Plângere contravenţională. Decizia nr. 634/2013. Tribunalul SĂLAJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 634/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 1390/309/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Date cu caracter personal
Nr. operator 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 634
Ședința publică din 4 iunie 2013
Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte instanță
Judecător: I. D.-D.
Judecător: D. G., președinte secție civilă
Grefier: M. L.-M.
S-a luat în examinare recursul declarat de petentul M. R. G., domiciliat în Jibou, .. 33, jud. S., împotriva sentinței civile nr. 236 din 20 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Șimleu Silvaniei în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentului-petent, avocat S. Zolt., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că potrivit dispozițiilor art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Instanța, verificându-și competența potrivit dispozițiilor art. 1591 Cod procedură civilă se declară competentă în soluționarea prezentei cauze cu care a fost legal investită.
Întrebat fiind de instanță, reprezentantul recurentului-petent arată că nu mai are alte cereri și solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, pe care o consideră nelegală și netemeinică, în sensul admiterii plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție.
În susținerea recursului declarat, reprezentantul recurentului-petent susține că instanța de fond face confuzie între netemeinicie și nelegalitate. Acesta mai arată că procesul – verbal de contravenție face întotdeauna dovada până la proba contrară, dar în acest caz consideră că nevinovăția clientului său a fost dovedită, iar procesul-verbal întocmit nu este susținut de nicio probă deoarece nu există contravenția.
Mai mult, reprezentantul recurentului-petent susține că la momentul întocmirii procesului verbal de contravenție nu se afla nimeni de față, iar depoziția singurului martor - care se afla în interiorul mașinii, și nu în exteriorul acesteia unde a fost încheiat procesul-verbal – a fost înlăturată, fără motiv, de instanța de fond. După cum susține și martorul, la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenție nu a fost prezent niciun martor asistent sau vreo altă persoană care să fi luat parte la discuțiile care au avut loc între agentul constatator și recurentul-petent.
Instanța, raportat la obiectul cererii și a actelor depuse la dosar reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr. 236/20 februarie 2013 Judecătoria Șimleu Silvaniei a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul M. R. G. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 26.07.2012 de către intimatul Inspectoratul de Poliție Județean S., menținând ca legal și temeinic procesul verbal contestat.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 26.07.2012 de către intimatul Inspectoratul de Poliție Județean S. petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 280 lei și reținerea permisului de conducere pe 30 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 57 alin. 2 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. c din OUG 195/2002.
S-a reținut în sarcina petentului că în data de 26.07.2012, în jurul orelor 9:25 a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe podul D. din Șimleu Silvaniei iar la intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui autoturism care avea acest drept.
În cauză a fost audiat, în calitate de martor propus de petent, numitul M. R. care a declarat că la momentul constatării săvârșirii contravenției se afla în mașina condusă de petent. A mai declarat că petentul, în momentul în care a ieșit din intersecție, s-a asigurat și a virat la stânga spre localitatea Pericei. Martorul a declarat că nu venea nicio mașină. (f. 27)
Se va înlătura declarația martorului M. R., apreciind-o total nesinceră având în vedere că, prin chiar plângerea contravențională, petentul a declarat că de față la constatarea faptei nu au fost alte persoane și nici în momentul încheierii procesului-verbal.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs petentul M. R. G. solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii plângerii contravenționale și anularea procesului verbal contestat.
În motivul de recurs invocat, petentul consideră că hotărârea primei instanțe se bazează în mod nelegal pe faptul că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate în sensul că, face dovada până la proba contrară și instanța a înlăturat declarația martorului M. R. pe care a apreciat-o ca fiind total nesinceră deși, petentul a declarat că de față la constatarea faptei nu au fost alte persoane și nici în momentul încheierii procesului verbal, iar prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție nu trebuie să aducă atingere principiului egalității și proporționalității în ceea ce privește dreptul la apărare al petentului, care nu trebuie pus să se apere dacă nu are probe de nevinovăție în cazul în care procesul verbal nu este susținut de probe care să constate vinovăția contravenientului.
Apoi, arată petentul că, la întocmirea procesului verbal nu se afla nimeni de față și același lucru l-a susținut și martorul care se afla în mașină, și nu în exteriorul acesteia, unde s-a întocmit procesul verbal contestat.
Recursul petentului M. R. G. este neîntemeiat.
Potrivit art. 100 alin. 3 lit. c din OUG 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: c) neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept.
În cazul în speță, prin procesul verbal de contravenție încheiat la data de 26.07.2012 Inspectoratul de Poliție Județean S. a aplicat petentului sancțiunea amenzii în sumă de 280 lei și reținerea permisului de conducere pentru 30 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 57 alin. 2 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. c din OUG nr. 195/2002.
S-a reținut că petentul, în data de 26.07.2012 a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe podul D. din Șimleu Silvaniei, iar la intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui autoturism care avea acest drept.
Este de reținut că, în cazul în speță, în plângerea contravențională formulată, petentul recurent a declarat că „de față la constatarea faptei nu au fost alte persoane și nici în momentul încheierii procesului verbal”. (fila 2 dosar fond)
Prin urmare, față de cele declarate de petentul recurent în plângerea sa, cum că la constatarea faptei și la momentul încheierii procesului verbal de contravenție nu se afla nici o persoană, în mod justificat, prima instanță a înlăturat depoziția martorului M. R. fiind dată pro causa.
Aceasta deoarece martorul M. R. a declarat că la momentul constatării săvârșirii contravenției se afla în mașina condusă de petent și că în momentul în care a ieșit din intersecție s-a asigurat și a virat la stânga spre localitatea Pericei și nu venea nici o mașină (fila 27 - dosar fond - ).
Or, este evident că dacă martorul M. R. era prezent în autoturismul condus de petent, era menționat în plângerea contravențională formulată și nu se arăta că în momentul constatării săvârșirii contravenției nu se afla de față nici o persoană.
Așa încât, în mod justificat, prima instanță a reținut că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate în sensul că face întotdeauna dovada până la proba contrară, iar petentul nu a făcut dovada unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul verbal de contravenție.
În consecință, în baza art. 321 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul declarat de petentul M. R. G. împotriva Sentinței civile nr. 236/20.02.2013 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Pentru aceste motive
În numele L E G I I,
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul M. R. G. împotriva Sentinței civile nr. 236/20.02.2013 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 04.06.2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
K. M. I. D. D. G. M. L.-M.
Plecat în CO Plecat în CO
Semnează vicepreședinte Semnează vicepreședinte
instanță instanță
D. Patrițiu D. Patrițiu
Red.DG/04.07.2013/Dact.MLM/15.07.2013 /2 ex./Jud. fond M.-A. D.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1014/2013. Tribunalul SĂLAJ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1087/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
|---|
