Fond funciar. Decizia nr. 448/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 448/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 30-05-2013 în dosarul nr. 3351/296/2011*
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 448/R
Ședința publică de la 30 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Z. K.
Judecător I. M. C.
Judecător M. G. R.
Grefier V. S.
Pe rol se află soluționarea recursului civil declarat de recurenta-reclamantă ASOCIAȚIA F. S. BELTIUG, cu sediul în Beltiug, ., jud. Satu M., împotriva sentinței civile nr._/23.11.2012 a Judecătoriei Satu M., în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. BELTIUG DE APLICARE A L.18/91, cu sediul în Beltiug, jud. Satu M., și C. JUDEȚEANĂ SATU M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în Satu M., jud. Satu M., având ca obiect fond funciar.
La pronunțare nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, privind îndeplinirea procedurii de citare, după care;
Se constată că dezbaterea asupra recursului a avut loc la data de 15.05.2013, când susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de 23.05.2013 și data de azi, când;
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._/23.11.2012 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Satu M. a respins plângerea formulată de ASOCIAȚIA F. S. BELTIUG împotriva intimatelor C. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991, C. JUDEȚEANĂ SATU M. pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.7568/2 dec.2011 a Judecătoriei Satu M. a fost respinsă plângerea petentei Asociația F. S. Beltiug în contradictoriu cu intimatele C. L. de Aplicare a Legii 18/1991 și C. județeană de aplicare a Legii 18/1991 Satu M..
Împotriva acestei sentințe petenta a formulat recurs, care prin dec.civ.361/30 mai 2012 a Tribunalului Satu M. a fost admis, dispunându-se casarea sentinței mai sus amintite cu trimitere spre rejudecare instanței de fond.
În rejudecare, după casare, instanța de fond a reținut că petenta Asociația F. S. Beltiug este o societate înființată conform art.26 din Leg.1/2000 având ca scop exploatarea terenurilor forestiere și a pășunilor înființată prin sentința civilă nr.3/12 aprilie 2000 a Judecătoriei Satu M., cu modificările aduse prin încheierea nr.5/8 ian.2010 a Judecătoriei Satu M..
La dosarul cauzei au fost depuse în probațiune tabelul nominal filele 13-17 din care rezultă numele persoanelor fizice cu suprafețele de pășune deținute de către fiecare proprietar și cu nr.top distinct pentru fiecare proprietar.
Petenta a anexat titlul de proprietate nr.31-8851 al Composesoratului Beltiug emis la data de 25.11.2002 de C. județeană Satu M. pentru suprafața de 221 ha și 600 mp fond forestier pe raza loc.Beltiug și extrasul CF 387 Beltiug cu nr.top 2197, 2198, 2199, 2200, 2228/2, 2242, 2243, 2537, 2538, 2540 căruia îi corespunde în natură suprafața pășune și care figurează ca proprietar tabular Asociația Deținătorilor de Sesie din Beltiug.
Din probele administrate în cauză instanța de fond a reținut că petenta nu a făcut dovada că este continuatoarea în drepturi a formei asociative invocate, proprietari ai pășunii fiind persoane fizice conform tabelului anexat pe cote părți care nu și-au exprimat acordul de a trece în proprietatea asociației, reținând că asociația a fost înființată în temeiul art.26-28 din Leg. 1/2000 .
Faptul că o parte de pășune figurează înscrisă pe numele Comunei Beltiug (conform extraselor CF anexate) și predate în arendă conform contractului de arendă anexat spre arendare petentei pe o perioadă de 5 ani începând cu 1 martie 2011 -1 martie 2016 fila 22, în care figurează suprafața de 465 ha nu înseamnă că este inclusă și suprafața solicitată de către petentă, nefăcând dovada că proprietarii și-au exprimat acordul către petentă cu titlu de proprietate. Nu are relevanță în cauză că nu au existat alte constituiri asociative pe teritoriul loc.Beltiug decât petenta și că acesta ar fi îndreptățită să i se reconstituie suprafața de 190 ha pășune în lipsa dovezii că este continuatoarea în drepturi a composesoratului sau că petenta este una și aceeași cu aceasta, motiv pentru care, în baza textelor invocate, a fost respinsă plângerea formulată ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs ASOCIAȚIA F. S. BELTIUG solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii în reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de pășune de 221 ha și eliberarea titlului de proprietate, solicitată de petentă în temeiul disp.art.26-28 din Lg._, acțiunea fiind dovedită atât din punct de vedere al calității procesuale active, cât și din punct de vedere al calității de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea căii de atac promovate recurenta arată că pricina a suportat a doua judecată pe fondul cauzei, în rejudecare instanța de recurs a solicitat stabilirea temeiului de drept în baza căruia s-a înființat reclamanta și în baza căruia a solicitat reconstituirea, deoarece la prima judecată pe fond, prin sentința nr.7568/2011 Judecătoria Satu M. a modificat situația juridică a petentei, considerând că aceasta este o asociație de tip privat constituită în temeiul Lg.nr.36/1991 și că membrii, persoane fizice, nu au făcut dovada faptului că doresc trecerea acestor suprafețe în cadrul Asociației Forestiere S. Beltiug. În urma admiterii recursului, cauza a fost trimisă spre o noua judecata cu îndrumarul aferent deciziei de casare.
În urma rejudecării, recurenta a făcut dovada faptului că este o asociație de tipul celei înscrise în art.26 indice (1) indice 2 din Lg.1/2000 care arata ca „formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor, fânețelor, obști de moșneni in devălmășie, obști răzeși nedivizate, composesorate, păduri grănicerești, păduri urberiale, comune, politice, cooperative, alte comunități si forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular după caz „obște de moșneni", „obște de razesi", „composesorat", „păduri grănicerești" alte asociații si forme asociative cu denumirea localității respective".
Aceste forme asociative conform înscrierilor din CF 387 Beltiug, nr.cadastrale 2197, 2198, 2199, 2200, 2228/2, 2242, 2243, 2537, 2538, 2540 sunt notate ca fiind ASOCIAȚIA DEȚINĂTORILOR DE SESIE DIN BELTIUG, iar în celălalt CF 39 - există notată folosința comună a averii pe baza art.XIX din Legea 1898.
Conform definiției de „sesie" dată în dicționar, aceasta reprezintă „denumirea data în Evul Mediu, în Transilvania, lotului de pământ parte dintr-un domeniu, asupra căruia țăranul dependent avea drept de posesie în schimbul rentei către stăpânul feudal si care putea fi transmis ereditar". În consecință era vorba despre o folosința . deținători de teren, care aveau proprietatea în devălmășie, sau pe cote părți.
Conform art.26 indice (1) indice 2 din Lg.1/2000 asociația „deținătorilor de sesie" s-a reînființat conform acestui articol într-o forma asociativă așa cum spune alin.(1) cu denumirea localității respective, adică ASOCIAȚIA S. BELTIUG, în care, conform tabelelor existente la dosar, cuprinde numele membrilor formei asociative si cotele părți deținute de fiecare, tabele care fac parte integranta din Statutul de înființare a formei asociative înregistrate la unitatea administrativ teritoriala, nefiind nevoie de un alt acord al acestora pentru ca terenul sa fie trecut în proprietatea asociației.
Conform statutului de înființare, autentificat prin încheierea 227/22.03.2000 la art.7 se specifica „patrimoniul asociației se va forma din terenurile forestiere si pășuni ce vor fi retrocedate proprietarilor pe raza localității Beltiug, precum si din diferite donații si din alte terenuri cu destinațiile arătate mai sus, care vor fi cumpărate de asociație sau proprietari, iar la art.2 si 4 din statut este menționata forma de asociere în temeiul art.28 și 26 din Lg.1/2000.
La data înființării formei asociative, aceasta s-a înființat în baza organizării unui comitet ad-hoc (art.28 indice 2) alin.(3) din Lg.1/2000), care a înaintat statutul Judecătoriei Satu M., care prin sentința civila 3/Comp./2000 a admis funcționarea asociației si a recunoscut forma asociativa a asociației înființate.
După înființarea de către comitetul ad-hoc si solicitarea întregii suprafețe de pădure si pășune, pe baza unor tabele anexe se stabilesc membrii formei asociative, foștii proprietari sau moștenitorilor acestora, fără a fi nevoie de o alta formă de acord decât aceea de a deveni membrii, suprafețele de pășune si pădure reconstituite nu se cumulează cu suprafețele dobândite în temeiul art.24 alin.(1) si art.29 alin.(1) din Lg.1/2000 (art.26 pct.(2) indice 3 din Lg.1/2000).
Astfel, motivarea instanței de a respinge cererea recurentei, pe motivul faptului ca membrii proprietari persoane fizice nu și-au exprimat acordul de trecere în proprietatea asociației, reprezintă din nou o interpretare greșita a textului de lege si a temeiului de fapt si de drept al acțiunii, deoarece membrii sunt proprietari asupra acestor terenuri, ei personal în cotele părți indicate în CF-urile separate, conform art.26 pct.(2) indice 1 din Lg.1/2000, care precizează ca „în cazul în care forma asociativa a fost in devălmășie fără specificarea cotei părți pentru fiecare asociat deposedat, suprafața ce se restituie se stabilește în cote-părți egale in limitele prevăzute la alin.(2); ei devin doar membrii ai unei forme asociative, iar actul de proprietate se emite pe numele formei asociative care cuprinde totalitatea membrilor coproprietari devălmași sau pe cote părți, deci în esență ei sunt proprietari ai acestor „sesii" si își exprima acordul doar cu privire la calitatea de membru al formei asociative, deoarece suprafața nu poate fi reconstituita decât in baza prevederilor art.26-28 din Lg.1/2000.
Totodată, arată că instanța de fond a respins acțiunea pe motiv ca petenta nu a făcut dovada faptului ca este succesoarea in drepturi a Composesoratului, doar ca art.26 face referire si la alte forme asociative nu numai composesoratul, iar in CF-urile atașate în niciunul fostul proprietar nu apare identificat ca fiind composesoratul, astfel ca motivările instanței dintr-un alineat unde se refera la proprietatea Asociației deținătorilor de sesie si cea in care amintește de proprietatea composesoratului, se exclud reciproc.
Din adresa depusa de către C. locala rezulta ca exista suprafața de pășune solicitată, că este folosită de către petentă și ca nu exista niciun impediment de restituire a acesteia către petenta.
Ori, în acest sens consideră că este nelegală și motivarea instanței de fond ca suprafața deținuta de Primărie (in administrația căreia au intrat terenurile nereconstituite) nu înseamnă că se suprapune cu parte din suprafața solicitata de petenta (pag.2 ultimul alineat al sentinței) atâta timp cât, potrivit art.61din H.G. 890/2005, se specifică „reconstituirea se va face având in vedere structura de proprietate existenta la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist".
Deci, suprafața de pășune reprezintă categoria de folosința de care au fost deposedați si tot aceasta categorie de folosința trebuie retrocedata.
Astfel, în temeiul textelor de lege invocate si a actelor depuse in probațiune solicită admiterea recursului cu modificarea în tot a sentinței civile si admiterea plângerii cu reconstituirea suprafeței de pășune si eliberarea titlului de proprietate.
În drept, invocă disp.art-304 indice 1 Cod procedura civila, art.26-28 din Lg.1/2000, art.61, 62 din H.G.890/2005.
Prin concluziile scrise, recurenta ASOCIAȚIA F. S. BELTIUG, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, reiterând apărările de fond.
Consideră că raportat la poziția procesuala a Comisiei locale care nu a infirmat calitatea procesuala a reclamantei, si nici nu s-au depus dovezi din care sa rezulte ca o alta forma asociativa a solicitat pășunea in suprafața de 221 ha teren, pe care primăria prin adeverința depusa confirma ca o deține actualmente in administrație.
Practic instanța de fond a respins acțiunea pe lipsa unei calități procesuale active, care a fost pe deplin dovedita in rejudecare, dar si la prima judecata pe fond, neexistând nicio întâmpinare din partea comisiei care sa susțină ca nu reclamanta este îndreptățită la reconstituirea suprafeței sau din adresa comunicata instanței de judecata la prima judecata, nu rezulta ca mai exista o alta solicitare pentru aceiași suprafața de pășune.
Potrivit dispozițiilor art.61 din H.G. 890/2005 „reconstituirea se va face având in vedere structura de proprietate existenta la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri".
Față de cele de mai sus, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Tribunalul, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de recurentă, a dispozițiilor de drept substanțial incidente în cauză, reține următoarele:
Obiectul cererii recurentei-reclamante îl constituie reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 222,09 ha (fila 48 dos._ – fond), rezultată din însumarea parcelelor top din CF 39 Bolda și CF 387 Beltiug, teren ce a fost expropriat prin legea reformei agrare din 1921.
În privința solicitării de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața rămasă neatribuită din CF 39 Beltiug operează autoritatea de lucru judecat, având în vedere cele stabilite definitiv și irevocabil prin decizia civilă nr.503/20 august 2012 a Tribunalului Satu M., prin urmare tribunalul a admis excepția față de acest capăt de cerere, cu precizarea că excepția a fost invocată din oficiu prin încheierea de ședință din 03.04.2013.
Cât privește reconstituirea solicitată asupra parcelelor din CF 387 Beltiug, este de observat că și în situația în care recurenta este organizată ca și asociație de tip composesorat, aspect lămurit prin îndreptarea erorii materiale din 07.02.2012, privind încheierea nr.5044/05.08.2011 a Judecătoriei Satu M., în care se arată în mod expres că petenta „Asociația F. S. Beltiug” este organizată în forma asociativă a composesoratului, în cauză nu s-a dovedit legătura membrilor asociației cu proprietarul tabular, adică „Asociația deținătorilor de sesie Beltiug”.
Este de observat că în tabelul nominal cuprinzând membrii deținători de pășune privată, adică cei care alcătuiesc asociația recurentă, nu se regăsesc parcelele topo din CF 387 și nici nu s-au depus înscrisuri prin care să dovedească că recurenta este succesoarea celei înscrise în evidențele de carte funciară sau că membrii asociației recurente sunt succesorii celor din Asociația proprietarilor de sesie.
Formelor asociative înființate în baza Lg.1/2000 li se restituie suprafețele de teren cu sau fără vegetație forestieră avute în proprietate anterior desființării și care au fost preluate de stat, iar dovada dreptului de proprietate se face în condițiile prevăzute de art.6 din lg.1/2000, în sensul că actele doveditoare prevăzute în art.9 alin.5 din Lg.18/1991 R., trebuie să fie pertinente, verosimile, să confirme autenticitatea și concludența acestora. Simpla atribuire pro cauza a calității de continuatoare a unor forme asociative care au avut în proprietate terenuri nu conferă nici un drept la reconstituire dacă nu este însoțită cererea de actele doveditoare dreptului pretins.
Concluzionând, tribunalul apreciază ca nefondat recursul și în consecință, în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ., a fost respinsă calea de atac exercitată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta ASOCIAȚIA F. S. BELTIUG, cu sediul în Beltiug, ., jud.Satu M. împotriva sentinței civile nr._/23.11.2012 a Judecătoriei Satu M. și în contradictoriu cu intimatele C. L. BELTIUG de aplicare a Lg.18/1991 și C. JUDEȚEANĂ SATU M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi: 30.05.2013.
Președinte, Z. K. | Judecător, I. M. C. | Judecător, M. G. R. |
Grefier, V. S. |
Red.I.M.C./06.06.2013
Tehnored_BER /06.06.2013
Ex.2
Jud.fond: M. S.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2759/2013.... | Uzucapiune. Decizia nr. 87/2013. Tribunalul SATU MARE → |
|---|
