Acţiune în constatare. Decizia nr. 299/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 299/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 2601/83/2008*
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 299/R
Ședința publică de la 27 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Z. K.
Judecător I. M. C.
Judecător M. G. R.
Grefier M. O.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de recurentul-reclamant S. V., cu domiciliul procedural ales la Cabinet av.C. V., cu sediul în Satu M., ..5, . M., împotriva Sentinței civile nr. 9715/12.11.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M., în contradictoriu cu intimații AF S. prin L. G. cu sediul în Satu M., .. 41, jud. Satu M., U. A. TERITORIALA SATU M. – reprezentat prin PRIMARUL MUNICIPIULUI SATU M., cu sediul în Satu M., P-ța 25 Octombrie, nr. 1, jud. Satu M., H. K., H. M., H. H., H. J., H. I. toți cu domiciliul necunoscut, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică cu ocazia pronunțării, nu se prezintă părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederând faptul că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința publică din 20 martie 2013, concluziile recurentei prin reprezentant fiind consemnate prin încheierea ședinței respective, încheiere care face parte integrantă din partea introductivă a prezentei decizii, pronunțarea în cauză amânându-se pentru data de azi, 27.03.2013, după care;
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
P. sentința civilă nr.9715/12.11.2012 pronunțată în dosar nr._, Judecătoria Satu M. a respins în totalitate cererea formulată de reclamantul S. V. în contradictoriu cu pârâții AF S., MUNICIPIUL SATU M. prin PRIMAR, H. K., H. M., H. H., H. J., H. I..
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.6402/2008 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._ s-a admis cererea reclamantului Municipiul Satu-M. prin Primar formulată în contradictoriu cu pârâții H. K., H. M., H. H., H. J., H. I., s-a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 812 mp din CF 3329 SM având nr. cadastral 889/5 prin uzucapiune și s-a dispus întabularea dreptului său de proprietate în cartea funciară. Hotărârea a devenit irevocabilă la data de 23.06.2010 când Tribunalul Satu M. a respins prin decizia civilă 405/R/2010 recursul declarat împotriva acesteia.
P. acțiunea de față, reclamantul S. V. a solicitat a se constata încetarea de drept a AF S. V., să se constate că patrimoniul acesteia revine de drept lui S. V., să se dispună dezmembrarea imobilului teren în suprafață de 766 mp din CF 3329 SM nr. top. 889/5 în 3 loturi, să se constate că AF S. V. a dobândit drept de proprietate asupra imobilului construcție - spațiu comercial, să se dispună înscrierea spațiului în CF și să fie obligat pârâtul Municipiul Satu M. să semneze cu S. V. un act apt de întabulare, în caz contrar urmând a se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic în acest sens.
Cererea a fost apreciată de instanța de fond ca fiind neîntemeiată.
Potrivit înscrisurilor eliberate de ORC Satu M., AF S. a fost radiată din registrul comerțului ca urmare a prevederilor art.13 din Legea 300/2004, pe motiv că aceasta nu și-a preschimbat în termenul legal autorizația. Mențiunea din registrul comerțului datează din 04.02.2005.
În data de 19.01.2005 între Consiliul Local al Municipiului Satu M. și AF S. s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare având ca obiect spațiul comercial situat pe .-ța de alimente nr.1, cu o suprafață de 35,49 mp, iar în privința terenului aferent din CF 3329 nr. top. 889/2 s-a reținut că urmează a fi atribuit prin contract de concesiune.
La data de 18.04.2008, AF S. reprezentată de L. G. a încheiat cu S. V. contractul de vânzare-cumpărare vizând spațiul comercial sus-menționat
În CF 3329 Satu M., asupra nr.top 889/2 este notat spațiu comercial în suprafață de 24,97 mp iar asupra nr. 889/5 este notată casă de locuit.
Instanța a reținut că la data încheierii contractului din 18.04.2008, promitentul-vânzător AF S. nu mai exista ca entitate/subiect de drept, fiind radiată din registrul comerțului de 3 ani (f138-138 dosar). Potrivit mențiunilor din registrul comerțului, anterior dizolvării de drept și radierii, AF S. avea doi asociați, S. V., reclamantul din cauză și L. G., persoană nechemată în judecată.
Cererea de constatare a dobândirii patrimoniului AF de către reclamant, nu a putut fi primită.
Societăților comerciale și altor entități recunoscute de lege ca fiind comercianți (AF) li se aplică prevederile Legii 31/1990 privind societățile comerciale în materie de dizolvare, lichidare. Astfel procedura specială de repartizare a activului rămas după dizolvarea de drept este strict reglementată de lege iar în cauză nu s-a făcut dovada parcurgerii acesteia. Evitarea ei în scopul dobândirii unui bun presupus a fi aparținut persoanei dizolvate, nu este permisă. În plus repartizarea activului rămas trebuie să revină tuturor asociaților, proporțional cu cota de capital deținută, în cauză însă celălalt asociat nu a fost chemat în judecată.
Astfel, eludarea dispozițiilor Legii 31/1990 nu trebuie validată de instanțele de judecată, o astfel de solicitare urmând a fi respinsă.
Cererea de dezmembrare a imobilului teren din CF 3329 SM nr. top. 889/5 a fost apreciată ca neîntemeiată. Contractul inițial din anul 2005 încheiat între Consiliul Local și AF S. identifica spațiul comercial ca fiind situat pe nr. top. 889/2 iar nu pe nr. top. 889/5 iar în cauză, deși i s-a pus în vedere în ședința publică din data de 15.10.2012, reprezentantul reclamantului nu a putut face dovada identității între nr. top. 889/2 și 889/5. Ca atare, cererea de notare a construcției în CF asupra nr. top. 889/5 nu a putut fi primită. De asemenea cererea de obligare pârâtului la semnarea unui act apt pentru întabulare/pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic a fost apreciată ca neîntemeiată. Instanța a reținut că s-a consfințit legislativ posibilitatea instanțelor judecătorești de a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, în ipoteza în care una din părțile contractante, în promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare, refuză să se prezinte la notar pentru autentificarea acordului de voință format anterior. Promisiunea de vânzare-cumpărare este la rândul său un contract (antecontract) care nu are efect translativ de proprietate, dar dă naștere unei obligații de a face: părțile trebuie să se prezinte la notar pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă solemnă. În caz de nerespectare a acestei obligații, creditorul este îndreptățit să obțină concursul justiției pentru eficientizarea acordului de voință, prin pronunțarea unei hotărâri cu efect constitutiv de drepturi. Pentru admiterea unei asemenea acțiuni, este esențial ca toate clauzele contractului să se regăsească în antecontract (determinarea bunului vândut, a prețului achitat), iar acesta să îndeplinească condițiile generale de valabilitate ale convențiilor (art. 948, 949-951, art. 1295 Cod civil). Or, la data încheierii contractului din 2008, una dintre părți nu mai avea capacitatea de folosință (ca urmare a radierii din registrul comerțului) astfel că validarea unei astfel de operațiuni nu poate fi efectuată cu concursul instanței de judecată.
Mai mult, instanța a reținut că AF S. a fost parte și în litigiul ce a făcut obiectul dosarului_, fiind reprezentată de același apărător care nu a adus la cunoștința instanței radierea entității din registrul comerțului, urmărind dobândirea de bunuri (același spațiu comercial) în patrimoniul unei entități juridice lipsite de capacitate de folosință în scopuri neclare.
Cerea de notare în CF a dreptului de proprietate asupra unei construcții pe terenul proprietatea unei alte persoane nu a poate fi primită dacă nu este însoțită de cererea de recunoaștere a unui drept de superficie (drept având o reglementare exclusivistă, situațiile în care acesta poate fi recunoscut fiind limitative). Or, dreptul de superficie presupune acordul expres al proprietarului terenului la construire (el putând rezulta doar din convenție, testament, uzucapiune respectiv lege), situație neîndeplinită în cauză, respectiv nu s-a solicitat notarea construcțiilor si constatarea unui drept de superficie. Totodată, s-a apreciat că modul de formulare a cererii de notare construcție direct în favoarea reclamantului în condițiile în care ea însăși a invocat o succesiune de transmiterii a dreptului de proprietate, nu a putut fi primită, înscrierea în CF neputându-se efectua omisso medio.
Astfel, instanța de fond a apreciat că cererea reclamantului se impune a fi respinsă în totalitate, conform dispozitivului hotărârii atacate.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal a declarat recurs reclamantul S. V., solicitând admiterea recursului ca fondat și, în principal, casarea sentinței atacate în condițiile art.312 alin.3 Cod proc.civ., iar, în subsidiar, modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii acțiunii; fără cheltuieli de judecată.
În motivarea căii de atac exercitate, recurentul arată că prin cererea formulată, a investit instanța de judecată să constate și să dispună, ca urmare a încetării identității juridice a pârâtei A.F. S., trecerea imobilului spațiu comercial din proprietatea acesteia în proprietatea recurentului, având în vederea calitatea lui de membru fondator a asociației familiale, împrejurarea că radierea s-a dispus fără a se dispune și cu privire la patrimoniu și faptul că asociația nu are obligații față de terți.
În soluționarea acțiunii precizate, judecătorul fondului a reținut o stare de fapt străină de natura pricinii, pornind, în stabilirea adevărului, de la acte juridice nerelevante asupra raportului juridic creat prin radierea asociației.
Calitatea de asociat în cadrul AF-ului a avut-o doar S. V. nu și L. G., neavând nici cea mai mică relevanță faptul încheierii unui contract de vânzare cumpărare cu privire la spațiul comercial între AF, prin L. și S. V., atâta timp cât obiectul cererii a fost să se constate dreptul asociatului unic asupra patrimoniului asociației radiate.
În măsura în care judecătorul fondului ar fi realizat cea mai elementară verificare a probatoriului administrat, ar fi constatat faptul că este vorba despre o construcție ce a făcut obiectul Legii nr.550/2002.
În condițiile Legii nr.550/2002, în termen legal, A.F. S. a solicitat includerea spațiului comercial pe lista spațiilor ce urmează a fi vândute titularului contractului de închiriere prin negociere directă. Ca urmare a acestei solicitări, Consiliul Local Satu M. a inclus imobilul construcție pe lista imobilelor ce urmează a fi vândute și, prin comisia special constituită, a negociat prețul transferului dreptului de proprietate și a hotărât transferul dreptului de proprietate către A.F. S. înainte ca acesta să fi fost radiată ca efect a Legii nr.300/2004.
În baza Procesului-verbal de negociere, U.A.T. Municipiul Satu M. a transferat dreptul de proprietate asupra construcției în favoarea A.F. S., drept pe care aceasta nu și l-a putut valorifica prin înscrierea în CF.
Contractul de vânzare-cumpărare circumscrie prevederilor Legii nr.550/2002, care stipulează în mod expres obligativitatea Municipiului Satu M. ca, ulterior înscrierii dreptului de proprietate asupra construcției, să transfere titularului supraedificatului dreptul de folosință asupra terenului prin contract de concesiune.
Cererea de notare în CF a dreptului de proprietate asupra unei construcții pe terenul proprietatea Municipiului Satu M., nu era condiționată de însoțirea sa cu o cerere de recunoaștere a unui drept de superficie, deoarece, pe de o parte, dreptul de proprietate asupra construcție a fost deja înscris în CF în baza unei sentințe civile irevocabile și, pe de altă parte, este vorba de dreptul de proprietate a unei persoane juridice de drept public, care a stat în raportul juridic obligațional în baza Legii nr.550/2002, care, prin art.13 alin.3 reglementează: „Terenul proprietate publică, aferent spațiului care se vinde, se atribuie direct cumpărătorului printr-un contract de concesiune. P. derogare de la prevederile Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor, concesiunea se face prin negociere directă între concedent și concesionar, fără întocmirea unui studiu de oportunitate sau caiet de sarcini și fără nici o formă de publicitate".
Acționând în litera și spiritul legii, cu ocazia perfectării contractului de vânzare cumpărare a spațiului comercial către AF S., Municipiul Satu M. a stipulat expres în contract clauza potrivit căreia contractul de concesiune va fi încheiat cu dobânditorul numai după înscrierea dreptului acestuia asupra construcției în CF.
Nu în ultimul rând, pentru știința instanței de fond, atunci când este vorba de un drept de superficie care vizează dreptul de proprietate a unei persoane juridice de drept public, în speță a unei unități administrativ teritoriale, trebuie să se pornească de la reguli speciale, altele decât cele comune, care instituie funcționalitatea și competența persoanei juridice de drept public prin intermediul autorităților publice organizate la nivelul acesteia.
Astfel, niciodată nu va putea fi investită o instanță comună să dispună cu privire la obligarea constituirii unui drept de superficie față de o persoană juridică de drept public, deoarece constituirea dreptului de superficie, fiind un dezmembrământ al dreptului de proprietate, se va putea face numai prin actul administrativ al autorității publice, iar în cazul unui refuz nejustificat poate fi investită instanța de contencios administrativ să verifice pertinența solicitării dreptului.
În egală măsură, judecătorul fondului confuzează atunci când apreciază raportul juridic dedus judecății din perspectiva Legii nr.31/1990 a societăților comerciale, deoarece AF-urile au fost reglementate ca și entități juridice prin Decretul Lege nr.54/1990, apoi prin Legea nr.507/2002 și prin Legea nr.300/2004, nefiindu-le aplicabile niciuna din prevederile specifice societăților comerciale, chiar dacă este vorba de lichidarea patrimoniului acestora.
Mai mult, prin OUG nr. 44/2008, ultimul act normativ în materia activităților economice independente și liberei-inițiative, prin art.29, 30 și 34, se vine și se reglementează un aspect nenormat de vechea legislație, anume acela că patrimoniul acestor persoane juridice, în caz de radiere din registrul comerțului, se împarte între membrii constitutivi conform cotelor procentuale stabilite prin voința lor, consfințită prin acordul de constituire, la împărțirea venitului net.
Față de toate aspectele mai sus menționate consideră că hotărârea instanței de fond este un act profund nelegal, bazat pe interpretarea și aplicarea greșită a legii, motiv pentru care se impune să se dispună admiterea recursului.
În drept, invocă dispozițiile art.299 și urm.Cod proc.civ., 304 pct.7 și pct.9, art.312 alin.3 și art.304 ind.1 Cod proc.civ.
P. întâmpinarea formulată, intimatul PRIMARUL MUNICIPIULUI SATU M. solicită respingerea recursului și menținerea, ca temeinică și legală, a sentinței atacate, prin care a fost respinsă cererea reclamantului.
În fapt, arată că prin sentința civilă nr. 9715/2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. în acest dosar a fost respinsă în tot cererea reclamantului.
Reiterează apărările formulate, prin care a arătat următoarele:
Se solicită concursul instanței de judecată pentru a se dispune dezmembrarea terenului proprietatea intimatului. Apreciază că se impune respingerea primului capăt de cerere, raportat la faptul că solicitarea dezmembrării terenului este atributul exclusiv al proprietarului. În acest sens, fiind inadmisibil primul capăt de cerere, consideră că se impune și respingerea capetelor de cerere subsecvente, ca o consecință a respingerii primului.
Arată și faptul că - potrivit art.1 teza a II-a din contractul de vânzare-cumpărare nr.1298/19.01.2005 - terenul aferent se va atribui cumpărătorului printr-un contract de concesiune, în baza art.13 alin.(3) din Legea nr.550/2002.
În drept, invocă art.308 alin.2 Cod proc.civ.
Tribunalul, analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub aspectul nulităților de ordine publică, apreciază ca nefondat recursul declarat în cauză, motivat de următoarele:
Încetarea calității de persoană juridică a pârâtei A.F. S., s-a produs la data radierii acesteia din registrul comerțului, respectiv la 04.02.2005, data ultimei înregistrări, așa cum rezultă din fișa societății (f.169-170 dosar fond), motivul radierii fiind cel prevăzut de art.13 din Lg.300/2004.
În conformitate cu textul de lege care a determinat radierea persoanei juridice S. V. AF, este de observat că anularea autorizației se realizează în baza cererii de renunțare de către persoana fizică care desfășoară activități economice în mod independent sau de către reprezentantul asociației, iar anularea autorizației atrage radierea din oficiu din registrul comerțului a persoanei fizice.
Anterior acestei proceduri întreprinzătorul persoană fizică poate solicita dizolvarea și lichidarea asociației, procedură specială în care în condițiile Lg.85/2006, după verificarea balanței contabile la zi de pierdere sau câștig, se poate trece la repartizarea activului rămas după dizolvarea de drept, determinată de opțiunea luată de întreprinzător de încetare voluntară a activității economice întreprinse.
De vreme ce asociațiile familiale înființate în baza Lg.300/2004 sau mai apoi persoanele fizice autorizate, în condițiile OUG 44/2008, desfășoară activități economice în mod independent și sunt înregistrate în registrul comerțului este evident că sunt pe deplin aplicabile dispozițiile Lg.31/1990, inclusiv dizolvarea de drept, apoi lichidarea pasivului și în cele din urmă radierea.
Până la depunerea bilanțului final întocmit de lichidator, foștii asociați nu pot să-și apropie bunurile asociației, prin valorificarea unor promisiuni de vânzare-cumpărare cum este și cazul în speță, cu atât mai mult cu cât în anul 2008 una din părți nu mai avea capacitate de folosință.
Față de cele evocate, tribunalul reține că recurentul-reclamant nu își poate reglementa situația juridică a bunului pretins, obiect al contractului de vânzare-cumpărare nr.1298/19.01.2008 și, respectiv, prin antecontractul de vânzare-cumpărare din 18.04.2008, în contradictoriu cu un subiect de drept lipsit de capacitate de folosință, iar solicitarea de înscriere directă în cartea funciară a imobilului, obiect al convențiilor încheiate, nu poate fi primită dacă mai înainte nu se lămurește patrimoniul vânzătorului și lichidarea activului, condițiile în care după radiere, persoana juridică dobândește bunuri și regimul juridic al acestora.
Chiar și în condițiile art.29, 30, 34 din OUG 44/2008, ultimul act normativ în materia activităților economice independente patrimoniul asociației se împarte în funcție de regulile stabilite, sub nicio formă lichidarea nu se va face direct de instanță așa cum a solicitat în esență recurentul.
În lipsa altor argumente de drept și având în vedere că nu au fost parcurse procedurile prealabile evocate, tribunalul, în baza art.312 alin.1 Cod proc.civ., a respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul S. V., cu dom. procedural la C.. av.C. V. din Satu M., ..5 . M. împotriva sent.civ.nr.9715/12.11.2012 a Judecătoriei Satu M. și în contradictoriu cu pârâții AF S., prin L. G., U. A. TERITORIALA SATU M.-REPREZ prin PRIMARUL MUN.SATU M., H. K., H. M., H. H., H. J., H. I., citați prin afișare la ușa instanței, având ca obiect acțiune în constatare.
Irevocabilă.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2013.
Președinte, Z. K. | Judecător, I. M. C. | Judecător, M. G. R. |
Grefier, M. O. |
Red.I.M.C./24.04.2013
Tehnored_BER /24.04.2013
Ex.2
Jud.fond: N. S. T.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2957/2013.... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1278/2013.... → |
|---|
