Colegiului de Conducere a Tribunalului Prahova, instanța invocă din oficiu excepția necompetenței funcționale a Secției I Civile din cadrul Tribunalului Prahova și pune în discuție excepția invocată.
Intimatul contestator, prin apărător, solicită admiterea excepției.
Tribunalul rămâne în pronunțare pe excepție.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M., sub nr._ /16.07.2014 D. I. a formulat in contradictoriu cu intimata O. L. ROMANIA IFN S.A., contestație la executare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună repunerea in termenul legal de formulare a contestației la executare, suspendarea executării silite pornită de executorul judecătoresc S. N. C., în dosarul nr. 57/2014, anularea actelor de executare, constatarea caracterului abuziv al prevederilor art. 4.2 din Anexa D (condiții contractuale generale) la contractul de leasing nr._ si nulității absolute a acestei clauze, întoarcerea executării silite pentru sumele reținute pana la momentul pronunțării unei soluții definitive și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea contestației s-a arătat că în perioada in care trebuia exercitat dreptul de a formula contestație, contestatorul a suportat două operații chirurgicale, starea sănătății sale fiind cauza principală și a întârzierilor la plata ratelor datorate conform contractului de leasing.
După introducerea la plata a unui bilet la ordin pentru care nu exista acoperire, intimata creditoare a cerut rezilierea contractului, in condițiile în care până in acel moment debitorul achitase 34.000 de euro, adică 51 de rate din totalul de 60.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și următoarele din C.proc.civ.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale, excepția lipsei calității procesuale active, a solicitat respingerea cererii de repunere in termen și a contestației la executare.
În motivarea întâmpinării, s-a arătat că in temeiul dispozițiilor art. 713 si 650 alin 1 C.proc.civ. instanța de executare, competentă să soluționeze contestația la executare, este cea din circumscripția căreia se afla biroul executorului judecătoresc, in cauză Judecătoria Pătârlagele, efectele deciziei Curții Constituționale în aceasta materie având efecte numai pentru viitor.
S-a mai arătat că efectuarea unor investigații medicale nu sunt împrejurări de natură să atragă repunerea în termen, contestatorul fiind internat în perioada 30.06._14, adică după data la care expira termenul de decădere prevăzut de art. 714 alin 1 C.proc.civ..
Contestatorul a luat cunoștință de executarea silită la data de 12.06.2014, având timp suficient, până la internare, să formuleze contestația.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, s-a arătat că nu s-a făcut dovada prejudiciului care s-ar putea produce in cazul continuării executării silite, care nu ar putea fi reparat și nici urgența care ar justifica măsura.
S-a mai arătat că, pentru a putea solicita constatarea nulității unei clauza din contractul de leasing, contestatorul ar trebui sa fie parte al acestui contract, insa aceasta calitate o are ..R.L. și nu contestatorul, care a încheiat numai contractul de garanție personala, astfel încât D. I. nu are calitate procesuala activă.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că deși în calitate de administrator al ..R.L. contestatorul avea cunoștință de rezilierea contractului de leasing și de obligațiile ce-i revin, respectiv restituirea bunului, nu a înțeles să dea curs acestei solicitări, continuând să dispună de bunul proprietatea exclusiva a intimatei până la data de 20.12.2013, când s-a reușit recuperarea bunului aflat . de deteriorare.
Deși contestatorul a afirmat că a achitat 51 de rate contractuale, plățile nu au fost făcute de acesta ci de utilizator, ..R.L.
Intimata a afirmat că în cauză contestatorul nu poate face alegații referitoare la raportul juridic dintre intimată și utilizator, mai ales că prin contractul de garanție personală a renunțat la beneficiile de discuțiune și de diviziune.
S-a mai arătat că după recuperarea și valorificarea bunului, valoarea obținută a fost scăzută din creanța urmărită, ultima sumă încasată în contul acestei creanțe fiind cea rezultată din valorificarea autovehiculului.
Ținând seama de dispozițiile art. 15 din OG 51/1997, există obligația de plată a întregii creanțe, scadența până la data restituirii bunului, dacă in contract nu se prevede altfel.
În cauza de față părțile contractului au inclus o clauză penală, toate sumele solicitate fiind certe, lichide si exigibile.
Din perspectiva condițiilor generale de valabilitate ale oricărui act juridic, contractul de leasing a însumat, la data semnării: capacitatea de a contracta a părților, consimțământul valabil exprimat un obiect determinat, o cauză licită, fiind aplicabil principiul de drept prevăzut de art. 969 C.civ.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 715 C.proc.civ., art. 969 C.civ. și ale OG 51/1997.
Au fost comunicate, in copie, actele dosarului de executare silită.
Prin încheierea interlocutorie din 07.10.2013 instanța a admis, motivat, cererea de repunere în termenul de a formula contestație la executare și a respins excepțiile tardivității, necompetenței teritoriale și lipsei calității procesuale active, lipsei de interes si netimbrării, invocate de intimată, ca neîntemeiate.
Prin sentința civilă nr. 1528/04.11.2014, Judecătoria Vălenii de M. a Aamis contestația la executare formulată de contestatorul D. I., în contradictoriu cu intimata O. L. ROMANIA IFN SA, a constatat caracterul abuziv al clauzei din anexa D la Contractul de leasing financiar nr. 6347/17.06.2008, punctul 4.2, referitoare la daunele interese în situația în care finanțatorul optează pentru rezilierea, respectiv denunțarea unilaterală a contractului, a dispus anularea tuturor actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 57/_ al B. S. N. C. și a dispus restituirea tuturor sumelor de bani executate silit, în cadrul acestui dosar de executare, asupra patrimoniului contestatorului.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța a avut în vedere următoarele considerente:
Prin încheierea din camera de consiliu din 28.02.2014, pronunțată de Judecătoria Pătârlagele in dosarul_, a fost încuviințată executarea silita a titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr. 6347 din 17.06.2008, încheiat intre creditoarea . IFN S.A., debitoarea . si garantul D. I..
Acesta din urma a fost înștiințat de către executor, cu privire la înființarea popririi asupra drepturilor salariale, pana la concurenta sumei totale de_,38 lei, reprezentând debit restant (_,99 lei), onorariul executorului judecătoresc (6353,51 lei) si cheltuieli materiale de executare (741,88 lei).
Potrivit notificării trimise anterior începerii executării silite debitul restant in suma de_,99 lei reprezintă diferența dintre creanța totala datorata in baza contractului de leasing si valoarea de înstrăinare a bunului.
În sprijinul acestor pretenții s-au invocat prevederile art. 4.2 din Anexa D la Contractul de L. Financiar nr. 6347/2008 :”În cazul în care Finanțatorul optează pentru rezilierea(…) Utilizatorul va plăti Finanțatorului cu titlu de daune-interese toate ratele de leasing ce ar fi trebuit plătite in cazul in care contractul de leasing financiar ar fi fost executat in totalitate si, cumulativ, va despăgubi Finanțatorul, la cerere, pentru toate cheltuielile împreună cu orice suma ceruta de către finanțator pentru reintrarea in posesia obiectului leasingului”.
Prevederea contractuală citată transpune dispozițiile art. 15 din OG 51/1997.
În drept, instanța a reținut că debitorul contestator D. I. este consumator, în sensul art. 2 din Legea 193/2000.
Potrivit art.4 din același act normativ, o clauza contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul, va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Prin urmare, condițiile legale pentru a constata caracterul abuziv al clauzei contractuale sunt lipsa unei negocieri directe intre părți și efectul aplicării acestei clauze: crearea, în detrimentul consumatorului, a unui dezechilibru semnificativ intre obligațiile asumate si drepturile celui cu care a contractat.
Este un aspect de notorietate faptul că anexele la contractele încheiate de consumatori cu instituțiile financiare, fie că este vorba despre contractele de leasing sau de împrumut, cuprind clauze nenegociabile, înscriindu-se in categoria așa-ziselor contracte-tip. Așadar prima condiție legala in materia clauzelor abuzive este îndeplinita.
Din studiul graficului de rambursare a sumei finanțate, a notificărilor emise de creditoare si a celorlalte înscrisuri din dosarul de executare, reiese ca după vânzarea bunului, deși conform graficului de rambursare ar fi rămas de plătit aproximativ 6000 euro, debitorilor li se solicita suma de_ lei, adică aproximativ_ euro, in condițiile in care din vânzarea bunului se obținuse suma de peste 7000 euro (deci mai mult decât totalul ratelor scadente).
În opinia instanței, prin aplicarea clauzei contractuale incidentă in situația rezilierii contractului de leasing, în modalitatea concretă expusă mai sus, s-a creat un dezechilibru evident intre obligația debitorului și dreptul creditoarei la despăgubire (pentru o creanța de aproximativ 6000 de euro se urmărește o suma dubla).
Constatând caracterul abuziv al clauzei care a stat la baza stabilirii creanței urmărite de creditoare, pe cale de consecința instanța de fond a dispus anularea tuturor actelor de executare silită și in temeiul art. 722 C.proc.civ. întoarcerea executării, prin restituirea tuturor sumelor percepute debitorului.
În temeiul art.453 C.proc.civ. instanța de fond a obligat intimata să plătească contestatorului cheltuielile de judecata avansate de acesta, reprezentate de taxa de timbru.
Împotriva soluției instanței de fond, a declarat apel intimata O. L. ROMANIA IFN SA, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal admiterea apelului, anularea sentinței civile pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de judecată competentă, in speța fiind vorba de Judecătoria Pătârlagele, în subsidiar admiterea apelului, modificarea in tot a sentinței apelate și pe fond respingerea contestației la executare; obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului, apelanta S.C. O. L. ROMÂNIA IFN S.A., a arătat că un prim aspect de ordin procedural pe care îl invocă, în temeiul dispozițiilor art. 186 Cod Procedură Civilă, este cerere de repunere in termenul de a formula apel, având in vedere următoarele aspecte:
La data de 16.01.2015 apelanta intimată a primit din partea B. Stingă C. N. încheierea de încetare a executării silite ca urmare a faptului ca sentința civila nr. 1528/2014 a devenit definitiva prin neapelare.
În urma acestui aspect, a luat legătura cu biroul executorului judecătoresc care i-a comunicat și o copie a sentinței civile atacate.
Apelanta intimată a arătat că din cuprinsul sentinței civile reiese fără putință de tăgada că aceasta nu a fost niciodată comunicată intimatei, având in vedere că în adresa existentă atât în minuta sentinței cât și in dispozitiv, in mod eronat instanța de fond a menționat că sediul societății intimate se găsește in București, sector 1, .. 79, etaj 3; in fapt sediul . IFN SA fiind în București, sector 1, .. 79, nefiind menționat niciun etaj.
Mai mult decât atât apelanta intimată a menționat că la adresa menționată în sentința civilă, își desfășoară activitatea o alta societate comercială, respectiv S.C. O. Factoring SRL, astfel cum rezultă din contractul de închiriere nr. C48 din 29.10.2013.
A mai învederat că la etajul 3 își desfășoară activitatea ., societate care are recepție proprie, neexistând o recepție comună la parterul clădirii, astfel că toate înscrisurile care au menționat expres etajul 3 se duc direct la aceasta societate și nu la societatea apelantă.
Față de aceste aspecte, având în vedere că sentința nu a fost corect comunicată și văzând faptul ca apelanta intimată a luat cunoștință de aceasta la data de 21.01.2015, atunci când după comunicarea încheierii de încetare a executării silite din 16.01.2015, a solicitat lămuriri, în temeiul art. 186 Cod Procedura Civil solicită admiterea cererii și repunerea în termenul de apel a societății intimate.
În ceea ce privește solicitarea apelantei intimate de anulare a sentinței civile, a solicitat să se rețină dispozițiile art. 480 alin 4 Cod Procedura Civila și faptul că aceasta a fost data cu inculcarea normelor ce vizează competența teritorială a instanței de judecata.
A arătat și în fata instanței de fond în conformitate cu prevederile art. 713 (1) coroborat cu art. 650 Cod Pr. Civ, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Vălenii de M..
Conform prevederilor art. 713 Cod Pr. Civila invocat "contestația se introduce la instanța de executare".
Conform art. 650 A. 1 Cod Procedura Civila, instanța de executare este "judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".
În acest a solicitat să se aibă în vedere faptul că instanța care a admis cererea de încuviințare a executării silite in dosarul nr._ este Judecătoria Pătârlagele, iar contestația la executare a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M..
În situația în care instanța de apel va analiza dispozițiile art. 650 Cod Procedura Civila, având in vedere recenta excepție de neconstituționalitate a acestora, a solicitat să se aibă în vedere că efectele deciziilor Curții Constituționale nu se produc decât pentru viitor (art. 147 alin. (4) din Constituție), trebuie să se distingă între executările silite începute și pentru care s-a cerut încuviințarea înainte de publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 348/17.06.2014, respectiv după acest moment.
Așa cum reiese din înscrisurile existente la dosarul cauzei, toate actele procedurale care marchează demararea procedurii executării silite au fost întocmite inainte de data publicării (16.07.2014) in Monitorul Oficial al României a Deciziei nr 348/17.06.2014 sens in care onorata instanța urmează sa aprecieze asupra temeiniciei excepției de necompetenta teritoriala prin aplicarea dispozițiilor art 650 Cod Procedura Civila.
În cazul în care cererea de încuviințare a executării silite a fost înregistrată pe rolul instanței de executare înainte de publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 348/17.06.2014, așa cum este in cazul spetei dedusa judecații, este pe deplin aplicabilă regula potrivit căreia competența rămâne câștigată în favoarea instanței legal învestite, chiar dacă ulterior norma care a determinat competența este înlăturată, regulă consacrată în art. 25 alin. 2 Cod Procedura Civila.
Prin urmare, având in vedere faptul ca prezenta acțiune nu a fost înregistrată pe rolul instanței de executare competente, a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței apelate și admițând excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Vălenii de M., trimiterea cauzei spre rejudecare în favoarea Judecătoriei Patarlagele.
S-a arătat că instanța de fond in mod greșit, a admis cererea de repunere pe rol pentru motivele invocate de contestatorul D. I..
Prin întâmpinarea formulată in cauza de către intimată, s-a arătat că in conformitate cu art. 186 alin 1 Cod Procedura Civila, partea interesata poate fi repusă in termen numai pentru motive temeinic justificate, iar efectuarea unor investigații medicale nu sunt de natura sa atragă repunerea in termen.
Apelanta intimată a solicitat să se observe reaua credința de care a dat dovada contestatorul încercând să inducă în eroare instanța de judecata cu actele medicale depuse, în acest sens a solicitat să se constate că înscrisul denumit bilet de ieșire din spital atestă faptul că contestatorul a fost internat cu începere din 30.06.2014 și până la data de 07.07.2014, adică după data la care expira termenul de decădere impus de art 714 alin 1 Cod Procedura Civila.
A arătat că din înscrisurile existente la dosarul de executare si depuse chiar de contestator la data de 12.06.2014, acesta a luat cunoștință de executarea silita demarată împotriva sa și până la data de 30.06.2014, dată la care a fost internat acesta a avut suficient timp pentru a formula o contestație la executare, cu atât mai mult cu cât acesta din urma are numai două pagini și este nemotivata.
În conformitate cu dispozițiile art. 714 alin 1 Cod Procedură Civilă, contestația la executare se depune la instanța de executare in termen de maxim 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă.
Art. 714. - (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: h contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă;
2.cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;
3.debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.
A solicitat să se rețină faptul că, așa cum reiese din înscrisurile de la dosar, coroborat cu recunoașterile contestatorului din acțiunea introductivă, prezenta contestație a fost depusă cu depășirea termenului legal de 15 zile.
În conformitate cu textul legal imperativ al art. 714 Cod Procedura Civila acesta putea formula contestație la executare in termen de 15 zile, termen care așa cum recunoaște se împlinea la data de 30.06.2014.
Cu toate acestea, intimatul nu a respectat acest termen de decădere și a înregistrat pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. prezenta contestație la executare la data de 16.07.2014, cu depășirea termenului de 15 zile.
În conformitate cu dispozițiile art. 185 alin 1 Cod Procedura Civila neexercitarea unui drept procesual într-un anumit termen, atrage decăderea din exercitarea dreptului.
Mai mult decât atât, teza a Il-a a aceluiași articol arata in mod indubitabil ca orice act făcut peste termen este lovit de nulitate, ^rt. 185. - (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."
Față de toate aceste aspecte, văzând faptul că prin actele depuse la dosarul cauzei contestatorul nu a făcut dovada motivelor temeinic justificate, a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii contestației la executare, ca tardiv formulată.
Pe fondul apelului, a solicitat admiterea acestuia, modificarea in tot a sentinței apelate și pe fond respingerea contestației la executare, ca neîntemeiata.
A arătat că în mod eronat s-a respins excepția lipsei calității procesual active a contestatorului de a solicita constatarea clauzelor abuzive dintr-un contract in care nu este parte, întrucât așa cum rezultă din înscrisurile de la dosarul cauzei, părțile contractante in Contractul de L. Financiar sunt doua persoane juridice, contractanți profesioniste in speța fiind vorba de . IFN SA in calitate de Finanțator si . in calitate de Utilizator, persoane care nu se încadrează in sfera noțiunii de Consumator astfel cum este aceasta data de legea 193/2000.
S-a arătat că numitul D. I. a semnat Contractul de L. Financiar in calitate de administrator al . și nu in calitate de persoana fizica, titular de drepturi si obligații.
Având in vedere acest aspect este fără putința de tăgada că instanța de fond nu ar fi trebuit sa analizeze cererea de constatarea a unor clauze abuzive formulată de o persoana străina de contract, astfel ca se impune admiterea apelului, modificarea in tot a sentinței apelate și respingerea contestației la executare.
A mai învederat faptul că întreaga sentința are la baza doar faptul ca instanța a constatat caracterul abuziv al unor clauze dintr-un contract încheiat intre profesioniști, astfel ca prin înlăturarea acestor aspect instanța de apel nu poate pronunța o alta soluție.
In fapt, apelanta intimată a încheiat cu . contractul de leasing financiar nr. 6347/17.06.2008, prin care am acordat acesteia finanțarea necesara pentru achiziționarea in sistem de leasing financiar a Semiremorcii Langendorf.
Față de considerentul că . nu a înțeles a-și respecta obligațiile contractuale, respectiv de a achita facturile emise de subscrisa, potrivit art. 4.1 din condițiile contractuale generale, intimata a înțeles a rezilia contractul de leasing, emițând in atenția Utilizatorului . notificarea de reziliere nr._/02.10.2012 prin care solicitam restituirea bunului proprietatea subscrisei.
A precizat că prin prezenta cerere de chemare in judecată inițiala intimatul contestator nu arata ce anume contestă, ci se limitează la a preciza ca are probleme de sănătate si ca a intrat in șomaj, astfel ca orice obligație pe care si-a asumat-o nu o mai poate duce la îndeplinire.
A susținut că prin prezenta acțiune, contestatorul D. I. nu poate invoca niciun fel de alegații cu privire la raportul juridic dintre subscrisa si ..
Mai mult decât atat in conformitate cu art 12 alin 1 si 2 din Contractul de Garanție Personala, contestatorul a inteles sa renunțe la ridicarea oricărei excepții de divizune si discuțiune, astfel că cererea acestuia cu privire la cuantumul pretențiilor este una inadmisibila.
Apelanta a învederat că sumele solicitate au fost calculate in conformitate cu dispozițiile contractuale, respectiv art 4.2 din Contractul de L. Financiar încheiat intre . si . IFN SA.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._, la data de 05.02.2015.
În ședința publică din data de 16.03.2015, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței funcționale a Secției I Civile din cadrul Tribunalului Prahova și a rămas în pronunțare asupra excepției.
Analizând excepția invocată din oficiu, în temeiul art. 247 Cod proc.civ, 248 Cod proc.civ., și art. 131 Cod proc.civ., raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și la Hotărârea Colegiului de conducere nr. 22/30.10.2014, potrivit căreia Secția a II-a civilă, de C. Administrativ și Fiscal va soluționa litigiile privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori (inclusiv contestațiile la executare vizând titluri executorii reprezentate de astfel de contracte), Tribunalul constată că secția I civilă nu este competentă funcțional să soluționeze prezenta cale de atac, astfel că în temeiul art. 136 Cod proc.civ., (înainte de modificarea intervenită prin Legea nr. 138/2014) raportat la art. 132 Cod proc.civ. va admite excepția necompetenței funcționale a Tribunalului Prahova, Secția I civilă și va transpune cauza având ca obiect apelul civil de pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Prahova pe rolul Secției a II-a Civilă de C. Administrativ a aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția necompetenței funcționale a instanței, invocată din oficiu.
În temeiul art. 132 și 136 din Noul Cod de procedură civilă rap. la art. 96 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești transpune cauza având ca obiect apelul civil declarat de apelanta intimată O. L. ROMANIA IFN SA, cu sediul în București, sector 1, .. 79, . civile nr. 1528/04.11.2014, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimații contestatori D. I., cu domiciliul în com. Izvoarele, .. 164, jud. Prahova și ., cu sediul în com. Izvoarele, .. 164, jud. Prahova de pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Prahova pe rolul Secției a II-a Civilă de C. Administrativ a aceleiași instanțe.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi. 16.03.2015.
Președinte, | Judecător, |
C. D. E. | D. G. |
Grefier, |
C. A. |
Operator de date cu caracter personal
2 ex/ 14.04.2015
Red/tehnored E.CD.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 928/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1061/2015.... → |
|---|
