Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 366/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 366/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 366/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 366
Ședința publică din data de 29 Ianuarie 2015
PREȘEDINTE - G. M.
JUDECĂTOR - C.-A. M.
GREFIER - M. - D. B.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil, declarat de apelanta – creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, nr. înreg. la O.R.C. București – J_, C.U.I._, cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, sector 6, împotriva Încheierii de ședință din data de 22 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-debitor C. F. A., CNP_, domiciliat în Ploiești, .. 6, ., județ Prahova.
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei, conform O.P. nr._/15.07.2014, ce a fost anulat și atașat la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul – debitor reprezentat de avocat C. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul intimatului – debitor, avocat C. A., depune la dosar împuternicire avocațială și o foaie de vărsământ reprezentând c/valoarea tarifului de despăgubire în sumă de 126,00 lei și, având cuvântul, arată că procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat niciodată debitorului. De asemenea, precizează că au achitat în contul executorului judecătoresc B. P. și M. pentru dosarul de executare nr. 1444/2014. Arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea apelului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul intimatului – debitor, avocat C. A., având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, arătând că instanța de fond a apreciat în mod corect că titlul executoriu nu a fost comunicat debitorului. Susține că afișările proceselor – verbale de constatare a contravențiilor sunt făcute în birou și nu la domiciliul sau sediul contravenientului în prezența unui martor așa cum susține apelanta-creditoare. Arată că intimatul-debitor s-a conformat obligației stabilite prin procesul – verbal de constatare a contravenției și a achitat c/valoarea tarifului de despăgubire, astfel că, nu se mai impune executarea silită.
Tribunalul ia act de susținerile apărătorului intimatului-debitor și, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra apelului declarat.
TRIBUNALUL
Prin cererea formulată de către petentul Biroul Executorului Judecătoresc M. I., înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 16.07.2014 sub nr._, a fost solicitată încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._/26.07.2011, în toate formele prevăzute de lege, pentru recuperarea sumelor datorate cu titlu de tarif de despăgubire în cuantum de 28 euro, conform cererii de executare silită înaintată de creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A., prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, împotriva debitorului C. F. A..
Potrivit cererii creditoarei, aceasta solicită executarea silită a creanței reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire stabilit în baza art.8 alin.(3) din O.G.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, motivul invocat fiind refuzul debitorului de a executa de bunăvoie obligația ce îi incumbă potrivit titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/26.07.2011.
În dovedirea cererii, la dosarul cauzei au fost depuse, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, mai multe înscrisuri.
Prin încheierea de ședință din data de 22.07.2014 Judecătoria Ploiești a respins cererea de încuviințare a executării silite înaintată de petentul Birou executor Judecătoresc M. I., în dosarul de executare nr. 1444/2014, privind pe debitorul C. F. A., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că se solicită încuviințarea executării silite privind creanța decurgând din procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ întocmit de creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A la data de 26.07.2011.
Potrivit dispozițiilor art. 632 alin.(1) C.proc.civ. executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, care poate fi reprezentat de o hotărâre judecătorească executorie, o hotărâre judecătorească definitivă, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Totodată, potrivit art. 665 alin. (5 )pct. 2 C. proc. civ., instanța are posibilitatea respingerii cererii de încuviințare a executării silite dacă hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
Așadar, legiuitorul impune o condiție obligatorie în vederea încuviințării executării silite, anume ca titlul ce înglobează creanța certă, lichidă și exigibilă, să aibă caracter executoriu.
Instanța de fond a mai avut în vedere și dispozițiile art. 37 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției neatacat în termenul prevăzut de art. 31 din același act normativ, respectiv 15 zile de la comunicare, constituie titlu executoriu fără a fi îndeplinită o altă formalitate.
Conform art. 27 din O.G. nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Legat de acest aspect, al comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prima instanță a avut în vedere Decizia nr. 10, pronunțată la data de 10.06.2013 în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat cu caracter de principiu că modalitatea de comunicare prin afișare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Interpretând coroborat prevederile legale de mai sus, rezultă că procesul-verbal de constare a contravenției este titlu executoriu doar dacă se dovedește comunicarea acestuia, în principal prin poștă, și doar în subsidiar prin afișare.
Astfel cum rezultă din dovada îndeplinirii procedurii de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._/26.07.2011, depusă la dosarul cauzei, transmiterea către presupusul contravenient, debitorul C. F. A., a fost efectuată direct prin afișare la domiciliul acestuia în prezența unui martor asistent.
Instanța de fond a constatat că la dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi care să ateste încunoștințarea debitorului, în prealabil, prin poștă cu confirmare de primire, astfel că a apreciat că procedura de comunicare a actului administrativ sancționator nu respectă condițiile prevăzute de lege, așa cum au fost expuse anterior.
Prin urmare, prima instanță a considerat că, nefiind probată legala comunicare a actului sancționator, nu se poate reține pasivitatea contravenientului în realizarea dreptului său de a contesta respectivul proces-verbal și, ca urmare a acesteia, depășirea termenului imperativ prevăzut de lege în care actul administrativ putea fi atacat. Pe cale de consecință, nu se poate reține că procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ întocmit la data de 26.07.2011, a rămas neatacat și că astfel ar fi dobândit caracterul de titlu executoriu. Nefiind îndeplinită condiția ca titlul ce înglobează creanța să fie executoriu potrivit legii, prezenta cerere de încuviințare a executării silite nu este întemeiată.
Având în vedere cele analizate anterior, instanța de fond a apreciat că procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A la data de 26.07.2011, comunicat direct prin afișare la domiciliul presupusului contravenient, nu are caracterul unui titlu executoriu în sensul dispozițiilor art. 37 din O.G.nr.2/2001 și nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de titluri executorii enumerate în capitolul II, titlul I din Cartea a-V-a a C.proc.civ., astfel că, în temeiul art. 665 alin.(5) pct.2 C.proc.civ., a respins ca neîntemeiată cererea de încuviințare a executării silite.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat apel creditoarea C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a încheierii apelate și încuviințarea executării silite a procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._ întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A la data de 26.07.2011.
În motivarea cererii de apel, creditoarea a învederat că, în fapt, prin cererea adresată petentului Biroul Executorului Judecătoresc M. I., s-a solicitat înregistrarea și deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului C. F. A., întrucât nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite prin titlul executoriu, respectiv procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A la data de 26.07.2011.
În urma solicitării creditoarei, executorul judecătoresc a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită, apreciind că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru declanșarea executării silite împotriva debitorului și solicitând instanței încuviințarea executării silite a titlului executoriu.
Prin încheierea atacată, instanța de executare a respins cererea de încuviințare a executării silite motivând in mod netemeinic si nelegal ca în speță ar fi incidente dispozițiile Legii nr. 144/2012.
Astfel, conform dispozițiilor Legii nr. 144/2012, legiuitorul a statuat în mod evident faptul ca „tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 (....) aplicate si contestate in instanța pana la data intrării in vigoare a prezentei legi se anulează. "
Prin urmare, reiese faptul că legiuitorul a avut în vedere numai contravenienții care au fost sancționați în baza OG nr. 15/2002 si care au contestat in instanța tarifele de despăgubire.
Astfel, norma instituita de art. II din Legea nr. 144/2012, având natura contravenționala, a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienți care au contestat in instanța.
In baza acestor considerente, precum si a principiului de drept civil „daca Iegea nu prevede, nici legiuitorul nu are dreptul sa o interpreteze", apelanta a solicitat instanței de control judiciar sa constate ca, în speța de față, dispozițiile Legii nr. 144/2012 nu își au aplicabilitate.
Mai mult decât atât, în temeiul art. 20 NCPC, judecătorul are îndatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el însuși principiile fundamentale ale procesului civil, sub sancțiunile prevăzute de lege.
Apelanta a mai arătat că prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012) legiuitorul român a apreciat necesar sa instituie obligația plații unui tarif pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale din România, aplicabil tuturor utilizatorilor romani si străini, pentru vehiculele înmatriculate.
Distinct de sancțiunea amenzii, textul de lege, astfel cum a fost in vigoare la data emiterii procesului - verbal de constatare a contravenției generat si semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 si ale HG nr. 1259/2001, respectiv pana in luna iulie 2012, prevedea in sarcina contravenientului reținerea si obligația de a achita cu titlu de despăgubire o anumita suma de bani, in funcție de tipul de vehicul care a fost folosit fără a deține rovinieta valabila.
Aceste considerente sunt susținute si de dispozițiile generale si obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale a României nr. 57/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002.
Mai mult decât atât, procedura de încuviințare a executării silite fiind o procedura necontencioasa, judecătorul fondului realizează o cercetare formala si limitata („pipăie fondul") la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu, orice alt aspect care ar putea da naștere unor apărări pe excepție si pe fond, cum ar fi nelegalitatea actului, neînceperea curgerii termenului de a ataca titlu ori prescrierea dreptului de a cere executarea silita ca urmare a nerespectării dispozițiilor privind comunicarea actului, aceste aspecte fiind posibil a fi verificate pe calea contestației la executare.
Potrivit art. 665 alin. 5 NCPC încuviințarea executării silite poate fi respinsa numai daca hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie potrivit legii titlu executoriu.
De asemenea, instanța de fond in temeiul art. 252 NCPC privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului in vigoare in România, in momentul pronunțării si deliberării asupra încuviințării executării silite, avea obligația sa respecte dispozițiile art. 5 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civila care stabilesc: "Dispozițiile Codului de Procedura Civila privitoare la titlurile executorii se aplica si hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de Procedura Civila, care pot fi puse in executare chiar daca nu au fost investite cu formula executorie."
Apelanta a mai susținut că, potrivit art. 665 alin. 2 NCPC încuviințarea executării silite se face tara citarea părților, tocmai pentru faptul ca procedura încuviințării executa silite este o procedura necontencioasă, legiuitorul reglementând clar acest aspect.
Prin urmare, în aceasta fază, instanța de executare are numai obligația de a verifica daca procesul - verbal de contravenție a fost adus la cunoștința contravenientului, nu si modalitatea de comunicare a acestuia.
În acest sens, în procedura necontencioasa a încuviințării executării silite, nu se impune ca instanța de executare sa facă distincțiile la care trimite Decizia nr. 10/2013 a ICC.I. întrucât numai partea interesata poate invoca neregularitățile procedurale legate de modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, in măsura in care dovedește o vătămare in drepturile sale recunoscute de lege, si nu instanța investita cu o cerere de încuviințare silita.
În baza acestor considerente, apelanta a solicitat admiterea apelului, așa cum a fost formulat, modificarea în tot a încheierii apelate si încuviințarea executării silite a procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._ întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A la data de 26.07.2011.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 665 alin. 6 NCPC, art. 466 și următoarele NCPC, precum și dispozițiile legale cuprinse în motivarea cererii de apel.
În dovedirea cererii de apel, a fost depusă jurisprudență în materia soluționării cererilor de încuviințare a executării silite.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub același număr unic de dosar la data de 03.12.2014, această cale de atac fiind soluționată cu citarea legală a părților, fără ca intimatul-debitor să se fi prezentat la termenul de judecată si fără să fi depus întâmpinare.
Examinând încheierea de ședință atacată, prin prisma motivelor de apel formulate de creditoare, dar și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că aceste motive sunt fondate pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A la data de 26.07.2011, intimatul-debitor a fost sancționat cu amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002, întrucât a circulat pe drumul public fără a deține rovinietă valabilă, stabilindu-se în sarcina sa si obligația de a achita tariful de despăgubire în valoare de 28 de euro.
Acest proces-verbal de contravenție a fost comunicat contravenientului la data de 05.08.2011, conform procesului-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare existent la fila 7 dosar fond, fără să se fi făcut dovada formulării plângerii contravenționale în termenul legal.
Având în vedere că cererea creditoarei de încuviințare a executării silite în prezenta cauza are ca obiect doar plata tarifului de despăgubire, rezultă că intimatul a achitat amenda aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A la data de 26.07.2011.
Pe de altă parte, în condițiile în care în fața instanței de fond prezenta cerere a fost soluționată fără citarea părților, Tribunalul ia act ca, în apel, fiind legal citat, intimatul-debitor C. F. A. s-a prezentat în instanță prin apărător ales și a făcut dovada achitării tarifului de despăgubire în sumă de 126 lei reprezentând c/val. sumei de 28 euro stabilit în sarcina sa prin procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A la data de 26.07.2011, conform mențiunii de pe foaia de vărsământ nr. 378_-01-15, din data de 14.01.2015 depusă la dosarul cauzei.
În consecință, având în vedere că prin achitarea debitului, cererea de încuviințare a executării silite a rămas practic fără obiect, Tribunalul va constata că soluția de respingere a cererii menționate, pronunțată de instanța de fond prin încheierea din data de 22.07.2014 se impune a fi menținută – considerente față de care urmează a se respinge apelul formulat de apelanta-creditoare C.N.A.D.N.R. S.A. împotriva încheierii menționate pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta – creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, nr. înreg. la O.R.C. București – J_, C.U.I._, cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, sector 6, împotriva Încheierii de ședință din data de 22 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-debitor C. F. A., CNP_, domiciliat în Ploiești, .. 6, ., ., ca nefondat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 29 ianuarie 2015.
Președinte, Judecător,
G. M. C. A. M.
Fiind în C.N., semnează
Președintele Tribunalului
Grefier,
M. - D. B.
operator de date cu caracter personal 5595
red. CAM/tehnored.CM
4 ex./24.02.2015
d.f. nr._ - Judecătoria Ploiești
j.f. R. M. R.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 363/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 372/2015.... → |
|---|
