Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1517/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1517/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 1517/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR.1517
Ședința publică din data de 07.04.2015
PREȘEDINTE - A. G. H.
JUDECĂTOR - N. C.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta – creditoare C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. - prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. ȘI PODURI BUCUREȘTI, CUI_, cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, Sector 6, împotriva încheierii din data de 25.09.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul debitor D. B., CNP_, domiciliat în Ploiești, . A., nr.1, ., . și intimatul–petent BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC A. A. C. RO_, cu sediul în B., Piața Daciei ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei conform O.P. nr._/13.10.2014, anulată și atașată la dosarul cauzei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, în baza art. 131 C.pr.civ., stabilește că este competent general, material și teritorial să judece pricina, conform art. 95 C.pr.civ.
Totodată, instanța invocă din oficiu excepția tardivității declarării apelului, având în vedere data comunicării hotărârii instanței de fond și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată de către petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. AILINCAI, înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 28.07.2014 sub nr._, a fost solicitată încuviințarea executării silite, în dosarul de executare nr. 3282/2014, a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011, emis de CNADNR SA - CESTRIN, în toate formele prevăzute de lege, pentru recuperarea sumelor datorate și a cheltuielilor de executare, conform cererii de executare silită înaintată de creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A., prin Direcția Regională de D. și Poduri București, împotriva debitorului D. B..
Potrivit cererii creditoarei, aceasta solicită executarea silită a creanței reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire stabilit în baza art.8 alin.(3) din O.G.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, motivul invocat fiind refuzul debitorului de a executa de bunăvoie obligația ce îi incumbă potrivit titlului executoriu.
În drept, cererea petentului a fost întemeiată pe dispozițiile art. 622 alin.(2) și (3) și ale art.665 C.proc.civ.
În dovedirea acțiunii, la dosarul cauzei au fost depuse, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, mai multe înscrisuri.
Prin sentința civilă nr._/19.08.2014 instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., invocată din oficiu și a declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.
Primindu-se dosarul la Judecătoria Ploiești, la data de 02.09.2014, cauza a fost înregistrată sub nr._ ..
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 25 septembrie 2014 Judecătoria Ploiești a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
D. verificarea înscrisurilor depuse de către petent, instanța de fond a constatat că se solicită încuviințarea executării silite privind creanța decurgând din procesul-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/16.08.2011, întocmite de creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A.
Potrivit dispozițiilor art. 632 alin.(1) C.proc.civ. executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, care poate fi reprezentat de o hotărâre judecătorească executorie, o hotărâre judecătorească definitivă, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Totodată, potrivit art. 665 alin. (5) pct. 2 C. proc. civ., instanța are posibilitatea respingerii cererii de încuviințare a executării silite dacă hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
Așadar, legiuitorul impune o condiție obligatorie în vederea încuviințării executării silite, anume ca titlul ce înglobează creanța certă, lichidă și exigibilă, să aibă caracter executoriu.
Instanța de fond a avut în vedere și dispozițiile art. 37 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției neatacat în termenul prevăzut de art. 31 din același act normativ, respectiv 15 zile de la comunicare, constituie titlu executoriu fără a fi îndeplinită o altă formalitate.
Conform art. 27 din O.G. nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Legat de acest aspect, al comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța are în vedere Decizia nr. 10, pronunțată la data de 10.06.2013 în soluționarea unui recurs în interesul legii ( M.Of. Partea I nr. 450 din data de 23.07.2013 ),prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat cu caracter de principiu că modalitatea de comunicare prin afișare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Interpretând coroborat prevederile legale de mai sus, rezultă că procesul-verbal de constare a contravenției este titlu executoriu doar dacă se dovedește comunicarea acestuia, în principal prin poștă, și doar în subsidiar prin afișare.
Astfel cum rezultă din dovada îndeplinirii procedurii de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției procesul-verbal de constatare a contravenției . ll nr._/16.08.2011, depusă la dosarul cauzei, transmiterea către presupusul contravenient, debitorul D. B., a fost efectuată direct prin afișare la domiciliul acestuia în prezența unui martor asistent.
Instanța de fond a constatat că la dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi care să ateste încunoștințarea debitorului, în prealabil, prin poștă cu confirmare de primire, astfel că apreciază că procedura de comunicare a actului administrativ sancționator nu respectă condițiile prevăzute de lege, așa cum au fost expuse anterior.
Prin urmare, instanța de fond a considerat că, nefiind probată legala comunicare a actului sancționator, nu se poate reține pasivitatea contravenientului în realizarea dreptului său de a contesta respectivul proces-verbal și, ca urmare a acesteia, depășirea termenului imperativ prevăzut de lege în care actul administrativ putea fi atacat. Pe cale de consecință, nu se poate reține că procesul-verbal de constatare a contravenției a rămas neatacat și că astfel ar fi dobândit caracterul de titlu executoriu. Nefiind îndeplinită condiția ca titlul ce înglobează creanța să fie executoriu potrivit legii, prezenta cerere de încuviințare a executării silite nu este întemeiată.
Având în vedere cele analizate anterior, instanța de fond a apreciat că procesului-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/16.08.2011, întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A, comunicat direct prin afișare la domiciliul presupusului contravenient, nu are caracterul unui titlu executoriu în sensul dispozițiilor art. 37 din O.G.nr.2/2001 și nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de titluri executorii enumerate în capitolul II, titlul I din Cartea a-V-a a C.proc.civ., astfel că, în temeiul art. 665 alin.(5) pct.2 C.proc.civ., urmează să respingă ca neîntemeiată cererea de încuviințare a executării silite.
Împotriva acestei încheieri de ședință a declarat apel creditoarea C. Națională de A. și D. Naționale din România SA, prin Direcția Regională de D. și Poduri București, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a încheierii apelate și încuviințarea executării silite a procesului-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/16.08.2011.
În motivarea cererii de apel, creditoarea a învederat că, în fapt, prin cererea adresată B. A. A., s-a solicitat înregistrarea și deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului, întrucât nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite prin titlul executoriu, respectiv procesul - verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/16.08.2011.
În urma solicitării creditoarei, executorul judecătoresc a admis cererea, a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită, apreciind că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru declanșarea executării silite împotriva debitorului.
De asemenea, executorul judecătoresc a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu.
Prin încheierea atacată, instanța de executare a respins, în mod netemeinic și nelegal, cererea de încuviințare a executării silite, motivând că procedura de comunicare a titlului executoriu, „prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire”, în conformitate cu prevederile O.G. nr.2/2001 și că procesul - verbal în cauză nu prezintă caracterul de titlu executoriu, în sensul dispozițiilor art.37 din O.G. nr.2/2001.
În acest sens, creditoarea a învederat instanței de apel faptul că, potrivit prevederilor art.27 din O.G. nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare „Comunicarea procesului - verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.”, fiind la latitudinea executorului modalitatea de comunicare, aceasta fiind alternativă și nu subsidiară, așa cum a reținut instanța.
Creditoarea a arătat că în speță comunicarea procesului - verbal de constatare a contravenției a fost consemnată în procesul – verbal de afișare semnat de reprezentantul CNADNR și un martor.
Emiterea și comunicarea procesului - verbal de contravenție în cauză au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art.13 coroborat cu art.14 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, creditoarea a solicitat instanței de apel să constate faptul că procesul - verbal de contravenție în cauză a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Apelanta creditoare apreciază că, nu se poate susține faptul că procedura de comunicare a procesului - verbal de contravenție a fost viciată sau că debitorul i-au fost lezate drepturile procesuale.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, împotriva procesului - verbal de constatare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Or, debitorul nici nu a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție și nici nu a achitat de bunăvoie obligația stabilită prin procesul - verbal de contravenție ca și sancțiune aplicată pentru fapta săvârșită.
În acest sens, conform art.37 din O.G. nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Obligarea la plata acestui tarif de despăgubire este o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului, ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, respectiv utilizarea rețelei de drumuri, fără plata tarifului corespunzător, care a avut ca rezultat un prejudiciu cauzat C.N.A.D.N.R. S.A. în calitate de administrator al rețelei de drumuri naționale și autostrăzi, astfel cum este statuat de dispozițiile O.U.G. nr.84/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, stabilirea tarifului de despăgubire este întemeiată pe dreptul C.N.A.D.N.R. S.A. de a beneficia de repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită săvârșită de utilizator și, în consecință, și recuperarea creanțelor aferente.
Aceste considerente sunt susținute și de dispozițiile generale și obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale a României nr.57/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.8 alin.3 din O.G. nr.15/2002.
Potrivit susținerilor apelantei-creditoare, reiese fără echivoc faptul că, în speță, este vorba de o creanță de drept comun (adică tariful de despăgubire), creanță care îndeplinește condițiile prevăzute de art.662 C.pr.civ.
Această creanță este supusă regulilor de procedură civilă, iar, în caz de neexecutare de bunăvoie din partea debitorului, se execută la cererea creditorului de către executorul judecătoresc.
Astfel, instanța de fond trebuia să facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 638 NCPC raportat la art.640 C.pr.civ. și la art.37 din O.G. nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, și să constate faptul că procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
De asemenea, apelanta-creditoare a susținut că instanța de fond, în baza considerentele sus-menționate, trebuia să constate faptul că respectiva creanță este certă, lichidă și exigibilă, întrunind cerințele art.662 alin.1 - 3 C.pr.civ.
Mai mult decât atât, procedura de încuviințare a executării silite fiind o procedură necontencioasă, judecătorul fondului realizează o cercetare formală și limitată („pipăie fondul”) la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu, orice alt aspect care ar putea da naștere unor apărări pe excepție și pe fond, cum ar fi nelegalitatea actului, neînceperea curgerii termenului de a ataca titlul ori prescrierea dreptului de a cere executarea silită, ca urmare a nerespectării dispozițiilor privind comunicarea actului, aceste aspecte fiind posibil a fi verificate pe calea contestației la executare.
Potrivit art.665 alin.5 C.pr.civ., încuviințarea executării silite poate fi respinsă numai dacă hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
De asemenea, apelanta-creditoare a arătat că instanța de fond, în temeiul art.252 C.pr.civ. privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului în vigoare în România, în momentul pronunțării și deliberării asupra încuviințării executării silite „avea obligația să respecte dispozițiile art.5 din Legea nr.76/ 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă care stabilesc: „Dispozițiile Codului de Procedura Civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de Procedură Civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost investite cu formulă executorie."
Totodată, apelanta - creditoare a învederat instanței de apel faptul că, potrivit art.665 alin.2 C.pr.civ., încuviințarea executării silite se face fără citarea părților, tocmai pentru faptul că procedura încuviințării executării silite este o procedură necontencioasă, legiuitorul reglementând clar acest aspect.
Prin urmare, în această fază, instanța de executare are numai obligația de a verifica dacă procesul - verbal de contravenție a fost adus la cunoștința contravenientului, nu și modalitatea de comunicare a acestuia.
În acest sens, în procedura necontencioasă a încuviințării executării silite, nu se impune ca instanța de executare sa facă distincțiile la care trimite Decizia nr.10/2013 a I.C.C.J., întrucât numai partea interesată poate invoca neregularitățile procedurale legate de modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, în măsura în care dovedește o vătămare în drepturile sale recunoscute de lege, ci nu instanța investită cu o cerere de încuviințare silită.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.665 alin.6 C.pr.civ., art.466 și urm. C.pr.civ., precum și dispozițiile legale cuprinse în motivarea cererii de apel.
În dovedirea cererii de apel, a fost depusă jurisprudență în acest sens, respectiv decizia civilă nr.22/22.01.2014, pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița - Secția a II - a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, dar și încheieri de admitere a încuviințării executării silite pronunțate de către Judecătoria Ploiești.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub același număr unic de dosar la data de 09.02.2015, această cale de atac fiind soluționată cu citarea legală a părților, fără ca intimatul – debitor să formuleze întâmpinare.
La termenul de judecată de astăzi – 07.04.2015, tribunalul a invocat, din oficiu, excepția tardivității declarării apelului în raport de data la care s-a comunicat creditoarei C.N.A.D.N.R. S.A. încheierea apelată - 13.10.2014 și data înregistrării apelului la instanța care a pronunțat respectiva încheiere – 21.10.2014.
Examinând încheierea de ședință atacată, prin prisma excepției tardivității declarării apelului invocată din oficiu, tribunalul constată și reține următoarele:
Potrivit art.665 alin.6 Teza a - II - a C.pr.civ., „încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare”.
În speță, potrivit procesului – verbal de înmânare, creditoarei C.N.A.D.N.R. S.A. i-a fost comunicată încheierea de ședință din data de 25.09.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 13.10.2014 (f.7 – dos. fond), ceea ce înseamnă că de la acest moment începe să curgă termenul legal imperativ de 5 zile înlăuntrul căruia se putea exercita calea de atac a apelului.
Procedând la calcularea termenului de 5 zile, conform art.181 alin.1 pct.2 C.pr.civ. în sensul că, atunci când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul nici ziua de la care acesta începe să curgă și nici ziua când acesta se împlinește, înseamnă că se putea declara apel până pe data de 20.10.2014, inclusiv.
În cauza dedusă judecății, potrivit rezoluției aplicată pe chiar cererea de apel, aceasta a fost înregistrată la Judecătoria Ploiești la data de 21.10.2014, așadar, cu depășirea termenului legal de 5 zile de la comunicarea încheierii care se atacă, termen care, așa cum s-a arătat, expira la data de 20.10.2014, inclusiv, fiind lipsită de relevanță data la care cererea de apel a fost înregistrată în evidențele creditoarei C.N.A.D.N.R. S.A. sub nr.18/_ bis, respectiv 15.10.2014.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul urmează să admită excepția tardivității declarării apelului invocată din oficiu și, pe cale de consecință, va respinge apelul declarat de creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A. împotriva încheierii de ședință pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 25.09.2014, ca fiind tardiv introdus, potrivit disp. art. 480 alin. 1 C. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității declarării apelului, invocată din oficiu.
Respinge apelul declarat de apelanta – creditoare C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. - prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. ȘI PODURI BUCUREȘTI, CUI_, cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, Sector 6, împotriva încheierii din data de 25.09.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul debitor D. B., CNP_, domiciliat în Ploiești, . A., nr.1, ., . și intimatul–petent BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC A. A. C. RO_, cu sediul în B., Piața Daciei ., ., ca tardiv introdus.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.04.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. G. H. N. C.
GREFIER
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red. C.N./tehnored. M.D.B.
4 ex./ 09.04.2015
d.f. nr. _ - Judecătoria Ploiești
j.f. R. M. R.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1618/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1525/2015.... → |
|---|
