Plângere contravenţională. Decizia nr. 806/2013. Tribunalul SĂLAJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 806/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 10-09-2013 în dosarul nr. 1207/309/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Date cu caracter personal
Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.806
Ședința publică din data de 10 septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
JUDECĂTOR: R.-M. P.
JUDECĂTOR: D.-D. I.
GREFIER: A. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de petentul I. I. A., cu domiciliul procesual ales la Societatea de Avocatură I. și Asociații, în Z., Piața Unirii, nr.13, județul S., împotriva sentinței civile nr.98 pronunțată de Judecătoria Șimleu-Silvaniei la data de 30.01.2013, în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentanta recurentului, avocat S. M., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând că nu mai sunt de formulat cereri în probațiune, instanța acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și în consecință, admiterea acțiunii formulate de petentul I. I. A. în sensul anulării procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 27.06.2012 . Susține motivele de recurs așa cum au fost invocate și în scris.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr.98 din data de 30.01.2013, Judecătoria Șimleu-Silvaniei a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul I. I. A. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 27.06.2012 de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN S..
Instanța a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 27.06.2012 de IPJ S., petentul I. I. A. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 700 lei, corespunzătoare a 10 puncte amendă și i s-a suspendat dreptul de a conduce pe o perioadă de 90 de zile. S-a reținut în sarcina sa că la data de 27.06.2012, în jurul orelor 17,54, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ prin localitatea Vârșolț, fiind înregistrat de aparatul R., circulând cu viteza de 104 km/h, faptă ce constituie contravenție potrivit art. 102 al..3 lit.e din OUG 195/2002 republicată.
Săvârșirea faptei este confirmată de planșa foto depusă la fila 16 din dosar și înregistrarea video pe suport CD depusă la dosar (f. 17 dosar fond). Această înregistrare a fost obținută printr-un mijloc tehnic omologat și verificat potrivit legii (f. 12 dosar fond), iar măsurarea și înregistrarea vitezei de rulare a autoturismului a fost efectuată de un operator calificat (f. 11 dosar fond). Prin urmare, instanța a apreciat că organul constatator a făcut pe deplin dovada săvârșirii faptei pentru care petentul a fost sancționat, reținând așadar starea de fapt descrisă în procesul verbal.
Contrar celor susținute de petent, în procesul-verbal contestat se menționează modelul și tipul aparatului radar și . numărul de identificare al aparatului radar.
Viteza legală pentru sectorul de drum pe care circula petentul era de maxim 50 km/oră, conform art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002. Petentul a depășit acest maxim de viteză cu 54 km, fapta sa constituind contravenție, prevăzută și sancționată de art. 102 al..3 lit.e OUG 195/2002 republicată.
Chiar dacă s-ar aplica toleranța de +- 4 Km/h, așa cum susține petentul, încadrarea faptei săvârșite de petent nu se schimbă întrucât maximul vitezei este depășit cu peste 50 de Km/h și în cazul aplicării acestei toleranțe. Petentul este în eroare când susține că sancțiunea reținerii permisului de circulație se poate aplica doar la viteza de peste 105 KM/h.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs contravenientul I. I. A., solicitând modificarea sentinței în sensul anulării procesului verbal de contravenție.
În considerente menționează că procesului verbal îi lipsesc mențiunile obligatorii, respectiv modelul și tipul aparatului radar, . numărul de identificare a aparatului radar.
Conform OUG nr.195/2002 „depășirea limitei de viteză maximă admisă pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
Totodată în cauză sunt incidente și prevederile art.4 și 5 din Norma de Metrologie Legală NML 021-05 din 23.11.2005 privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar admite că s-a făcut dovada săvârșirii contravenției și că are o viteză de 104 km/h, în cauză sunt incidente prevederile normei de metrologie legală NML, aprobată prin Ordinul nr.301/2005 al Biroului Român de Metrologie.
Potrivit acestei norme, aparatele R. folosite pentru înregistrarea vitezei de circulație pot avea o eroare maximă tolerată de 4 km/h. Astfel, la art.3.1.1 lit.c) se prevede că „pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de: ……..+ 4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h”.
Arată că instanța de judecată este în eroare, întrucât în măsura în care se aplică această marjă de toleranță încadrarea faptei se schimbă, întrucât maximul vitezei nu este depășit cu 50 km/h și prin urmare nu se poate aplica măsura suspendării dreptului de a conduce.
Deliberând asupra recursului de față, tribunalul reține următoarele:
Prin plângerea formulată de contravenient se neagă săvârșirea faptei reținută în sarcina sa și anume că a fost surprins circulând cu viteza de 104 km/h prin localitate.
Probele administrate în cauză confirmă starea de fapt reținută în sarcina sa, planșele atașate, coroborat cu imaginile filmate pe CD atestă faptul că petentul I. I. A. a fost surprins circulând cu acea viteză prin localitate.
Buletinul de verificare metrologică_, atestă valabilitatea măsurătorilor efectuate.
Starea de fapt reținută nu a fost răsturnată de contravenient.
Procesul verbal de contravenție întrunește toate exigențele formale impuse de art.16 din OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, așa cum a reținut și prima instanță.
Faptul că, în prezent, acesta nu mai recunoaște săvârșirea faptei contravenționale nu reprezintă în sine o cauză de anulare a actului constatator.
Prin urmare, instanța constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, iar recursul formulat va fi respins ca nefundat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul I. I. A., împotriva sentinței civile nr.98 din 30.01.2013 a Judecătoriei Șimleu-Silvaniei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
D. C. R.-M. P. D.-D. I. A. V.
În C.O.
Semnează vicepreședinte
Patrițiu D.
Red.RMP/14.10.2013
Dact.AV/25.10.2013/2 ex.
Judecător fond – M.-A. D.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 185/2013. Tribunalul SĂLAJ | Plângere contravenţională. Decizia nr. 370/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
|---|
