Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Decizia nr. 3274/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3274/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 07-12-2015 în dosarul nr. 3274/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3274
Ședința din publică din data de 07.12.2015
Președinte: G. D.
Judecător: P. A. D.
Grefier: A. I. A.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul – pârât R. T. I., identificat cu CNP_, domiciliat în comuna Gura Vitioarei, .. 2, . împotriva sentinței nr. 111/11.08.2015 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. in contradictoriu cu intimata – reclamantă ADMINISTRAȚIA NAȚIOANLĂ A R. DE S. ȘI PROBLEME SPECIALE – UNITATEA TERITORIALĂ 440, cu sediul în localitatea Gura Vitioarei, județul Prahova.
Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei conform chitanței . nr._/17.09.2015, aflată la fila 13 dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată și cererea este legal timbrată, iar apelantul – pârât a depus prin serviciul Registratură cerere de judecare a cauzei în lipsă, după care:
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, constată că apelantul – pârât a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 479 coroborat cu art. 255 și 258 C. pr. Civ. încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri solicitată pe calea cererii de apel, respectiv pe calea întâmpinării, iar cauza fiind în stare de judecată, rămâne în pronunțare asupra apelului declarat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoria Vălenii de M. sub nr. _ , reclamanta Administrația Națională a R. de S. si Probleme speciale - Unitatea Teritoriala 440 a chemat în judecată pe pârâtul R. T., solicitând sa se dispună evacuarea pârâtului din imobilul situat in localitatea Gura Vitioarei, nr.562, Jud. Prahova, . la plata debitului restant, în valoare de 3006 lei, reprezentând contravaloarea chiriei și utilităților, la plata daunelor interese moratorii si a daunelor compensatorii aferente debitului restant.
In motivarea cererii, s-a arătat ca pârâtul a fost locatar al imobilului începând cu anul 1998, în baza unor contracte de închiriere succesive, ultimul fiind încheiat la 03.11.2008. Se susține ca având în vedere specificul imobilului, respectiv . intervenție, acesta a fost destinat exclusiv cazării personalului propriu, care îndeplinea funcții ori atribuții de serviciu care necesita prezenta permanenta sau în caz de urgenta la unitate. Reglementarea din 2008, cuprinsa în Ordinul M. nr.538/2008 a clarificat regimul juridic al imobilului și a dus la încheierea ultimului contract de închiriere între părți, al cărui termen de încetare a fost in luna februarie 2009, fără sa opereze tacita relocatiune, potrivit clauzei contractuale exprese. Se susține că notificările reclamantei pentru plata debitului restant datorat de către parat, reprezentat de contravaloarea chiriei și a utilităților și pentru părăsirea imobilului după expirarea termenului contractual de închiriere au rămas fără rezultat, pârâtul fiind un ocupant, fără drept.
Au fost invocate dispozițiile art.1033-1044 C.proc.civ.
In dovedirea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Paratul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 111 din data de 11.08.2015, Judecătoria Vălenii de M. a admis în parte cererea privind pe reclamant A.N. A R. DE S. SI PROBLEME SPECIALE-U.T.440 și pe pârât R. T. I. având ca obiect evacuare art. 1033 C. ș.u., a dispus evacuarea pârâtului din imobilul din Gura Vitioarei nr. 562, . locuințe aparținând Administrației Naționale a R. de S. si Probleme Speciale - Unitatea Teritoriala 440) jud. Prahova și a respins cererea privind obligarea pârâtului la plata debitului restant constând în chirie, utilități și daune moratorii si compensatorii, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art.1033 alin.1, art.1037, 1038 si 1040 C.proc.civ., dispozițiile speciale privind evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept se aplică, așa cum sugerează și denumirea Titlului XI, în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau după caz ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane. Atunci când dreptul locatarului de a folosi imobilul a încetat și locatorul dorește sa intre în posesia imobilului, acesta va notifica locatarul, în scris, prin intermediul executorului judecătoresc, punându-i în vedere să elibereze și să-i predea liber imobilul, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării. Atunci când proprietarul unui imobil dorește sa îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupa fără nici un drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării. Daca locatarul sau ocupantul notificat refuza să evacueze imobilul sau dacă locatarul a renunțat la dreptul său de a fi notificat și a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanței să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediata a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsa de titlu.
Între reclamanta Administrația Naționala a R. de S. – Unitatea Teritoriala 440 și pârâtul R. T. s-a încheiat contractul de închiriere nr.2406/03.11.2008, având ca obiect procurarea folosinței locuinței de intervenție, situata în Gura Vitioarei, nr.562, ., in favoarea paratului.
Părțile au stabilit ca termenul închirierii să fie până la data de 16.04.2008 și ca tacita relocatiune sa nu opereze.
Pârâtul urma sa plătească o chirie de 35 de lei lunar, calculată conform anexei la contract, iar în cazul neplății sa fie penalizat cu 0,1 % asupra sumei datorate, pentru fiecare zi de întârziere.
De asemenea, conform art.12 li.e) din contract, pârâtul locatar avea obligația de a achita cu regularitate, pentru toate persoanele care locuiesc împreuna în locuința respectiva, toate cotele care revin din cheltuielile de întreținere.
Încheierea acestui contract, pe o perioada relativ scurtă, a reprezentat în fapt, un beneficiu pentru pârât, care nu putea fi încadrat ca persoana îndreptățita la locuința de intervenție, potrivit criteriilor impuse de Ordinul M. nr. 538/2008 (una dintre condițiile esențiale era ca locatarul sa fie angajat al unei unități MAI) și care pe perioada iernii ar fi fost în dificultate să-si găsească o alta locuința și să se mute.
Expirarea termenului contractual și neplata chiriei și a cheltuielilor comune de întreținere au determinat notificarea repetata a pârâtului pentru eliberarea imobilului și plata obligațiilor bănești, notificări ramase fără răspuns.
Instanța de fond a reținut că în prezent pârâtul ocupa imobilul fără nici un titlu, fiind îndeplinite condițiile legale pentru evacuarea sa de urgenta, prin hotărâre executorie, în procedura specială instituita de art.1033 si urmatoarele C.proc.civ.
Cererea reclamantei privind plata datoriei restante reprezentate de chirie, utilități și daunele aferente a fost respinsă, ca neîntemeiata, lipsind dovezi care să ducă la determinarea cuantumului chiriei neplătite, a cheltuielilor de întreținere de recuperat.
Simpla stipulare în contract a acestor obligații și afirmațiile reclamantei nu sunt suficiente, aceasta având datoria să probeze si cuantumul lunar si total (prin facturi fiscale, tabele cu cheltuielile lunare de întreținere etc.). Procedura aleasa de reclamanta, presupunând urgenta în soluționarea cauzei, se bazează pe un probatoriu sumar, însa acest caracter nu exclude necesitatea ca probele să fie concludente și să confirme pretențiile reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul R. T. I., solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii cererii de evacuare.
Apelantul-pârât a susținut că hotărârea instanței este nelegală si neîntemeiata pentru următoarele motive:
În fapt, prin cererea introductivă, reclamanta ANRSPS UT 440 a solicitat evacuarea sa din imobilul la care domiciliază invocând anumite motive care din punctul său de vedere nu erau apte să conducă la admiterea cererii de evacuare.
Arată apelantul-pârât că locuiește in imobilul respectiv din anul 1997 în baza unui contract de închiriere pe care l-a încheiat cu reclamanta, aceasta locuința fiindu-i atribuită la solicitarea sa deoarece la vremea aceea era ofițer activ în cadrul Politiei Vălenii de M..
Și-a respectat obligațiile contractuale așa cum acestea au fost stabilite însa în ultima perioada de timp datorita unor probleme familiale și financiare deosebite (pensia mica, lipsa unui loc de munca) a acumulat în timp restante la plata chiriei și a utilităților, drept pentru care a anunțat conducea UT 440 prin înscrisuri și a apelat la bunăvoința acestora de a-i înțelege situația.
De asemenea nu poate părăsi acest apartament pana când împreuna cu UT 440 vor stabili îmbunătățirile pe care le-a adus la acest apartament și îi vor fi restituite contravaloarea acestora.
Apelantul-pârât a menționat faptul că în perioada de aprox 18 ani de când locuiește în acest imobil i-a adus îmbunătățiri substanțiale ce constau în: refacerea pereților apartamentului și aplicarea de vopsea lavabila în locul humei găsite pe pereți, schimbarea instalațiilor sanitare si electrice, racordarea Ia rețeaua de gaze naturale, racordare la internet, televiziune, telefonie, aplicarea de gresie în baie, apometre, soba de teracota, boiler electric, îmbunătățirea balconului deoarece era într-o stare critica, cumpărarea de fasunguri, prize, întrerupătoare, toate acestea ducând la întreținerea într-o stare buna a acestei locuințe considerând-o ca fiind a sa. Aici se refer și la faptul ca UT 440 încă de la mutarea mea în acest apartament a spus ca o sa i-1 vândă și sa aibă grija de el ca fiind al său iar azi îi doresc evacuarea pentru 3000 lei restanta la chirie, suma pe care se angajează sa o plătesc.
Referitor la ordinul 243 din 28.10.2011 care înlocuiește ordinul 538/2008 al MAI la art. 29 lit. b coroborat cu Legea 114, legea locuinței și legea protecției chiriașilor și pensionarii și urmașii decedaților au dreptul sa cumpere o locuința de serviciu iar in caz contrar pot rămâne chiriași.
De asemenea, menționează ca din anul 2008 nu a mai avut contract de închiriere si a plătit utilități si chirie doar pe vorbe si nu in baza unui desfășurător sau a unor facturi, a plătit sume de bani pentru renovarea scării interioare a blocului, a curții interioare, a curățeniei si multe altele.
Consideră ca în calitate de ofițer in rezerva al MAI care a slujit ca polițist în acest minister si din cauza si pe durata serviciului s-a îmbolnăvit de inima, având in vedere si situația sa financiara si sociala cu multe datorii, soția fără serviciu, el cu o pensie foarte mica, doi copii din care unul minor ca nu cere foarte mult Ministerului de Interne sa îl lase sa poată locui împreuna cu familia, in calitate de chiriaș, încă o perioada de timp stabilita pana când va putea să plătească si restanta chiriei si de altfel sa-și găsească o alta locuința la un preț convenabil de chirie, deoarece nu avem in proprietate nici imobile si nici terenuri.
Arată apelantul – pârât faptul că a solicitat instanței de judecata acordarea unui nou termen in vederea angajării unui avocat si pentru a-mi pregăti apărarea insa Judecătoria Vălenii de M. i-a respins aceasta cerere si a procedat la judecata pe fond a cauzei.
Procedând in acest fel apreciază că a fost încălcat un principiu esențial al unui proces, și anume dreptul la apărare, principiu consacrat si de art. 6 CEDO.
Pentru aceste motive solicita admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Apelantul-pârât a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
In drept, art. 466 si următoarele C.pr.civ
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._, la data de 03.09.2015.
La data de 07.10.2015, intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În fapt, intimata-reclamantă a arătat că prin sentința nr. 111/11.08.2015 pronunțată în dosarul nr._, instanța - în speță Judecătoria Vălenii de M. - a hotărât următoarele:
A admis în parte cererea și: a dispus evacuarea pârâtului din imobilul aparținând unității noastre ;
A respins cererea privind obligarea pârâtului la plata debitului restant constând în chirie, utilități și daune moratorii și compensatorii ca neîntemeiată.
Apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică în ceea ce privește primul capăt de cerere - respectiv evacuarea apelantului din apartamentul proprietatea unității.
Referitor la al doilea capăt de cerere, respectiv plata debitului restant pe care apelantul îl datorează unității precum și daunele aferente, într-adevăr - din motive obiective - nu au putut depune la dosar documente care să demonstreze pretențiile urmând ca în cadrul prezentei întâmpinări să probeze prin documente concludente valoarea debitului restant pe care apelantul îl datorează unității. Arătă că susținerile apelantului sunt neîntemeiate, cu următoarea motivație: apelantul a fost locatar a imobilului aparținând unității începând cu anul 1998, în baza unor contracte de închiriere succesive, ultimul contract fiind încheiat la data de 03.11.2008. Prin apariția Ordinului M. nr. 538/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea unor spații aflate în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, s-a precizat faptul că în locuințele de intervenție sau de serviciu ale Ministerului - pe cale de consecință și ale Unității Teritoriale 440( toate locuințele din Blocul unității au caracter de locuințe de intervenție) pot locui numai salariați care sunt angajați ai unității ( facem precizarea că Ordinulnr.538 /2008 a fost abrogat prin Ordinul nr. 243 din 28 octombrie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea unor spații aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor - dar condiția obligatorie pentru închirierea unui spațiu locativ și anume salariat angajat al unei unități MAI- se menține).
De asemenea, s-au stipulat - conform art.28 din respectivul Ordin - următoarele, cităm: " Situațiile în care contractul de închiriere își pierde valabilitatea, precum și termenele de eliberare a locuinței sunt următoarele:
a)la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat;
b)când titularul contractului de închiriere și-a încetat activitatea în cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative ca urmare a pensionării, inclusiv pe caz de boală, sau a clasării ca inapt, dreptul de folosință a locuinței pe care o deține se exercită pană la expirarea termenului contractual, cu plata chiriei legale;
c)când titularul contractului de închiriere a primit o altă locuință în altă localitate, în termen de 15 zile de la semnarea noului contract de închiriere;
d)când titularul contractului de închiriere a fost mutat în interesul serviciului în altă localitate, în termen de 30 de zile de la obținerea unui nou spațiu locativ, dar nu mai mult de 6 luni de la data mutării;
e)când titularul contractului de închiriere s-a transferat la cerere în altă localitate sau la altă instituție, în termen de 30 de zile de la semnarea transferului, dacă actele normative nu prevăd altfel;
f)la 30 de zile de la data înregistrării, la secretariatul unității de administrare, a cererii titularului contractului de închiriere;
g)când titularul contractului de închiriere a dobândit, în aceeași localitate, o locuință proprietate personală care îndeplinește exigențele minimale de suprafață corespunzător numărului de membri de familie, în termen de 30 de zile de la data dobândirii; h) când titularul contractului de închiriere a încetat raporturile de serviciu cu
Ministerul Internelor și Reformei Administrative din motive imputabile lui sau prin
demisie, în termen de 30 de zile de la aceasta;
i)când titularul contractului de închiriere nu s-a achitat de obligațiile contractuale
care îi revin pe o perioadă de 3 luni, în termen de 30 de zile de la expirarea celor 3 luni;
j) când titularul contractului de închiriere a unei locuințe de intervenție este numit pe o funcție care nu necesită prezența sa permanentă sau în caz de urgență în unitate, în termen de 15 zile de la data primirii repartiției pentru alt spațiu de locuit în localitatea unde își desfășoară activitatea;
k) în situația în care nu s-a mutat efectiv în locuința repartizată din motive imputabile lui, în termen de 60 de zile de la data încheierii contractului de închiriere. ", am încheiat citatul.
Având în vedere prevederile Ordinului mai sus menționat, la data de 24.10.2008 a transmis apelantului Notificarea nr.2394/24.10.2008 prin care l-a informat că începând cu data de 01.11.2008 va fi încheiat un nou contract de închiriere - sub condiția prezentării unor anumite documente menționate în Ordinului M. nr. 538/2008.De asemenea i s-a adus la cunoștință faptul că noul contract de închiriere va expira la data de 16.04.2009, timp considerat suficient de către conducerea unității pentru ca apelantul să identifice un alt spațiu locativ.
Astfel, la data de 03.11.2008 s-a încheiat contractul de închiriere nr.2406/03.11.2008 între Administrația Națională a R. de S. - Unitatea Teritorială 440 reprezentată prin director executiv ing. D. Gh.I. - în calitate de locator și R. T. I. - în calitate de locatar, contract în care se stipulează la art.3 termenul contractului - respectiv 16.04.2009 - precum și la art.4 clauza conform căreia tacita relocațiune nu operează. In luna februarie 2009 pârâtul a adresat un memoriu conducerii ANRS București solicitând să locuiască în apartamentul unității și după expirarea contractului de închiriere - respectiv după data de 16.04.2009.
Având în vedere situația socială a apelantului - pensionar MAI pe caz de boală, la sugestia conducerii ANRS București, s-a decis de către conducerea unității ca acesta să locuiască în continuare în apartamentul nr. 10 din blocul de locuințe de intervenție cu respectarea strictă a următoarelor condiții:
-achitarea cu regularitate a cheltuielilor de întreținere aferente ( chirie și utilități);
-inexistența unei solicitări formulate de un salariat al unității - care întrunea condițiile prevăzute de legislația în vigoare - respectiv Ordinul M. nr. 538/2008 - pentru ocuparea apartamentului.
Precizează că nu au încheiat un nou contract cu apelantul, legislația invocată mai sus interzicând în mod expres acest fapt, el locuind ca ocupant în apartament, doar prin bunăvoința conducerii unității.
Refuzul de a achita la timp și integral cheltuielile de întreținere s-a manifestat în mod constant.
De asemenea, solicitările sale privind evacuarea apartamentului de către apelant au rămas fără efect.
Precizează că la data de 31.12.2014 existau 2 cereri formulate de salariații unității-salariați care întrunesc toate condițiile prevăzute de legislația specifică în speță pentru închirierea unui apartament aparținând unei structuri MAI (Ordinul nr. 243 din 28 octombrie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea unor spații aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor). Sperând în buna credință a apelantului la data de 16.03.2015 au transmis o nouă notificare acestuia prin care l-au informat că până la data de 25.03.2015 are obligația să achite debitul restant - în valoare de 2184 lei - și să evacueze apartamentul pe care îl ocupă fără drept. De asemenea i-au pus în vedere faptul că, în cazul unui nou refuz, vor recurge la evacuarea acestuia prin intermediul instanței.
Prin cererea înregistrată sub nr.904/01.04.2015 apelantul le-a adus la cunoștință refuzul de a elibera apartamentul și de a achita debitul restant.
Având în vedere acest fapt au chemat în judecată apelantul și au solicitat evacuarea acestuia din imobilul aparținând unității noastre -apartamentul nr. 10 din Blocul de locuințe de Intervenție al unității -precum și plata debitului restant pe care acesta îl datorează unității precum și daune interese.
Referitor la presupusele îmbunătățiri aduse de către apelant la apartament: Apelantul a deținut calitatea de locatar doar până la data de 16.04.2009, după această dată având doar calitatea de ocupant.
Conform legislației civile în vigoare, respectiv art. 1823 cod civil pentru a efectua presupusele îmbunătățiri locatarul trebuia să fi efectuat lucrările pe care pretinde că le-executat numai cu acordul prealabil al locatorului. Or, acest acord nu a existat și nu este probat ca atare de apelant. In opinia noastră, pretenția de a-i restitui contravaloarea acestora este neîntemeiată.
În ceea ce privește afirmația apelantului conform căreia: "Aici mă refer la și la faptul că UT440 încă de la mutarea mea în acest apartament a spus că o să mi-1 vândă și să am grijă de el ca fiind al meu iar azi îmi doresc evacuarea pentru 3000 lei restanță la chirie, sumă pe care mă angajez să o plătesc„ intimata-reclamantă precizează faptul că referitor la primul paragraf al citatului, apartamentul în care a locuit apelantul - de altfel ca toate apartamentele din imobil - nu s-a putut și nici nu se poate vinde, conform legislației în vigoare, toate apartamentele din imobil având caracter de „locuințe de intervenție” așa cum rezultă din probatoriul din dosarul cauzei.
Astfel, spusele apelantului sunt lipsite de fundament în ceea ce privește presupusa „Vânzare a apartamentului".
Referitor la al doilea paragraf al citatului, referitor la suma restantă de plată, apreciază faptul că apelantul se angajează să o plătească - deși afirmă că a plătit utilități și chirie „doar pe vorbe" .
Unitatea plătește factura de utilități emisă per total apartamente din Blocul de Intervenție după care, la fiecare început de lună, întocmește o situație privind plata utilităților ( și a chiriei, unde este cazul) pentru fiecare locatar al Blocului. Chitanțele la care face referire apelantul sunt documente oficiale, înregistrate,înseriate, și care fac dovada achitării respectivelor sume de plată.
Precizează ca la data depunerii prezentei întâmpinări valoarea debitului restant datorat unității de către apelant este de 34611ei, conform probelor pe care le depun la dosar și solicită instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige apelantul la plata acestei sume precum și daune moratorii și compensatorii aferente.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.482 raportat la art. 205 din Codul de Procedură Civilă.
In dovedire, intimata-reclamantă a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 22.10.2015, apelantul-pârât a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea considerentelor arătate de intimata prin întâmpinare ca neîntemeiate si pe cale de consecința admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Apelantul-pârât a susținut faptul că hotărârea Judecătoriei Vălenii de M. este netemeinica și nelegală, întrucât s-a dispus evacuarea sa pe nedrept.
Locuiește împreuna cu familia în apartamentul din care s-a dispus
evacuarea de aproape 20 de ani, iar de-a lungul timpului a întreținut si a adus o . îmbunătățiri acestuia.
Este adevărat ca în momentul de fata familia are de achitat o . restante către proprietarul imobilului, însa a făcut eforturi si încearcă în continuare sa ajungă la zi cu aceste datorii.
De altfel, în cazul in care s-ar dispune evacuarea lor, nici nu ar avea unde sa se mute, întrucât nici el si nici soția sa nu dețin alte locuințe in proprietate.
Prin întâmpinarea depusa, se învederează Tribunalului o . aspecte care, din punctul său de vedere, nu sunt de natura sa duca la evacuarea din imobil
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel formulate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Se susține de către apelant că, a avut o situație financiară precară, din cauza problemelor de sănătate si a altor probleme ivite in familia sa, astfel încât a acumulat restante la plata chiriei si a apelat la bunăvoința intimatei pentru a i se permite prelungirea contractului de închiriere, motiv pentru care solicita respingerea cererii de evacuare.
Tribunalul constata ca aceasta critica este nefondata având in vedere faptul ca apelantul nu mai are un contract de închiriere valabil pentru acest imobil și niciun fel de alt titlu locativ care să justifice șederea in aceasta locuința, intimata fiind îndreptățita sa solicite evacuarea sa in temeiul prerogativelor conferite de dreptul sau de proprietate . De altfel, chiar apelantul recunoaște in cuprinsul motivelor de apel faptul ca nu a mai avut contract de închiriere din 2008 .
Nu poate fi primit nici argumentul apelantului in sensul ca ar fi efectuat o . îmbunătățiri la imobil, pentru care trebuie sa fie despăgubit de către unitatea intimata, atât timp cât in cauză acesta nu a formulat cerere reconvenționala, legal timbrata, prin care să solicite obligarea reclamantei intimate la plata c/valorii îmbunătățirilor pretins a fi efectuate, o astfel de cerere neputând fi primită direct in fața instanței de control judiciar.
De asemenea, nu se poate considera că in cauza a operat tacita relocațiune dat fiind faptul că, înainte de expirarea termenului prevăzut in contractul de închiriere ( 16.04.2009), apelantul reclamant a fost notificat de către intimată ( notificarea nr. 2394/24.10.2008, la fila 11 dosar de fond) care a arătat ca un nou contract de închiriere nu se poate încheia decât in condițiile prevăzute de art. 28 lit.b din Ordinul nr. 538/2008, având in vedere ca apelantul, in calitate de titular de contract își încetase activitatea in cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative. De altfel, se menționează în mod expres in cuprinsul acestei notificări faptul că, a fost transmisa in timp util către apelant pentru a-i da acestuia posibilitatea sa identifice un alt spațiu locativ.
Așadar, este certa intenția intimatului locator de a nu reînnoi contractul de închiriere desfăcut prin efectul expirării termenului, astfel încât locatorul nu mai poate opune tacita relocațiune chir daca a continuat sa folosească lucrul închiriat ( art. 1438 Vechiul Cod civil aplicabil in cauza, față de data încheierii contractului de locațiune ), locatorul putând cere restituirea lui precum si daune interese.
Concluzionând, tribunalul constata ca toate criticile apelantului sunt nejustificate, hotărârea primei instanțe fiind legala si temeinica, astfel încât in temeiul art. 480 NCPC, Tribunalul va respinge declarat de apelantul – pârât R. T. I., identificat cu CNP_, domiciliat în comuna Gura Vitioarei, .. 2, . împotriva sentinței nr. 111/11.08.2015 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. in contradictoriu cu intimata – reclamantă ADMINISTRAȚIA NAȚIOANLĂ A R. DE S. ȘI PROBLEME SPECIALE – UNITATEA TERITORIALĂ 440, cu sediul în localitatea Gura Vitioarei, județul Prahova, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul – pârât R. T. I., identificat cu CNP_, domiciliat în comuna Gura Vitioarei, .. 2, . împotriva sentinței nr. 111/11.08.2015 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. in contradictoriu cu intimata – reclamantă ADMINISTRAȚIA NAȚIOANLĂ A R. DE S. ȘI PROBLEME SPECIALE – UNITATEA TERITORIALĂ 440, cu sediul în localitatea Gura Vitioarei, județul Prahova, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
G. D. P. A. D.
GREFIER,
A. I. A.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. G.D./Tehnored. B.G.G.
4 ex./ 04.01.2016
D.f._ – Judecătoria Vălenii de M.
J. f. D. C. B.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 659/2015.... | Uzucapiune. Decizia nr. 2727/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
