Acţiune oblică. Decizia nr. 660/2013. Tribunalul SĂLAJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 660/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 11-06-2013 în dosarul nr. 5771/337/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Date cu caracter personal
Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.660
Ședința publică de la 11 iunie 2013
Completul compus din:
Președinte: I. D., judecător
C. D., judecător
P. R. M., judecător
V. V., grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții J. N. și J. N. S., ambii domiciliați în Z., ., nr.23, ..14, jud. S., împotriva sentinței civile nr.371 din 12.02.2013 pronunțată de Judecătoria Z. în dosarul nr._, având ca obiect acțiune oblică.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recurenții-pârâți nu au achitat taxele dispuse în cauză și că pârâtul J. N. a depus înscrisurile de la filele 11-13.
Instanța verificându-și competența potrivit dispozițiilor art.1591 Cod procedură civilă, se declară competentă în soluționarea prezentei cauze cu care a fost legal investită.
Instanța, invocă din oficiu excepția netimbrării recursului și raportat la obiectul cererii și a actelor depuse la dosar reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
TRIBUNALUL,
Prin Sentința civilă nr.371/12.02.2013, pronunțată de Judecătoria Z. în dosar nr._, s-a admis acțiunea reclamantei ., în contradictoriu cu pârâții J. Nicolae și J. N. S..
S-a constatat că pârâții au dobândit sub durata căsătoriei lor, cu contribuții egale, a câte ½ parte fiecare, imobilul apartament situat în municipiul Z., ., nr. 23, . CF_-C1-U1 Z., (provenită din conversia pe hârtie a CF 3924 ind Z.) nr. top 114/2.115/2.116/2/2/XIV, în valoare de 15 000 EUR.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului menționat anterior, prin atribuirea acestuia în favoarea pârâtului J. N. și obligarea sa la plata unei sulte în favoarea pârâtei J. N. S., în sumă de 7500 EUR.
S-a dispus și intabularea în CF_-C1-U1 Z. a dreptului de proprietate al pârâtului J. N. în întregime, ca brun propriu, dobândit prin partaj, cu cheltuieli de judecată în sumă de 2803 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În dosarul nr.17/2009 a Biroului Executorilor Judecătorești Asociați, . Cluj N. a solicitat executarea silită a debitoarei . Z. și a avalistului J. N., în baza biletului la ordin RNCB3AA nr._ emis de . Z., la data de 04.11.2008, la Z., scadent la 27.12.2008, locul plății Z. pentru suma de 14.000 lei, avalizat de R. D. și J. N., la rubrica semnătura avalistului, acesta fiind semnat de J. N..
Inițial, în dosarul execuțional, executarea silită a fost pornită împotriva . Z., executorul judecătoresc procedând la poprirea conturilor societății la băncile la care debitoarea avea cont deschis dar în privința debitoarei . executarea nu a putut continua deoarece acesta a intrat în procedura insolvenței astfel că societatea creditoare a înțeles să stăruie în executarea silită a avalistului J. N..
Instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 35 alin.1 din Legea 58/1934, potrivit cărora avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat. Art. 52 din aceeași lege reglementează solidaritatea cambială, consacrată în favoarea posesorului cambiei, dispunând că „trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt ținuți solidar față de posesor. Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat. ... Acțiunea pornită împotriva unuia din obligați, nu împiedică urmărirea celorlalți, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâi. Dispozițiile art. 35 și art. 52 referitoare la raporturile cambiale se aplică și raporturilor derivând din biletul la ordin, potrivit art. 106 și 107 din Legea 58/1934.
Rezultă așadar că avalistul are statutul juridic al unui fidejusor ce s-a obligat solidar cu debitorul principal și care, în consecință, nu poate invoca beneficiul de discuțiune și beneficiul de diviziune reglementate de art. 1662 și art. 1667 din vechiul Cod civil.
Beneficiarul poate să se îndrepte direct în contra avalistului obligatului principal, fie pe calea acțiunii cambiale directe, fie pe calea executării silite, nefiind ținut să respecte ordinea din dreptul civil dintre debitorul principal și fidejusor, deoarece obligația avalistului este reglementată de prevederile Legii 58/1934 ca o obligație autonomă și solidară, iar de esența solidarității este faptul că oricare dintre debitori poate fi urmărit pentru executarea integrală a obligației.
Creditorul are posibilitatea de a alege pe acela dintre debitori care este mai solvabil, fapt care nu înlătură însă posibilitatea creditorului de a urmări și pe ceilalți debitori.
De aceea, faptul că intimata creditoare a înțeles să formuleze declarație de creanță și a fost înscrisă pe tabelul creditorilor S.C. Hermes Trade S.R.L, nu înlătură posibilitatea ca, simultan să declanșeze executarea silită a avalistului J. N..
Din înscrisul depus de societatea creditoare la dosar la fila 53 rezultă că debitorul avalist J. N. nu deține bunuri propriii.
Având în vedere faptul ca suma debit datorata de pârâtul J. N. rezulta dintr-un titlu executoriu-biletul la ordin RNCB3AA nr._ emis de . Z., la data de 04.11.2008, la Z., scadent la 27.12.2008, locul plății Z. pentru suma de 14.000 lei, avalizat de R. D. și J. N., instanța a reținut ca aceasta este o datorie personala, iar potrivit dispozițiilor art. 33 din Codul Familiei aplicabil în speța „bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți. Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul sau personal poate cere împărțirea bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale”. În același sens sunt și dispozițiile art. 493 Cod procedura civila: „Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea sa urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietatea . sa ceara mai întâi împărțeala acestora”, care sunt norme procedurale imperative ce reglementează executarea silita a bunurilor imobile, fiind incidente în speță.
Rezultă așadar că admisibilitatea acțiunii oblice formulată de un creditor personal al unuia dintre soți, având ca obiect partajul bunurilor comune ale soților este condiționată de urmărirea prealabilă a bunurilor proprii ale soțului debitor, or, în prezenta speță reclamanta a dovedit, prin adresa depusă la fila 53 din dosar că debitorul avalist J. N. nu deține bunuri proprii.
În consecință, în mod corect reclamanta a solicitat pe calea acțiunii oblice partajarea bunurilor imobile aflate în devălmășia celor doi soți pârâți.
Dispozițiile art. 974 cod civil aplicabil în speță prevăd ca „creditorii pot exercita toate drepturile si acțiunile debitorului lor, afara de acelea care îi sunt exclusiv personale.”
În prezenta speță, pârâții nu au propus probe în măsură să răstoarne prezumția relativă a contribuției egale la dobândirea bunurilor comune astfel că instanța va constata că pârâții au dobândit sub durata căsătoriei lor, cu contribuții egale, a câte ½ parte fiecare, imobilul apartament situat în municipiul Z., ., nr. 23, ., înscris în CF_-C1-U1 Z., (provenită din conversia pe hârtie a CF 3924 ind. Z.) nr. top 114/2.115/2.116/2/2/XIV, în valoare de 15 000 EUR.
Cu privire la modalitatea de partajare propusă de societatea reclamantă în sensul atribuirii imobilului în favoarea pârâtului J. N., instanța de fond a apreciat-o ca fiind justificată, considerând că ar asigura o satisfacere mai facilă a creanței reclamantei.
Împotriva hotărârii astfel rezumate a declarat recurs intimații J. N., solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Criticile recurenților vizează următoarele:
Solicitarea . Cluj N., de partaj, respectiv de sistare a stării de indiviziune asupra imobilului apartament situat în municipiul Z., nr.23, ., înscris în CF_-C1-U1 Z. precum și solicitarea de intabulare a dreptului de proprietate în întregime pe Joldes N. este neîntemeiată și inadmisibilă.
Joldes N. și Joldes N. au menționat ca aportul la dobândirea apartamentului a fost și este în cotă mult mai mare din partea lui Joldes N..
Joldes N. nu a fost implicată sub nici un fel, în relația comercial-financiară dintre . și D. SRL, neavând cunoștință de nici o relație financiară.
Cu atât mai mult cu cât, imobilul în discuție este gajat de Joldes N., către R. B., contra unui credit bancar. Ratele aferente creditului sunt achitate la scadentă de către Joldes N., creditul fiind în derulare. R. B. are garanție ipotecară de rang I asupra imobilului, cu interdicție de înstrăinare, grevare, dezmembrare.
Recursul este însă netimbrat, urmând ca în baza art.20 alin.3 din legea nr.146/1997 să fie anulat ca atare.
Se constată pentru aceasta că pentru ședința publică de astăzi, recurenții au fost citați cu mențiunea să achite 1401,5 lei taxa de timbru și timbru judiciar de 0,6 lei, obligație legală căreia însă aceștia nu s-au conformat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanții Joldes N. și Joldes N. contra Sentinței civile nr.371/2013 a Judecătoriei Z..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința din 11 iunie 2013.
Președinte Judecător Judecător Grefier
I. D. C. D. P. R. M. V. V.
plecată în concediu plecată în concediu
semnează vicepreședinte semnează prim-grefier
D. Patrițiu C. D.
Red.I.D./15.07.2013
Dact.S.I./16.07.2013
Ex.2
Jud.fond.R. I. R.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 224/2013. Tribunalul SĂLAJ | Plângere contravenţională. Decizia nr. 672/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
|---|
