Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină. Sentința nr. 264/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 264/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 264/2015
ROMANIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.264
Ședința publică din data de 30.01.2015
PREȘEDINTE – C. M.
GREFIER – CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamantul E. A. N., domiciliat în Ploiești, ., jud. Prahova, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat P. C. B., cu sediul în Ploiești, Serg M. G., ., . și cu reședința în Belgia, ., nr.17 în contradictoriu cu pârâta FACAȘ C., domiciliată în Ploiești, . A, .. A, ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul reprezentat de avocat P. C. și pârâta personal și asistată de avocat T. E. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul reclamantului, solicită proba cu acte și arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.
Reprezentantul pârâtei solicită proba cu acte față de poziția procesuală a reclamantului, acte comunicate și părții adverse.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentanților părților pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantului, având cuvântul, solicită cenzurarea susținerilor pârâtei în sensul că nu ar fi avut cunoștință de derularea procesului de divorț și admiterea cererii formulată de reclamant, în sensul recunoașterii hotărârilor pronunțate de statul belgian. Să se aibă în vedere actele depuse la dosar, hotărâri cu caracter definitiv. Fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul pârâtei, având cuvântul, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege în condițiile în care la data soluționării cauzei în Belgia, pârâta se afla în țară, existând pe rolul instanțelor române o ordonanță președințială privind stabilirea domiciliului minorului la mamă, soluționată prin sentința civilă nr.18/07.01.2015 care nu a fost atacată de reclamant. Arată că pârâta a revenit în țară cu ajutorul unei fundații, cu care a luat legătura pentru a ataca hotărârea pronunțată pe teritoriul statului belgian. Solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, stabilirea domiciliului minorului la mamă. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat P. C., pentru reclamant, având cuvântul, arată că a depus la dosar o încheiere a Judecătoriei Ploiești, dosar promovat de pârâtă, care a formulat o cerere de divorț, ulterior precizând că este de acord cu divorțul, solicitându-se reîncredințarea minorului în domiciliul său și că pârâta a avut la un moment dat un mandat european de arestare. Arată că toate criticile aduse sunt nefondate.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată cu nr._ 17.12.2013, reclamantul E. A. N. a chemat în judecată pe pârâta Facaș C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună recunoașterea hotărârilor nr. 13/34/C/28.01.2013, nr. 11 /499 /C/29.07.2011, 13/9152/236/A/03.09.2013, pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță din Gent, a Hotărârii nr. 11 A693/23.08.2011 pronunțată de Judecătoria Cantonului Eeklo Olanda.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că hotărârile sus menționate îndeplinesc condițiile prev. de disp. art.1064 și urm. c.pr.civ., impunându-se recunoașterea acestora pe teritoriul României, ținându-se seama de interesul superior al minorului, constând în readucerea acestuia în domiciliul său și în țara în care s-a născut și a crescut, mai ales că există dovezi certe privind comunicarea hotărârilor respective pârâtei.
După administrarea probelor cu acte, prin sentința civilă nr.545/21.02.2014 a Tribunalului Prahova a fost admisă cererea formulată de către reclamant împotriva pârâtei și s-a dispus recunoașterea hotărârilor sus menționate, motivându-se că sunt îndeplinite condițiile prev. de disp. art.1094 c.pr. civ. privind recunoașterea acestor hotărâri pe teritoriul României.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, motivându-se că se impunea soluționarea cauzei cu citarea sa legală, în scopul exercitării dreptului la apărare atât timp cât pretențiile reclamantului sunt nejustificate.
Primindu-se dosarul la Curtea de Apel Ploiești, cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 08.05.2014.
La data de 03.06.2014, reclamantul a formulat o întâmpinare, solicitând respingerea apelului, atât timp cât în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis cererea, fiind îndeplinite cerințele prev. de disp. art. 1094 c.pr. civ.
La data de 30.06.2014, pârâta a formulat un răspuns la întâmpinarea reclamantului, solicitând înlăturarea susținerilor acestuia, menționând că era obligatorie citarea sa, în condițiile în care se află în România, din luna decembrie 2012 și că nu este în interesul minorului să se pună în executare hotărârile judecătorești sus menționate.
În baza deciziei civile nr.752/02.09.2014 a Curții de apel Ploiești a fost admisă cererea de repunere în termenul de apel și a fost admis apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr.545/21.02.2014 a Tribunalului Prahova în contradictoriu cu reclamantul, dispunându-se anularea sentinței civile sus menționate, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Prahova, reținându-se că se impunea citarea pârâtei în condițiile în care din cuprinsul hotărârilor judecătorești depuse la dosar nu reiese că pârâta ar fi fost de acord cu cererile soluționate în temeiul hotărârilor judecătorești străine, aceasta nefiind prezentă la instanța străină, caz în care devin incidente disp. art.1101 alin. 1,2 c.pr.civ.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost reînregistrată cu nr._, la data de 14.10.2014.
În cauză s-a administrat proba cu acte.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin hotărârea nr.11/499/C/29.07.2011 a Tribunalului de Primă Instanță din Gent – Belgia, s-a dispus încredințarea minorului E. A. Alexander D., născut la 19.12.2010 în exclusivitate reclamantului, stabilirea locuinței minorului în principal la reclamant, interzicerea pârâtei să îl ia pe minor în afara teritoriului Belgiei, obligarea acesteia să îl predea imediat pe minor reclamantului oriunde s-ar afla, să-l aducă la domiciliul său obișnuit, măsuri cu caracter urgent, provizoriu, până la data de 31.08.2011, cu excepția situației în care reclamantul inițiază o procedură de fond, fiind valabile până la pronunțarea instanței de fond, sentință în cuprinsul căreia s-a specificat printre altele, că pârâta nu a fost prezentă sau reprezentată, aflându-se la o adresă necunoscută.
În baza hotărârii nr.13/34/C/28.01.2013 a Tribunalului de Primă Instanță din Gent – Belgia, s-a dispus pe calea ordonanței președințiale, încredințarea reclamantului a minorului E. A. Alexander D., născut la 19.12.2010, exercitarea de către acesta în exclusivitate a autorității părintești, înapoierea de către pârâtă a minorului oriunde s-ar afla copilul, în țară sau în străinătate, stabilirea domiciliului minorului la reclamant, suspendarea obligației de conviețuire a părților, sentință în cadrul căreia s-a specificat că pârâta nu s-a prezentat și nici nu a fost reprezentată la momentul soluționării cauzei, judecarea acesteia având loc în lipsa pârâtei.
În cuprinsul dovezii de comunicare a hotărârii sus menționate din data de 13.03.2013, s-a menționat că pârâta a părăsit domiciliul comun, neavând un domiciliu cunoscut sau ales în Belgia sau în străinătate, fiind imposibilă comunicarea hotărârii acesteia.
Conform dovezilor, certificatelor existente la dosar, pârâta niciodată nu a fost prezentă sau reprezentată, fiind radiată din oficiu de la adresa 9900EEKLO, Leopoldllaan 91/0002 din data de 05.03.2013, neavând o altă adresă cunoscută în Belgia sau în străinătate, în momentul comunicării hotărârilor pronunțate în Belgia nr.13/34/C/28.01.2013, nr.13/236/A/03.09.2013.
Potrivit hotărârii nr. 13/9152/236/A/03.09.2013 a Tribunalului de Primă Instanță din Gent – Belgia, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 25.06.2010, la Ambasada României din Bruxelles, întocmirea inventarului și lichidarea partajului patrimonial, ocazie cu care în cadrul hotărârii s-a specificat că pârâta nu s-a prezentat nici personal, nici prin reprezentant, reținându-se că după o vizită efectuată în România, aceasta nu s-a mai întors în Belgia.
În conformitate cu hotărârea nr. 11 A693/23.08.2011 a Judecătoriei Cantonului EEKLO – Belgia s-a dispus în lipsa pârâtei, aflată, probabil, în Olanda, suspendarea temporară a obligației reciproce a soților de a locui împreună, încredințarea reclamantului spre creștere și educare a minorului E. A. Alexander D., născut la 19.12.2010, obligarea pârâtei la plata unei pensii alimentare, în favoarea reclamantului pentru minor, de 100 Euro, începând cu 01.08.2011, indexată cu indicele anual de inflație, atribuirea în favoarea reclamantului a proprietății, a uzufructului tuturor bunurilor pe care le deține în prezent, interzicerea celor doi soți de a înstrăina bunuri proprii, comune, de a le închiria, de a le deplasa, măsuri valabile cel mai târziu la 31.01.2012.
În temeiul Procesului-verbal de audiere din data de 13.07.2011, extrasului anexat acestuia, Declarației din data de 08.12.2009, părțile s-au stabilit în Belgia la data de 28.11.2009, locuind începând cu luna martie 2011 în localitatea EEKLO, Leopoldlaan 91, însă în timpul conviețuirii între soți au apărut neînțelegeri, care au degenerat în acte de violență, pârâta acuzându-l pe reclamant că o lovea brutal, o hărțuia psihic, fiind constrânsă să se refugieze la Fundația Privată Cherut din Belgia care i-a asigurat un adăpost pe termen scurt, reușind să se întoarcă în România începând cu luna iulie 2011.
În conformitate cu actele de executare existente la dosar, reclamantul a solicitat punerea în executare silită a hotărârilor judecătorești care fac obiectul prezentei cauze, existând pe rolul Judecătoriei Ploiești o . litigii între părți, având ca obiect ordonanță președințială privind păstrarea legăturilor personale dintre reclamant și minor, ocazie cu care s-a formulat și acțiune de divorț de către pârâtă împotriva reclamantului, litigiu în cadrul căruia la un moment dat, prin încheierea din 28.10.2013 a Judecătoriei Ploiești, în cadrul dosarului nr._, având ca obiect divorț, s-a luat act că pârâta ar fi de acord cu recunoașterea hotărârii pronunțată în Belgia privind divorțul părților.
Conform Sentinței penale nr.175/07.09.2011 a Curții de Apel Ploiești, a fost respinsă cererea formulată de P. de pe lângă Procurorul Regelui din Gent- Belgia privind executarea mandatului european de arestare emis în dosarul nr.119/2011 la data de 02.08.2011 de către Judecătoria de Primă instanță Gent Opgeeistenln 401/A 9000 Gent privind-o pe pârâtă, reținându-se că pârâta a anunțat în prealabil la data de 13.07.2011 autoritățile judiciare belgiene cu privire la motivele care au determinat-o să părăsească domiciliul conjugal datorită violențelor fizice, psihice, la care era supusă de către reclamant în scopul de a-i asigura minorului condiții corespunzătoare pentru creștere și educare, părăsind Belgia după 3 săptămâni în care a beneficiat de consiliere psihologică, de găzduire din partea Fundației Private Cherut, nefiind întrunite condițiile referitoare la lipsirea de libertate în mod legal a minorului.
Disp. 1094-1098 c.pr.civ. stipulează că hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate, cu condiția îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții: hotărârile să fie definitive potrivit legii statului unde au fost pronunțate, instanța care le-a pronunțat a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții, există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea, iar în cazul în care hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, aceasta trebuie să constate că părții în cauză i-a fost înmânată în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra, de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că în baza hotărârilor nr.13/34/C/29.07.2011, nr.11/499/C/29.07.2011, 13/34/C/28.01.2013, nr. 13/236/A/03.09.2013, ale Tribunalului de Primă instanță din Gent – Belgia și, respectiv, Judecătoriei Cantonului EEKLO Belgia, s-a dispus printre altele desfacerea căsătoriei încheiată între părți, încredințarea minorului E. A. Alexander D., născut la 19.12.2010, reclamantului, stabilirea locuinței minorului la reclamant, obligarea pârâtei să-l predea pe minor imediat reclamantului, oriunde s-ar afla în țară sau în străinătate, interzicerea pârâtei să-l ia pe minor în afara teritoriului Belgiei, obligarea acesteia la plata unei pensii alimentare față de minor, hotărâri judecătorești reprezentând în principiu titluri executorii și la pronunțarea cărora pârâta a lipsit, nefiind prezentă sau reprezentată în condițiile în care, între părți au intervenit neînțelegeri determinate de comportamentul pe care l-ar fi avut reclamantul față de pârâtă care a plecat din domiciliul comun, venind în țară, ulterior lunii iulie 2011, după ce în prealabil a beneficiat de consiliere psihologică și de găzduire, din partea unei Fundații Private Cherut, care a ajutat-o să se întoarcă în România.
Ca atare, atât timp cât prin hotărârile sus menționate s-au soluționat anumite pretenții formulate de către reclamant în contradictoriu cu pârâta, iar la data soluționării acestora pârâta se afla în România, refugiindu-se la un moment dat de frica reclamantului la o Fundație Privată Cherut din Belgia, care i-a asigurat consiliere psihologică, găzduire, înseamnă că în realitate, la data soluționării cauzelor respective a avut loc o încălcare a dreptului la apărare al pârâtei care s-a aflat în imposibilitate obiectivă să cunoască existența acțiunilor judecătorești formulate de către reclamant împotriva sa, în condițiile în care aceasta nu a fost prezentă și nici reprezentată, reclamantul refuzând să indice adresa pârâtei, inclusiv domiciliul acesteia din România.
Faptul că hotărârile respective reprezintă titluri executorii și că reclamantul nu ar fi cunoscut adresa de domiciliu din Belgia al pârâtei nu înseamnă în mod automat că se impune recunoașterea hotărârilor respective pe teritoriul României, în temeiul disp. art. 1094 – 1095 c.pr.civ., întrucât în realitate la stabilirea raporturilor juridice dintre părți, derivând din hotărârile judecătorești care fac obiectul prezentei cereri se ține seama în exclusivitate nu numai de dispozițiile legale sus menționate, ci și de relațiile de familie existente la data pronunțării hotărârilor respective, de imposibilitatea obiectivă a pârâtei de a se apăra față de cererile formulate pe cale judecătorească de către reclamant, de lipsa oricăror venituri din partea pârâtei care a fost nevoită, constrânsă să fugă din domiciliul comun, să se ascundă tocmai datorită atitudinii reclamantului pe care l-a acuzat de săvârșirea unor acte de violențe fizică, psihică asupra sa, aspecte confirmate de Sentința penală nr.175/07.09.2011 care atestă inexistența săvârșirii de către pârâtă a unei infracțiuni privind executarea unui mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare din Belgia.
De altfel, în condițiile în care la momentul pronunțării hotărârilor respective, cauzele respective au fost soluționate în lipsa pârâtei a cărei adresă era necunoscută, aceasta revenind în țară ulterior lunii iulie 2011, iar în prezent între părți există diferite cereri având ca obiect stabilirea locuinței minorului pe calea ordonanței președințiale sau a dreptului comun, înseamnă că se impune clarificarea raporturilor juridice dintre părți privindu-l pe minor de către instanțele române, împrejurare care atestă imposibilitatea reclamantului de a solicita recunoașterea pe teritoriul României a hotărârilor respective, mai ales că o parte dintre acestea, respectiv nr.11/499/C/29.07.2011, nr.13/34/C/28.01.2011, nr.1975/23.08.2011 au produs efecte juridice pe o perioadă determinată de timp, respectiv până la data de 31.01.2012, precum și până la data pronunțării instanței de fond, fiind în realitate măsuri cu caracter provizoriu, pronunțându-se divorțul între părți de către autoritățile belgiene la data de 03.09.2013, dată la care nu s-a dispus nicio măsură cu privire la minor.
Prin urmare, instanța, având în vedere aceste considerente și constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de disp. art. 1094 – 1095 C.pr. civ. privind recunoașterea hotărârilor invocate de către reclamant, va respinge cererea ca neîntemeiată, întrucât în speță devin incidente disp. art.1096 lit. f C.pr. civ. atât timp cât la data pronunțării hotărârilor respective privind soluționarea cererilor formulate de către reclamant a fost încălcat dreptul la apărare al pârâtei în condițiile în care aceasta nu a fost legal citată, fiind în imposibilitate să-și exercite dreptul la apărare, să exercite căile de atac împotriva hotărârilor respective, caz în care aceste hotărâri nu au un caracter definitiv, nefiind susceptibile de a fi recunoscute pe teritoriul României.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de E. A. N., domiciliat în Ploiești, ., jud. Prahova, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat P. C. B., cu sediul în Ploiești, Serg M. G., ., . și cu reședința în Belgia, ., nr.17 în contradictoriu cu pârâta FACAȘ C., domiciliată în Ploiești, . A, .. A, ., jud. Prahova, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere care se va depune la Tribunalul Prahova.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.01.2015.
PREȘEDINTE,
M. C. GREFIER,
I. N. Cardașol
Operator de date cu caracter personal 5595
Red. M.C./tehnored. A.Ș.P.
4 ex./09.03.2015
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 372/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 795/2015.... → |
|---|
