Fond funciar. Decizia nr. 588/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 588/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 588/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 588
Ședința publică din data de 18.02.2015
Președinte: Ș. O. C.
Judecător: P.-A. A.
Grefier: D. A.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de apelantele – intimate C. L. DE F. F. ARICEȘTII Z., cu sediul în . P. și C. JUDEȚEANĂ DE F. F. P., cu sediul în Ploiești, județul P. împotriva sentinței civile nr. 1307/30.09.2014 pronunțate de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimații G. SAMBA, domiciliată în ., ., ., județul V., CAPORNIȚĂ M., domiciliată în Comuna Sinești, ., T. F., domiciliată în Târgu J., Aleea Castanilor, ., ., județul P., F. C., domiciliat în Comuna Cărbunești, ., județul P. și F. M., domiciliată în Comuna Cărbunești, ., județul P..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: apelanta – intimată C. L. de F. F. Ariceștii Z. reprezentată de avocat N. M. și intimații F. C. și F. M., personal și asistați de avocat T. M., lipsind apelanta C. Județeană de F. F. P. și intimații G. Samba, Caporniță M. și T. F..
Cerere scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin Serviciul Registratură, la data de 28.11.2014, intimații F. C. și F. M. au depus la dosar întâmpinare, după care:
Având pe rând cuvântul, reprezentanta apelantei C. L. de F. F. Ariceștii Z. și reprezentanta intimaților F. C. și F. M. arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Reprezentanta apelantei – intimate C. L. de F. F. Ariceștii Z. solicită instanței admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței instanței de fond și respingerea acțiunii, apreciind că în cauză nu s-a făcut dovada incidenței cauzelor privind îndeplinirea acțiunii oblice de către intimații persoane fizice din cauză. A menționat în cererea de apel că solicitarea ce formează obiectul cererii introductive în instanță, din punctul de vedere al Comisiei Locale are caracter strict personal al debitorului obligației, care nu putea fi exercitat de către intimații – reclamanți din prezenta cauză. În cuprinsul înscrisului sub semnătură privată nu se menționează nici o dată ulterioară în vederea încheierii actului autentic.
Faptul că intimații persoane fizice ar fi refuzat să se prezinte în vederea obținerii actului autentic, dar din raportul de expertiză rezultă că suprafața de 1259 mp, ca amplasament, nu a făcut obiectul chitanței sub semnătură privată. Obiectul acestei chitanțe este amplasamentul din punctul „Pineaca”. În raportul de expertiză s-a constatat că în punctul „Pineaca” este o suprafață de 8071 mp, iar în punctul „Pe dos” suprafața de 1259 mp, acest din urmă punct nefiind obiectul al înscrisului sub semnătură privată, acesta fiind încă o dovadă că intimații – reclamanți nu aveau cum să solicite prin acțiunea oblică, obligarea Comisiei Locale la îndeplinirea formalităților în vederea emiterii procesului – verbal de punere în posesie. Pentru aceste motive solicită instanței admiterea apelului așa cum a fost formulat.
În ceea ce privește apelul formulat de C. Județeană de fond F. P., solicită admiterea acestuia.
Având cuvântul, reprezentanta intimaților F. C. și F. M. solicită respingerea apelului, ca nefundat, și menținerea sentinței instanței de fond, ca legală și temeinică. Arată că autorul pârâtei Caporniță, în anul_ a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Un an mai târziu, la data de 18.03.1992, a înstrăinat intimaților un teren ce făcea parte din terenul în suprafață de 1,4 ha, respectiv:10.000 mp. La data întocmirii raportului de expertiză s-a găsit suprafața de 8071 mp, aceasta fiind suprafața pe care o pretinde. De la data încheierii înscrisului sub semnătură privată, între autorul pârâților și intimați, aceștia din urmă au stăpânit terenul, s-au înscris la rol și îl plătesc și la acest moment, terenul fiind achitat la momentul cumpărării. Intimații au promovat o acțiune pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic. Apreciază că intimații sunt creditorii obligației de a face, că există o creanță certă și exigibilă. Susține că intimații sunt titularii unui drept de creanță care acționează în numele debitorilor, fiind vorba despre o acțiune oblică, fără a se pune în discuție un drept personal, ci un drept patrimonial. Excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția prematurității și excepția lipsei de interes au fost respinse prin încheierea de ședință din data de 26.11.2013. arată că solicită acordarea titlului în favoarea moștenitorilor șui Caporniță, nu în favoarea lor, fiind nevoiți intimații să acționeze în acest sens, întrucât nu pot finaliza acțiunea. De asemenea, solicită obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. la data de 20.11.2013 sub nr._, reclamanții F. C. și F. M. au chemat în judecată C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Ariceștii Z., C. Județeană P. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum și pe G. Samba, Caporniță M. și T. F., solicitând obligarea celor două comisii de fond funciar să întocmească documentația necesară și să emită titlul de proprietate, pentru moștenitorii defunctului Caporniță F. G., pentru suprafața de 1,12 ha. teren, situat pe raza localității Cărbunești, jud. P., conform adeverinței nr. 1115 din 7 august 2007, emisă de C. locală.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că nu a fost emis încă titlul de proprietate pentru teren, invocându-se inexistența măsurătorilor cadastrale.
De asemenea, s-a arătat că la 18.03.1992 reclamanții au cumpărat un teren în suprafață de_ mp de la defunctul Caporniță G., persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate. Întrucât nu era eliberat titlul de proprietate, nu a putut fi încheiat actul de vânzare-cumpărare, în formă autentică.
Reclamanții au mai precizat că pe rolul instanței este înregistrată o cauză având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, însă în lipsa titlului vânzătorului este nevoie de suspendarea judecății în acea cauză și soluționarea prezentei.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii 18/1991.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu, audierea unor martori și expertiză topografică.
C. locală a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția prematurității acțiunii.
În motivarea întâmpinării, se arată că prevederile alin. 2 ale art. 1560 NCC stabilesc faptul că niciun creditor nu va putea exercita drepturile și acțiunile care sunt strâns legate de persoana debitorului.
Pe de altă parte, potrivit art. 11 din HG 890/2005, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită, personal sau prin mandatar. Art. 3 pct. 3 din Legea 165/2013 definește persoana îndreptățită ca fiind aceea căreia i-a fost recunoscut dreptul la restituire în natură, sau, după caz, la măsuri reparatorii.
Astfel, se susține de către intimată, în temeiul dispozițiilor legale invocate, că orice solicitare ce intră sub incidența acestora poate fi formulată numai de beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate sau de moștenitorii acestuia. Începând cu data de 16 mai 2013 a intrat în vigoare Legea 165/2013 și că, având în vedere prevederile art. 4, art. 7 alin. 1 și art. 11 alin. 1 din acest act normativ, în condițiile în care cererea de chemare în judecată a fost formulată după . legii, activitatea comisiilor locale fiind suspendată, nu există dispoziții legale în baza cărora pârâta să fie obligată la îndeplinirea unor proceduri.
În apărare, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Pârâta Caporniță M. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei interesului, având în vedere că reclamanții nu sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate. Faptul că tatăl său, Caporniță G., a promis vânzarea unui teren ce face obiectul reconstituirii nu îndreptățește persoanele reclamante la formularea acestei cereri.
Pe fondul cauzei, se arată că, într-adevăr, nu au fost îndeplinite actele de punere în posesie și de eliberare a titlului de proprietate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 NCPC.
În dovedirea întâmpinării, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, fiind anexată, în copie, adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate.
Prin încheierea interlocutorie din 26 noiembrie 2013, instanța de fond a respins, motivat, excepțiile lipsei calității procesuale active, prematurității și lipsei interesului, invocate de pârâți, prin întâmpinare.
Prin aceeași încheiere, a încuviințat administrarea probelor cu înscrisuri și expertiză topografică, lucrarea fiind efectuată de expert ing. B. L..
În urma probelor administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 1307/30.09.2014 Judecătoria Vălenii de M. a admis acțiunea și a obligat C. L. să întocmească documentația necesară punerii în posesie si eliberării titlului de proprietate, în favoarea pârâtelor G. Samba, C. M. si T. F., moștenitoarele defunctului Caporniță F. G., pentru suprafețele de teren de 8071 mp si 1259 mp, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză tehnică judiciară B. L., obligând C. Județeană să elibereze titlul de proprietate pentru aceste terenuri pârâtelor; de asemenea, s-a constatat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că la data de 18.03.1992, între reclamantul F. C. (căsătorit cu reclamanta F. M.) și numitul Caporniță G. (autorul pârâților G. Samba, Caporniță M. și T. F.) s-a încheiat un act, consemnat într-un înscris sub semnătură privată intitulat „act de vânzare-cumpărare”, prin care Caporniță G. declară că vinde reclamantului un teren în suprafață de_ mp, situat în punctul Pineanca (muchie) Răzoarele, din com. Cărbunești, ., pentru prețul de 100.000 lei și 200 litri de țuică, preț primit la aceeași dată.
A apreciat instanța de fond că actul care în lipsa formei autentice ad validitatem, poate fi considerat antecontract de vânzare-cumpărare, în baza principiului conversiunii actelor juridice, cuprinde o clauză penală, în cazul neîndeplinirii obligației de a vinde sau a cumpăra, de către una dintre părți.
Terenul propus spre vânzare de autorul pârâților face parte din suprafața mai mare de 1,4 ha, reconstituită lui Caporniță G., conform adeverinței nr. 1115/7.08.2007 eliberată de C. locală Ariceștii Z., în temeiul Legii 18/1991, împrejurare necontestată și care reiese și din raportul de expertiză tehnică topografică.
A reținut instanța de fond că procedura de reconstituire a dreptului de proprietate nu a fost însă finalizată, prin emiterea procesului-verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate, deși hotărârea Comisiei județene datează din 18 iulie 1991.
Prin urmare, nici contractul de vânzare-cumpărare, în formă autentică, nu a putut fi încheiat, în lipsa titlului vânzătorului.
Potrivit art. 1560 NCC, creditorul a cărui creanță este certă și exigibilă poate să exercite drepturile și acțiunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite. Creditorul nu va putea exercita drepturile și acțiunile care sunt strâns legate de persoana debitorului.
A apreciat instanța că reclamanții sunt creditorii obligației de a face, respectiv de a vinde, asumată de autorul pârâților, creanța fiind certă și exigibilă.
În condițiile în care promitentul-vânzător și ulterior moștenitorii acestuia nu au uzat de mijloacele legale pentru a intra în posesia imobilului și a titlului de proprietate necesar încheierii actului autentic, se poate vorbi cel puțin despre neglijență în exercitarea dreptului de a obține acest titlu.
Instanța de fond a apreciat că dreptul promitentului-vânzător, de a fi pus în posesie și de a i se elibera titlul de proprietate, nu este legat strâns de persoana debitorului.
În primul rând, dreptul de proprietate în sine este un drept real și nu personal. În al doilea rând, dacă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate trebuie formulată, potrivit dispozițiilor legale citate de pârâta C. locală, numai de titularul dreptului de proprietate sau de moștenitorii acestuia, pentru punerea în posesie și înmânarea titlului procedura prevăzută de legea specială capătă un caracter oficial.
Dispozițiile legale imperative stabilesc în sarcina Comisiilor de fond funciar obligații specifice, având ca finalitate eliberarea actelor de proprietate (art. 5,6 și următoarele din HG 890/2005).
Instanța a considerat, în aceste condiții, că exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 din Legea 18/1991 nu este strict personală, putând avea loc și în cadrul unei acțiuni oblice,formulată de către creditorii persoanei căreia deja i-a fost reconstituit dreptul de proprietate.
În consecință, instanța de fond a admis acțiunea și a obligat cele două comisii de fond funciar să întocmească documentația necesară punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate, în favoarea moștenitorilor defunctului Caporniță F. G., pentru suprafețele de 8071 mp. teren și 1259 mp. teren, astfel cum au fost identificate de expert, al căror amplasament este liber, suprafețe solicitate de autorul pârâților prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 895 din 21 martie 1991.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat apel pârâtele C. Locala Ariceștii Z. și C. Județeană P. de fond funciar.
În motivarea apelului declarat, pârâta C. L. Ariceștii Z. a criticat sentința apelată pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând ca in baza dispozițiilor art. 480 alin. 2 NCPC să se dispună admiterea prezentei cai de atac, schimbarea in totalitate a hotărârii apelate, cu consecința respingerii cererii de chemare in judecata, motivat de argumentele de mai jos.
A arătat apelanta că prin intermediul hotărârii atacate instanța de fond a dispus admiterea acțiunii promovate de reclamanții F. C. si F. M., în sensul obligării paratei C. L. Ariceștii Z. la întocmirea documentației necesare punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate în favoarea pârâtelor G. Samba, Caporniță M. și T. F., în calitate de moștenitoare ale defunctului Caporniță F. G., pentru suprafețele de teren de 8071 mp si 1259 mp, în modalitatea in care au fost identificate prin raportul de expertiza tehnică judiciară B. L. și obligării pârâtei C. Județeană P. să elibereze titlul de proprietate pentru terenurile respective.
Apelanta a învederat că, pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța de fond a apreciat că in cauza își găsesc aplicabilitatea prevederile art. 1560 NCC privind acțiunea oblică, în sensul că solicitarea având ca obiect eliberarea procesului verbal de punere in posesie și a titlului de proprietate, poate fi făcută și de terțe persoane (cum este cazul reclamanților din prezenta cauza), iar nu numai de beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate (defunctul Caporniță F. G.) sau moștenitorii acestora (paratele: G. Samba, Caporniță M. și T. F.).
Sub un prim aspect, apelanta a precizat că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 1560 NCC, referitoare la acțiunea oblică, ci dispozițiile art. 974 din Codul civil de la 1864 care reglementează admisibilitatea acțiunii oblice.
Totodată, apelanta apreciază că în cauza sunt incidente dispozițiile Vechiului cod civil, dat fiind ca înscrisul sub semnătura privată de care reclamanții se prevalează in justificarea calității procesuale active, a fost încheiat in data de 18.03.1992, iar potrivit art. 6 alin. 2 NCC - actele si faptele juridice, ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea in vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Sub un al doilea aspect, apelanta a învederat că hotărârea fondului este nelegală si netemeinică, întrucât reclamanții nu au dovedit incidența in cauza a condițiilor de admisibilitate a acțiunii oblice, impuse de prevederile art. 974 din Vechiul cod civil.
Având in vedere probele administrate în dosarul cauzei, în raport de obiectul cererii introductive, apelanta a arătat că se poate reține faptul că prin înscrisul sub semnătură privată intervenit intre numitul F. C. (autor al reclamanților), in calitate de beneficiar al promisiunii de vânzare-cumpărare, și promitentul vânzător Caporniță G. (autor al pârâților persoane fizice), înscris intitulat „Act de vânzare cumpărare” încheiat la data de 18.03.1992, obiectul promisiunii de vânzare l-a format suprafața de 10.000 mp teren situat in punctul Pineanca din com. Carbunesti, ., având ca vecini: la nord S. D., la sud S. G., la est T. C., la vest Bors M..
În cuprinsul înscrisului se menționează că prețul vânzării a fost stabilit la suma de 100.000 lei vechi si 200 litri de țuica, obligație realizată in totalitate față de promitentul vânzător la momentul încheierii actului sub semnătură privată.
Înscrisul nu face nicio referire la întocmirea actului in formă autentic, nu cuprinde niciun termen in vederea încheierii acestuia din urmă, la dosar nefiind depusă nicio dovada din care să rezulte reaua credință a promitentului vânzător și, ulterior decesului acestuia la data de 29.07.2003, a succesorilor săi, pârâtele: G. Samba, Capornita M. si T. F..
În continuare apelanta a învederat că reclamanții nu au beneficiat personal de dispozițiile prevăzute de legea fondului funciar, iar potrivit art. 974 C. civ. - creditorii pot exercita toate drepturile si acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusive personale. Pe de altă parte, pentru exercitarea unei acțiuni cu privire la drepturi al căror titular este debitorul, se impune condiția ca acestea sa existe in patrimoniul debitorului și să existe posibilitatea ca, pe baza pasivității debitorului, să poată fi pierdute.
Potrivit art. 11 alin. 1 din HG 890/2005, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulata de fiecare persoana îndreptățită, personal sau prin mandatar Articolul 3, punctul 3 din Legea 165/2013 - privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv - definește persoana îndreptățită ca fiind aceea căreia i-a fost recunoscut dreptul la restituire in natura sau, după caz, la masuri reparatorii.
A menționat apelanta că din prevederile speciale menționate anterior si care reglementează materia fondului funciar, rezulta faptul ca orice solicitare ce intra sub aceasta incidența (așa cum este si prezenta cerere de chemare in judecata), poate fi formulata numai de beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de teren sau de moștenitorii acestuia.
Potrivit doctrinei, condițiile necesare a fi îndeplinite in vederea intentării acțiunii oblice sunt: inactivitatea debitorului, interesul serios si legitim al creditorului, caracterul cert al creanței (in sensul de a nu da naștere la discuții), lichid (in sensul de a fi determinata), caracterul exigibil al acesteia, condiții care nu sunt îndeplinite in prezenta cauza.
Pe parcursul cercetării judecătorești, reclamanții nu au demonstrat faptul ca la data întocmirii înscrisului sub semnătura privata, in patrimoniul promitentului vânzător . teren promisa vânzării, cu atât mai mult cu cat din raportul de expertiza topo efectuat in cauza nu rezulta ca exista identitate intre amplasamentul terenului ce face obiect al promisiunii de vânzare-cumpărare si cel pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea defunctului Caporniță G. (autor al pârâtelor persoane fizice), prin intermediul HCJ 29/18.07.1991.
Astfel, potrivit raportului de expertiza topo, suprafața de 1259 mp situata în . Dos”, cu privire la care instanța de fond ne-a obligat sa eliberam procesul verbal de punere in posesie, se afla in folosința altei persoane altei persoane decât moștenitoarele defunctului Caporniță G. si excede obiectului înscrisului sub semnătura privata in baza căruia reclamanții au promovat acțiunea de chemare in judecata.
Reclamanții nu au administrat nicio probă din care să rezulte că autorul pârâtelor persoane fizice, în calitate de promitent vânzător, ar fi refuzat îndeplinirea vreunei obligații asumate prin contract și care are incidență asupra suprafeței de teren de 10.000 mp, in sensul obținerii vreunui titlu de proprietate pentru întinderea respectivă, cu consecința încheierii actului autentic in interiorul unui anume termen, aspect care are legătura cu analizarea caracterului exigibil al creanței.
Din punctul de vedere al apelantei, hotărârea criticata conferă o interpretare eronata a prevederilor legislației fondului funciar referitoare la persoanele care pot solicita punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate pentru o suprafața de teren, o explicație necorespunzătoare se asigura si dreptului de proprietate pe care instanța de fond nu îl consideră a fi un drept personal, apreciind că o asemenea interpretare este total eronata, in condițiile in care, prin natura sa, dreptul de proprietate este un drept exclusive, întrucât prerogativele sale: posesia, folosința si dispoziția, aparțin numai unei singure persoane, anume titularului acestui drept.
In raport de argumentele expuse, față de obiectul acțiunii, apelanta a considerat ca reclamanții nu îndeplinesc nici condițiile imperative impuse de dispozițiile legii fondului funciar, dar nici cele prevăzute de acțiunea oblica, sens in care solicitam admiterea apelului in modalitatea in care a fost formulat.
In susținerea apelului, a înțeles să se folosească de probele administrate in faza cercetării judecătorești la instanța de fond.
În motivarea apelului declarat, pârâta C. Județeană P. de fond funciar a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală, pentru că, deși acțiunea reclamanților a fost motivată în drept pe prevederile Legilor fondului funciar, motivația care stă la baza admiterii acțiunii reclamanților are in vedere prevederile Codului civil, relația dintre creditor si debitor, executarea obligațiilor.
Mai mult decât atât, se arată că instanța de fond a considerat că, în raport cu prevederile Codului civil, exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 nu este strict personală, putând avea loc și în cazul unei acțiuni oblice, formulate de creditorii persoanei căreia deja i-a fost reconstituit dreptul de proprietate.
Totodată, se apreciază că instanța de fond nu a lămurit cine sunt creditorii persoanei fizice și cine este persoana căreia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, în condițiile în care față de niciuna din părțile persoane fizice, reclamante sau pârâte, nu a fost finalizată procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.
C. Județeană a mai precizat că instanța de fond a validat dreptul de proprietate pentru defunctul Caporniță F. G. printr-o hotărâre a Comisiei județene P. de F. F. din anul 1991, însa hotărârea de validare este un document care stă la baza întocmirii documentației in vederea reconstituirii dreptului de proprietate si emiterii titlului de proprietate.
A menționat ca, potrivit prevederilor Legilor fondului funciar, stabilirea prin constituirea si reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulata de persoanele îndreptățite si prin eliberarea titlului de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite.
Concluzionând, a arătat că în cauza de față, având în vedere că cererea a fost formulata de def. Caporniță F. G., în strictă conformitate cu prevederile Legilor fondului funciar, titlul de proprietate nu poate fi emis decât pe numele persoanei ca a formulat cerere, in calitate de autor.
Pentru motivele arătate mai sus, apelanta C. Județeană P. de F. F., a solicita admiterea apelului si sa schimbarea in tot a sentinței apelate in sensul respingerii cererii.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 466-480 NCPC, Legea nr.18/1991,
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului P. la data de 20.11.2014 sub același număr de dosar, nr._ .
La data de 28.11.2014, intimații F. C. și F. M. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, apreciind că instanța de fond a obligat în mod corect cele două Comisii de F. F. să întocmească documentația de necesară punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate, în favoarea moștenitorilor defunctului Caporniță F. G. pentru suprafețele de 8071 mp teren și 1259 mp teren, astfel cum au fost identificate de expert.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel formulate de către apelantele-pârâte, a prevederilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 480 NCPC, tribunalul constată că aceste motive sunt parțial fondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Mai întâi, se impune precizarea că, fiind analizate cele două apeluri declarate de C. L. Ariceștii Z. și C. Județeană P., tribunalul observă că, în esență, criticile formulate de aceste pârâte vizează aceleași aspecte de fapt și de drept, astfel că motivele de apel invocate de acestea vor fi analizate împreună, fără a se face distincția între ele.
În fapt, se reține că în mod corect instanța de fond a reținut că între reclamantul F. C. și autorul pârâților persoane fizice, Caporniță G., în prezent decedat, a intervenit la data de 18.03.1992 o convenție, materializată într-un înscris sub semnătură privată, intitulat „act de vânzare-cumpărare”.
Conform acestei înțelegeri, autorul pârâților persoane fizice s-a obligat față de reclamantul F. C. să îi vândă un teren în suprafață de 10.000 mp, situat în pct. Pineanca (M.), prețul vânzării fiind suma de 100.000 lei vechi, precum și cantitatea de 200 litri țuică.
Din consemnările acestui act sub semnătură privată, rezultă că prețul stabilit de acord comun de cele două părți semnatare a fost achitat de reclamant la momentul încheierii acestei înțelegeri.
Cum obiectul convenției l-a constituit un imobil (teren), în mod legal instanța de fond a apreciat că această înțelegere nu poate valora drept convenție valabilă de vânzare-cumpărare, lipsindu-i forma scrisă autentică ad validitatem, însă, în virtutea principiului conversiunii actelor juridice, așa cum jurisprudența și doctrina au subliniat în mod constant, această înțelegere trebuie considerate drept antecontract de vânzare-cumpărare. Cu alte cuvinte, această înțelegere trebuie considerată drept un act juridic bilateral prin care părțile s-au obligat reciproc, una față de cealaltă, să încheie un act de vânzare-cumpărare cu respectarea formei ad validitatem (act scris în formă autentică).
Or, pentru ca acest eventual act de vânzare-cumpărare să respecte toate condițiile de fond și de formă, pentru a fi valabil, trebuie ca, printre alte condiții, vânzătoru-promitent să fie titularul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul acestei transmisiuni.
În concret, în cauza de față, tribunalul constată, la momentul apariției Legii 18/1991, autorul pârâților persoane fizice, Caporniță G., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile ce i-au aparținut anterior preluării acestora de către autoritățile comuniste.
În consecință, prin Hotărârea Comisiei Județene P. nr. 29/18.07.1991 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de teren de 1,45 ha, fapt atestat prin adeverința de reconstituire nr. 1115/17.08.2007 eliberată de C. L. Ariceștii Z..
Or, prin Decizia in interesul legii nr. 1/1997 Curtea Supremă de Justiție a stabilit că adeverința eliberată de comisia constituită potrivit Legii nr. 18/1991 și procesul-verbal de punere în posesie nu constituie titlu de proprietate.
Cu toate acestea, până la acest moment, instituțiile publice abilitate de lege să întocmească toată documentația necesară în vederea emiterii titlului de proprietate în formă tipizată, pe numele lui Caporniță G., pentru suprafața totală de 1,45 ha, nu au respectat întrutotul obligațiile stabilite în sarcina lor prin legile fondului funciar, precum și prin HG 890/2005.
În prezent, reclamantul F. C., împreună cu soția sa, se află în imposibilitatea de a se adresa instanțelor de judecată pentru a li se recunoaște calitatea de proprietari a terenului ce a făcut obiectul antecontractului menționat anterior, cât timp vânzătorul-promitent nu a primit din partea autorităților publice competent actul juridic, prevăzut de Legea 18/1991, care constituie dovada dreptului său de proprietate pentru terenurile menționate în adeverința nr. 1115/17.08.2007.
În consecință, reclamanții s-au adresat instanței, în numele pârâților persoane fizice, moștenitori ai numitului Caporniță G., prin prezenta acțiune, solicitând obligarea celor două comisii să întocmească documentația necesară, respectiv să emită titlul de proprietate prevăzut de Legea 18/1991.
Prin sentința atacată,instanța de fond asusținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1560 NCC (Noul Cod Civil) și urm., ce reglementează acțiunea oblică.
Din această perspectivă, tribunalul apreciază că sunt fondate criticile apelantei C. L. Ariceștii Z., în sensul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Vechiului Cod civil. Astfel, fără a analiza la acest moment temeinicia pretențiilor reclamanților, tribunalul consideră că posibilitatea acestora de a se adresa instanței de judecată, invocând dreptul lor de creditor al pârâților persoane fizice, ca moștenitori ai defunctului Caporniță G., s-a născut la momentul încheierii acelei convenții, respectiv data de 18.03.1992.
Or, prin raportare la prevederile art. 3 din Legea 71/2011, de punere în aplicare a Noului Cod civil, rezultă că în cauza de față sunt aplicabile dispozițiile Vechiului Cod civil.
Cu toate acestea, tribunalul observă că și în vechea reglementare exista instituția acțiunii oblice, condițiile de exercitare a unei asemenea acțiuni fiind asemănătoare cu cele din noua reglementare. Prin urmare, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 974 și urm. C. civ., referitoare la acțiunea oblică.
În schimb, nu pot fi primite criticile apelantelor, în sensul că în cauză nu ar fi fost îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii oblice, prevăzute de art. 974 C. civ. Mai precis, în contra susținerilor apelantelor, tribunalul apreciază că dreptul pârâților persoane fizice de a solicita, prin intermediul instanței de judecată, obligarea celor două comisii la întocmirea documentației necesare și, respectiv, la emiterea titlului de proprietate pentru terenurile reconstituite autorului lor, Caporniță G., nu este un drept exclusiv personal al acestora.
Astfel, în doctrină s-a susținut că sunt excluse de la domeniul de aplicare al acțiunii oblice acțiunile civile prin care se apără un drept personal nepatrimonial, uneori chiar și drepturi patrimoniale, cum ar fi: acțiunile de stare civilă (stabilirea filiației, tăgada paternității etc.), cererea de revocare a unei donații, cererea de obligare a întreținătorului legal la plata unei pensii de întreținere ș.a.
În cauza de față, o eventuală cerere a pârâților persoane fizice G. Samba, Capotniță M. și T. F., prin care ar fi solicitat obligarea celor două comisii la întocmirea documentației potrivit HG 890/2005, respectiv de emiterea a titlului de proprietate pentru suprafața de 1,45 ha, reconstituită în baza Legii 18/1991 autorului lor, Caporniță G., nu ar fi fost considerată o cerere cu profund caracter personal.
De altfel, examinând petit-ul cererii introductive de instanță, tribunalul observă că reclamanții F. nici nu au solicitat obligarea celor două comisii la reconstituirea pe numele lor (reclamanții F., n.n.) la întocmirea documentației, respectiv eliberarea titlului de proprietate, ci pe numele moștenitorilor legali ai defunctului Caporniță G..
Nu în ultimul rând, tribunalul reamintește celor două comisii că cerința întocmirii documentației necesare, potrivit HG 890/2005, respectiv emiterea titlului de proprietate pe numele lui Caporniță G., reprezintă obligații instituite de lege în sarcina lor și, că în mod normal, nici nu era nevoie de promovarea unei acțiuni de către moștenitorii acestuia, ori de către creditorii acestuia, pentru ca această procedură de reconstituire să fie finalizată într-un termen rezonabil.
Nu trebuie confundată solicitarea unei persoane, în temeiul legilor fondului funciar, de a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru anumite suprafețe de teren, preluate abuziv de autoritățile comuniste, cu solicitarea unei persoane pentru care deja s-a emis hotărâre a comisiei județene de reconstituire, de finalizare a procedurii de reconstituire și de emitere a titlului de proprietate.
Dacă în prima situație, pot exista unele nuanțe cu privire la caracterul personal sau nu al unei cereri de reconstituire, în sensul că ar trebui recunoscut dreptul de opțiune persoanei, de a aprecia dacă înțelege sau nu să formuleze cerere de reconstituire, în schimb, în cea de-a doua situație, pretinsul caracter personal al cererii de finalizare a procedurii de reconstituire, așa cum au arătat apelantele prin motivele de apel, este exclus.
Prin formularea cererii de reconstituire, persoana îndreptățită și-a exteriorizat deja manifestarea de voință, în sensul că dorește să beneficieze de prevederile legilor fondului funciar, iar instituțiile publice implicate în această procedură (comisiile locale și județene, uneori și instituția prefectului) sunt obligate să analizeze cererea de reconstituire și, în caz afirmativ, să o finalizeze într-un termen rezonabil, prin acordarea către beneficiar (ori către moștenitorii acestuia, în caz de deces al beneficiarului însuși, pe parcursul procedurii) a titlului de proprietate în forma prevăzută de legislația funciară.
În schimb, tribunalul apreciază ca fiind întemeiate criticile apelantelor, cu privire la suprafața de teren pentru care reclamanții F. erau îndreptățiți să formuleze prezenta acțiune oblică.
Astfel, prin convenția încheiată la data de 18.03.1992, materializată prin acel înscris sub semnătură privată, părțile semnatare au stabilit că face obiect al înțelegerii un teren în suprafață de 10.000 mp, situat în com. Cărbunești, . (Muchie), având următoarele vecinătăți: S. D. (nord), T. C. (est), B. M. (vest), S. G. (sud).
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză, expertul desemnat de instanță a stabilit că în extravilanul ., P L1517, F1515, pct. „Gogeasca – Pineanca Muchie” a identificat un teren în suprafață de 8071 mp, având ca vecinătăți moșt. def. S. D., T. C., D. M., moșt. Def. S. G., B. M..
Prin urmare, comparând amplasamentele celor două terenuri, precum și vecinătățile lor, tribunalul apreciază că terenul la care se face referire în respectivul act sub semnătură privată este acest teren identificat de expert, chiar dacă suprafețele nu coincid, însă urmările acestei diferențe nu fac obiectul prezentei analize, ci ele vor fi, eventual, discutate în cadrul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Vălenii de M., în prezent suspendat până la soluționarea cauzei de față, despre care reclamanții afirmă că are ca obiect solicitarea de a pronunța o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare.
De asemenea, tribunalul mai observă că, la solicitarea reclamanților, expertul a mai identificat și măsurat și un al doilea teren, situat în intravilanul satului Gogeasca, în suprafață de 1259 mp, T 47, P F3759, pct. „Pe Dos”, având ca vecinătăți: drum, moșt. def. B. Pavlina, C. N..
Mai mult decât atât, instanța de fond a apreciat că este admisibilă acțiunea oblică și pentru această suprafață de teren, astfel că a obligat la finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate și pentru această suprafață de teren de 1259 mp.
Or, așa cum s-a arătat mai sus, s-a considerat că reclamanții sunt îndreptățiți la formularea prezentei acțiuni oblice, în vederea obligării celor două comisii, C. L. Ariceștii Z. și C. Județeană P., la finalizarea procedurii de reconstituirea în favoarea moștenitorilor def. Caporniță G., doar pentru terenul menționat în acel act sub semnătură privată.
Ținând seama de amplasamentul terenului în suprafață de 1259 mp (intravilan, pct. „Pe Dos”), precum și de vecinătățile identificate de expert, tribunalul apreciază că acest teren nu a făcut obiectul respective convenții și, prin urmare, reclamanții nu sunt îndreptățiți să solicite, în numele debitorilor săi, finalizarea procedurii de reconstituire și pentru acest teren.
Prin urmare, tribunalul constată că în mod greșit instanța de fond a obligat comisia locală să întocmească documentația necesară, respectiv comisia județeană să emită titlu de proprietate, și pentru suprafața de 1259 mp.
În schimb, așa cum s-a menționat mai sus, tribunalul constată că în mod legal și temeinic, prin prisma instituției acțiunii oblice, judecătoria a obligat C. L. Ariceștii Z. să întocmească documentația necesară punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate în favoarea moștenitorilor def. Caporniță G., pentru suprafața de 8071 mp, precum și că a obligat C. Județeană P. să elibereze titlu de proprietate pentru acest teren de 8071 mp.
În consecință, în raport de toate aceste considerente, în baza art. 480 NCPC, tribunalul va admite apelul declarat de pârâtele C. L. Ariceștii Z. și de C. Județeană P. împotriva sentinței civile nr. 1307/30.09.2014 pronunțate de Judecătoria Vălenii de M., pe care o va schimba în parte, prin raportare la prevederile art. 974 C. civ., în sensul că în sensul că va admite în parte acțiunea formulata de intimații - reclamanți F. C. si F. M., respingând acțiunea pentru suprafața de teren de 1259 mp, identificată prin raportul de expertiza întocmit de expert B. L., ca fiind neîntemeiată.
De asemenea, în baza art. 451 și urm. NCPC, ținând seama că o parte din criticile apelantelor au fost înlăturate, luând în considerare gradul de culpă procesuală al fiecăreia din părți în apel, tribunalul va obliga apelantele la plata sumei de câte 500 lei către intimații - reclamanți, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de apelantele – intimate C. L. DE F. F. ARICEȘTII Z. și C. JUDEȚEANĂ DE F. F. P., împotriva sentinței civile nr. 1307/30.09.2014 pronunțate de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimații G. SAMBA, domiciliată în ., ., ., jud. V., CAPORNIȚĂ M., domiciliată în ., T. F., domiciliată în Târgu J., Aleea Castanilor, ., ., jud. P., F. C., domiciliat în com. Cărbunești, ., jud. P. și F. M., domiciliată în com. Cărbunești, ., jud. P..
Schimbă în parte sentința atacată, în sensul că admite în parte acțiunea formulata de intimații - reclamanți F. C. si F. M..
Respinge acțiunea formulată de intimații - reclamanți pentru suprafața de teren de 1259 mp, identificată prin raportul de expertiza întocmit de expert B. L., ca fiind neîntemeiată.
Menține în rest sentința, ca fiind legală și temeinică.
Obliga apelantele la plata sumei de câte 500 lei către intimații - reclamanți, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform gradului de culpă procesuală al fiecărei părți.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.02.2015.
PreședinteJudecător
Ș. O.-C. P.-A. A.
Grefier
D. A.
Red. O.C.Ș.
7 ex/29.04.15
D. f._ – Judecătoria Vălenii de M.
J. f. B. D. C.
Operator date cu caracter personal nr. 5595
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 374/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 534/2015.... → |
|---|
