Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2662/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2662/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 14-06-2013 în dosarul nr. 1277/83/2013
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2662/D
Ședința publică de la 14 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G. R.
Grefier M. O.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu M. reprezentat prin dl.procuror T. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile înaintată de reclamanta G. M., cu dom. în Lazuri, nr. 659, jud. Satu M., împotriva pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, pentru acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând faptul că, pricina se află la primul termen de judecată, în fond, procedura de citare este legal îndeplinită față de părți, cererea de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 4 alin. 4, din Lg. 221/2009.
Prin serviciul de registratură al instanței la data de 11.06.2013, reclamanta a depus cerere prin care solicită judecata în lipsă, iar la data de 12.06.2013 pârâta a depus întâmpinare.
Instanța constată că procedura de citare este legal îndeplinită față de părți, cererea fiind scutită de timbraj. Constată că părțile, au solicitat judecarea cauzei în lipsă și în această situație, neprezentarea părților la termenul de judecată nu produce suspendarea judecării în condițiile art. 242 alin. 1 pct. 2 C. proc. civ
În considerarea dispozițiilor art. 159 1 C.proc. civ, instanța verifică din oficiu competența, și constată că aceasta este competentă general, material și teritorial să judece pricina de față, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. 1 din Constituție, art. 1 alin. 1, art. 2 alin 2 și art. 6 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară; art. 4 alin. (4), art. 5 alin (1), din Legea nr. 221/2009, precum și potrivit prevederilor art. 2 pct. 4, C.p.civ.
Pune în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de admitere a excepției prescripției dreptului la acțiune, având în vedere că, cererea introductivă a fost înregistrată după împlinirea termenului de trei ani prevăzut de art. 5 alin.1 din Legea 221/2009. De asemenea, învederează instanței că nu are de formulat cereri în probațiune.
Instanța ia act de poziția exprimată de reprezentantul Ministerului Public și în temeiul art. 137 alin. 2 C.pr.civ., unește excepția invocată cu fondul cauzei, acordând cuvântul în cadrul dezbaterii prezentei pricini.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii admitere a excepției invocate, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii, privind acordarea de daune morale, ținând seama de Deciziile Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. a din Legea 221/2009 precum și de Decizia nr.12 în dosarul nr.14/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, apreciind că nu există un temei legal pentru acordarea despăgubirilor pretinse.
Considerând pricina lămurit, instanța în temeiul art. 150 C.pr.civ., declară închise dezbaterile, urmând a se pronunța asupra excepției prescripției dreptului la acțiune, odată cu fondul cauzei.
INSTANȚA
DELIBERÂND
Asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la instanță sub dosar cu nr. de mai sus, reclamanta G. M. a chemat în judecată în calitate de pârât S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri bănești, daune morale rezultate din încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești pentru persoana victimă a încălcării, în condițiile art.5 alin.1 lit.a din Legea nr.221/2009, apreciind că se cuvine repararea prejudiciului moral suferit, prin oferirea compensației bănești solicitate.
Pârâtul, legal citat, nu se prezintă, însă depune întâmpinare, instanța reținând că un exemplar din acțiunea principală și înscrisurile anexe au fost comunicate pârâtului Ministerul Finanțelor Publice odată cu citarea realizată pentru primul termen de judecată, conform art.114 indice 1 alin.2 Cod de procedură civilă. Prin întâmpinarea depusă, pârâtul solicită, în principal, respingerea acțiunii ca prescrisă și, în subsidiar, respingerea ei ca neîntemeiată și nelegală, invocând împrejurarea că, în opinia pârâtului, cererea reclamantei a fost promovată ulterior termenului de 3 ani, prev.de art.5 alin.1 din Legea nr.221/2009, precum și faptul că prejudiciul cauzat victimei măsurii administrative cu caracter politic a fost deja reparat integral prin Decretul-Lege nr.118/1990 și respectiv prin O.U.G. nr.214/1999, precum și pronunțarea, între timp, a Deciziilor Curții Constituționale nr.1358/2010 și 1354/2010 precum și a Deciziei nr.12/2011 pronunțată într-un recurs în interesul legii în această materie de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Tribunalul, reținând că în speță s-a invocat în condițiile disp.art.137 Cod de procedură civilă, excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune, a procedat la analizarea acestui incident procedural cu prioritate, din perspectiva disp.art.5 alin.1 din Legea nr.221/2009 cu modificările ulterioare.
Examinând excepția de mai sus din perspectiva dispozițiilor legale invocate instanța reține că potrivit disp.art.5 alin.1 din Legea nr.221/2009, „orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic… sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul aceste persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței de judecată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la … acordarea unor despăgubiri.”
Față de data publicării în Monitorul Oficial a legii de mai sus (11.06.2009) și . acesteia în termen de trei zile de la publicare (conform dispozițiilor constituționale), nefiind prevăzută o altă dată de intrare în vigoare în cuprinsul legii sau în cuprinsul altui act normativ de modificare a acesteia, raportat la data înregistrării cererii introductive în instanță din prezenta cauză (05.02.2013), instanța găsește întemeiată excepția invocată și în consecință o va admite, respingând cererea astfel promovată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune.
Respinge cererea formulată de reclamanta G. M., cu domiciliul în Lazuri, nr.659, jud.Satu M., împotriva pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, pentru acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr. 221/2009.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 14.06.2013.
Președinte, M. G. R. | ||
Grefier, M. O. |
Red.M.G.R./25.06.2013
Tehnored_BER /25.06.2013
Ex.5
- ..cu: G. M., S. R. prin MFP București, P. de pe lângă Tribunalul Satu M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 523/2013. Tribunalul SATU... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2100/2013.... → |
|---|
