Plângere contravenţională. Decizia nr. 255/2013. Tribunalul SĂLAJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 255/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 533/1752/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Date cu caracter personal
Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 255
Ședința publică din data de 19 decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: P. R. M.
Judecător: D. Patrițiu
Grefier: M. L.-M.
S-a luat în examinare apelul formulat de petentul B. P.-M., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., împotriva sentinței civile nr. 515 din 10.07.2013, pronunțată de Judecătoria Jibou în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, verificându-și competența conform dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă, constată că este competentă să judece prezenta pricină.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 515/10.07.2013 s-a respins ca nefondată plângerea petentului B. P. M., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean S., menținând ca legal și temeinic procesul-verbal ., nr._/01.03.2013. De asemenea a fost obligat petentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut în esență următoarele:
Prin procesul verbal contestat, petentul a fost sancționat pentru comiterea contravenției prevăzută de art. 108, alin. 1, lit. d, pct. 3, din OUG 195/2002, deoarece în data de 01.03.2013 a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe raza localității Bârsău-M., cu viteza de 92 km/h, unde limita maximă de viteză este de 50 km/h.
S-a mai reținut că la solicitarea agentului de poliție rutieră petentul nu a putut prezenta documente, respectiv permis de conducere și certificat de înmatriculare a autoturismului.
Pentru aceste motive, agentul constatator a făcut aplicarea prevederilor art. 108 alin. 1, lit. d, pct. 3 din OUG 195/2002, rep. și a sancționat petentul cu 20 puncte amendă, în valoare de 1500 lei, aplicând și sancțiunea complementară a 6 puncte penalizare, iar pentru lipsa documentelor a aplicat sancțiunea avertisment, conform art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002, fapta constituind contravenție.
Petentul în însăși conținutul procesului verbal arată că recunoaște faptele stabilite, fără obiecții și semnează procesul verbal. Mai mult, ulterior petentul achită jumătate din minimul special al amenzii.
Cu toate acestea, ulterior reconsideră toată situația și formulează prezenta plângere, contestând legalitatea și temeinicia procesului-verbal.
Motivele de nelegalitate invocate de către petent sunt nefondate. Într-adevăr procesul verbal este întocmit într-o maniera greu de citit, dar analizându-se cu atenție neconcordanțele legate de CNP-ul petentului și ora întocmirii raportat la cea a comiterii faptei, sunt corecte, dar pot fi „citite” și în maniera făcută de către petent, din cauza scrisului de mână foarte dezordonat.
Faptele sunt suficient descrise și susținute de probele depuse de intimat, astfel că nu se poate reține că lipsește descrierea faptei, ca motiv de nulitate a procesului verbal.
Pentru motivele care preced, instanța a constatat că procesul verbal conține toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, stabilite de art. 16, 17 din OG 2/2001.
Pe fond, petentul contestă viteza determinată de aparatul radar, susținând că aceasta nu a fost corect determinată, iar dacă este cea care rezultă din măsurătorile radarului, este viteza de deplasare în afara localității.
Analizând materialul probator depus de către intimat, instanța a constatat că viteza de deplasare a autoturismului condus de petent a fost determinată cu un aparat radar omologat, verificat metrologic și folosit de un lucrător de poliție atestat ca operator radar, fiind astfel respectate prevederile art. 108, alin. 1, lit. d din OUG 195/2002, rep., conform cărora depășirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, constituie contravenție.
Sancțiunea principală aplicată este în limite legale, în cazul încălcării prevederilor art. 108, alin. 1, lit. d din OUG 195/2002, aplicându-se și sancțiunea complementara a 6 puncte penalizare.
Pentru contravenția prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2013 constând în lipsa documentelor obligatorii s-a aplicat sancțiunea avertisment.
În ceea ce privește proba cu martorul, a fost respinsă ca inutilă, cu privire la viteza de deplasare nefiind admisibilă peste mijlocul tehnic omologat și verificat metrologic, iar în ceea ce privește susținerea ca viteza de 92 km/h ar fi fost surprinsă în afara localității, se poate observa cu ușurință că s-a întâmplat în localitate, prin vizionarea înregistrării filmate.
Procesul verbal se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate, făcând dovada celor reținute în cuprinsul său, până la proba contrarie.
Prezumția este una relativă, însă petentul nu a răsturnat-o prin probe în sens contrar celor reținute în procesul verbal.
Împotriva hotărârii a declarat apel petentul B. P.-M., solicitând anularea procesului verbal de contravenție nr._/01.03.2013 și stabilirea
amenzii conform chitanței CII MCJ_/04.03.2013, arătând în motivare următoarele:
În procesul verbal de contravenție, la rubrica CNP, s-a trecut_ deși în CI este_, astfel că există un dubiu asupra identificării contravenientului, fapt ce duce la anularea procesului verbal de contravenție.
S-a menționat data și ora întocmirii 01.03.2013 ora 1037, iar la data săvârșirii faptei 01.03.2013 ora 1054, or, nu se poate încheia proces verbal înainte de comiterea faptei. Nu s-a menționat localitatea, iar viteza nu este de 92 km/h, ci de 81 km/h, care se încadrează în drept la art. 108 alin. 1 lit. c pct. 3, unde sancțiunea este de 4 puncte penalizare.
Cu privire la contravenția constând în lipsa documentelor nu se precizează care anume documente, pentru concretizarea faptei, nu să fie prezentată generic.
Apelul nu este fondat.
Motivele invocate în cererea de apel au fost susținute și la instanța de fond, fiind analizate de către aceasta.
Prin planșa foto depusă la dosar se identifică nr. de înmatriculare al autoturismului_, fiind menționat și în procesul verbal de contravenție.
Cu privire la neconcordanțele privind CNP-ul petentului orei comiterii faptei, prima instanță a apreciat corect că în realitate acestea nu există. Ele pot fi induse ca urmare a unei interpretări eronate.
Potrivit dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea. Or, în cauză, aceste elemente sunt menționate în procesul verbal de contravenție, deci prevederile legale menționate nu au incidență.
În adevăr, în urma vizionării CD-ului s-a constatat că la litera T- care înseamnă țintă (target), apare viteza de 81 km/h, însă și aceasta depășește viteza legală admisă pe porțiunea respectivă de drum.
Sancțiunea aplicată este legală și proporțională cu gravitatea faptei, iar aprecierea gravității faptei se realizează prin raportare la mai multe criterii ce țin de starea de fapt și care pot indica un grad mai ridicat sau mai redus de periculozitate socială. Se reține că petentul a creat o stare de pericol concret suficient de ridicată pentru valorile sociale ocrotite, respectiv asigurarea siguranței traficului rutier.
Referitor la contravenția prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2013, se constată că sunt îndeplinite elementele constitutive ale acesteia, având în vedere că petentul nu a avut nici un document asupra sa, din cele la care face referire textul de lege, astfel că se apreciază că procesul verbal de contravenție este legal și temeinic.
Față de cele ce preced, tribunalul urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de petent împotriva sentinței civile nr. 515/10 iulie 2013 a Judecătoriei Jibou, pe care o menține în totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de petentul B. P.-M. împotriva sentinței civile nr. 515/10 iulie 2013 a Judecătoriei Jibou.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 decembrie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
P. R. M. D. Patrițiu M. L.-M.
Red. DP/10.01.2014/Dact.MLM/16.01.2014/4 ex.
..01.2014
Jud. fond: G. M.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 90/2013. Tribunalul SĂLAJ | Plângere contravenţională. Decizia nr. 602/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
|---|
