Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 803/2013. Tribunalul SATU MARE

Decizia nr. 803/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 15909/296/2012

Dosar nr._ Cod operator:_

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SATU M.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 803/R

Ședința publică de la 14 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. M. C.

Judecător M. G. R.

Judecător Z. K.

Grefier V. S.

Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta ., cu domiciliul procedural ales la sediul cabinetului de avocat V. Geraldina, din Satu M., .. 9, ., . M., împotriva sentinței civile nr. 3509 din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Satu M., în contradictoriu cu intimații . SRL prin lichidator judiciar .>, cu sediul în Satu M., .. 36, jud. Satu M., T. G., decedat, prin moștenitori T. C., soția supraviețuitoare, domiciliată în, com. M. Aurit, ., jud. Satu M. și SZENTYANOSI M., în calitate de fiică a defunctului, dom. în M. Aurit, nr. 687, jud. Satu M., B. A., dom. în O., ., jud. Satu M. și T. I., domiciliat în Satu M., .. 27, jud. Satu M., având ca obiect hotărâre care sa tina loc de act autentic DISJUNS DIN DOSAR_/296/2012.

La pronunțare nu au răspuns părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier privind îndeplinirea procedurii de citare, după care;

Se constată că dezbaterea asupra recursului a avut loc în ședința publică din data de 06.11.2013, când susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de azi, când;

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2509/22.05.2013 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Satu M. a respins cererea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâții . judiciar . M., T. G., B. A. și T. I., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că potrivit extrasului de CF nr._ O. provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.1265 N O., proprietari tabulari ai imobilului căruia în natură îi corespunde suprafața de teren de 4.300 mp de sub nr. top 984/16 sunt pârâții de ordinul 2 T. I. si T. G., în cota de 1/1, în baza titlului de proprietate nr.31-_ (fila 38 de la dosar).

La data de 20.01.2003, pârâta de ordinul 2 B. A., a încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătura privata de la fila 37 de la dosar cu pârâta de ordinul 1 . SRL prin care s-a obligat sa transmită dreptul de proprietate asupra imobilului – teren mai sus identificat, in schimbul sumei de 9.000.000 lei vechi pe hectar, deși nu avea calitatea de proprietar de îndată ce, pe de o parte, din contractul de vânzare-cumpărare din 12.12.1995 nu rezulta ca a dobândit imobilul – teren ce face obiectul prezentei cauze, ci un teren in suprafața de 0,43 ha în fostul .) iar, pe de altă parte, pârâtul de ordinul 2 T. I. în calitate de coproprietar nu putea sa transmită dreptul de proprietate fără acordul celuilalt coproprietar T. G. având în vedere că între cei doi coproprietari nu s-a dezbătut succesiunea și, pe cale de consecință, nu s-a stabilit în lotul căruia dintre coproprietari cade terenul ce face obiectul prezentei cauze.

Ulterior, la data de 05.01.2007, pârâta de ordinul 1 . SRL si reclamanta . au încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătura privata încheiat la data de mai sus (filele 43 - 48 de la dosar), prin care s-au obligat sa transmită dreptul de proprietate asupra imobilului - teren înscris in CF nr._ O. provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.1265 N O. sub nr. top. 984/16 in suprafața de 4.300 mp in schimbul sumei de 1.323 lei RON pe hectar, deși pârâta de ordinul 1 . SRL nu dobândise vreun drept de proprietate asupra imobilului in cauza de îndată ce pârâta de ordinul 2 B. A., in calitate de vânzător, nu avea calitatea de proprietar la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sub semnătura privata.

Pentru admisibilitatea acțiunii în pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic trebuie să fie întrunite următoarele condiții: 1) existenta unui antecontract valabil încheiat, 2) dovedirea acestuia in condițiile dreptului comun, 3) refuzul uneia dintre parți de a autentifica actul de înstrăinare, 4) partea care acționează să-și fi îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract si 5) promitentul-vânzător să fie proprietar al bunului vândut, iar promitentul-cumpărător să nu fie incapabil de a dobândi acel bun la data pronunțării hotărârii. Aceste condiții nu sunt cumulativ îndeplinite in speța de față de îndată ce promitentul-vânzător B. A., nu avea calitatea de proprietar al bunului vândut la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sub semnătura privata din 20.01.2003.

Față de cele de mai sus, instanța de fond a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta ., solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta arată că soluția instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii – motiv de recurs prev.de art.304 pct.9 Cod proc.civ.

Astfel, prin acțiunea introductiva recurenta a solicitat constatarea vânzării-cumpărării intervenite în mod succesiv, între intimata de ordin I . SRL, pe de o parte, și intimata de ordinul II B. A., la data de 20.01.2003, prin contract de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătura privată, precum și între societatea antemenționată și recurenta, având ca obiect terenul situat în extravilanul localității O., înscris în CF nr._ (provenita din conversia de pe hârtie a CF nr.1265 N O.), având nr.top 984/16, de o suprafața de 4.300 mp. și să se dispună intabularea dreptului de proprietate în favoarea societății recurente.

Având în vedere faptul că intimata de ordin II B. A. a dobândit terenul care formează obiectul prezentei cauze, printr-un contract sub semnătura privata încheiat cu intimatul de ordin II T. I. si soția acestuia T. M., la data de 12.12.1995, prima instanța a respins acțiunea, reținând, printre considerentele hotărârii, faptul că nu sunt întrunite în speță, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate a acțiunii în pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic, întrucât „pârâta de ordinul 2 B. A. a încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătura privata (...) cu pârâta de ordinul 1 . s-a obligat să transmită dreptul de proprietate asupra imobilului (...) deși nu avea calitatea de proprietar de îndată ce, pe de o parte, din contractul de vânzare-cumpărare din 12.12.1995 nu rezulta că a dobândit imobilul (...), pe de altă parte, pârâtul de ordin 2 T. I. în calitate de coproprietar nu putea să transmită dreptul de proprietate fără acordul celuilalt coproprietar".

Față de aceste aspecte, învederează faptul că, calitatea de promitentă-vânzătoare în contractul de vânzare-cumpărare mai sus descris o are intimata de ordinul II B. A. - așa cum s-a reținut, de altfel, și printre considerentele sentinței civile recurate -, ea fiind persoana semnatară a acestei convenții.

Raportat la acest aspect, menționează faptul că motivul pentru care a chemat în judecată, prin acțiunea introductivă, atât intimata de ordinul II B. A., în calitate de promitentă vânzătoare, cât și intimații de ordinul II T. I. si T. G., în calitate de coproprietari tabulari ai terenului din cauză, este acela de a-i face opozabila sentința civila pronunțata în cauză, respectiv de a-i oferi posibilitatea de a recunoaște vânzarea-cumpărarea intervenită cu privire la terenul susmenționat în favoarea .> Astfel, având în vedere faptul că aceștia, în calitate de coproprietari tabulari ai terenului, recunosc vânzarea-cumpărarea intervenită, consideră că prima instanță în mod greșit a respins acțiunea recurentei, deoarece în cazul unei recunoașteri unanime a actului de înstrăinare de către toți coindivizarii, contractul de vânzare-cumpărare va produce efecte juridice.

Învederează faptul că ambii coproprietari tabulari recunosc vânzarea-cumpărarea încheiată de către intimata de ordin II B. A., precum și faptul că aceștia, în calitatea lor de coproprietari asupra terenului în cauza sunt singurii in drept să ratifice contractul de vânzare-cumpărare sub semnătura privata intervenit între intimata de ordin II B. A. si intimata .> De asemenea, arată faptul că atât în doctrină, cât și în jurisprudența instanțelor noastre, în ceea ce privește materia vânzării lucrului altuia, se reține faptul ca „nulitatea fiind relativa, se acoperă dacă înainte de pronunțarea ei de către instanța de judecata vânzătorul devine într-un fel oarecare (prin contract, moștenire, uzucapiune etc.) proprietar al bunului vândut (...) ori dacă adevăratul proprietar ratifica vânzarea". (D. C., Tratat de drept civil. Contracte speciale, București, 2008, pg.68)

În ceea ce privește folosința în prezent a terenului, menționează faptul ca acesta, începând din anul 2003 se afla în folosința societății intimate de ordin I, . din 2007 în folosința societății recurente - achitând impozitele aferente acestuia pe perioadele mai sus menționate.

Având în vedere cele de mai sus, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

În drept, invocă prevederile art.304 pct.9 Cod proc.civ.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, tribunalul consideră că este nefondat.

Proprietarii tabulari ai terenului înscriși în CF nr._ O. sunt T. G. și T. I. .

T. I. și T. M. în baza antecontractului de vânzare cumpărare au înstrăinat terenul în suprafața de o,43 ha în fostul . B. A. și B. I..

La data de 20.01.2003 intimata B. A. a încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătura privată cu pârâta . SRl figurând în contract ca proprietar T. G. în prezent decedat .

Instanța de fond în mod corect a reținut că promitentul vânzător B. A. nu avea calitatea de proprietar al terenului vândut în baza antecontractului de vânzare cumpărare din 2o.o1.2oo3 în primul rând în antecontractul încheiat cu T. I. nu e identificat terenul nu rezultă dacă vânzarea succesivă are ca obiect același teren, iar în antecontractul din 20.01.2003 în calitate de proprietar figurează T. G.. În urma decesului acestuia moștenitorii lui au declarat că recunosc vânzarea făcută de antecesorul lor, precum și de rudele familiei T. I., declarație care nu poate suplini necesitatea unui mandat expres de vânzare.

Față de cele de mai sus, tribunalul va respinge recursul declarat, nefiind întrunite dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc.civ.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de părțile interesate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul civil declarat de recurenta ., cu domiciliul procedural ales la sediul cabinetului de avocat V. Geraldina, din Satu M., ..9, ., . M., împotriva sentinței civile nr.3509 din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Satu M., în contradictoriu cu intimații SC T. . lichidator judiciar .>, cu sediul în Satu M., ..36, jud.Satu M., T. G., decedat, prin moștenitori T. C., soția supraviețuitoare, domiciliată în com.M. Aurit, ., jud.Satu M. și SZENTYANOSI M., în calitate de fiică a defunctului, dom. în M. Aurit, nr.687, jud.Satu M., B. A., dom. în O., ., jud.Satu M. și T. I., domiciliat în Satu M., ..27, jud.Satu M., având ca obiect hotărâre care să tină loc de act autentic DISJUNS DIN DOSAR_/296/2012.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 14.11.2013.

Președinte,

I. M. C.

Judecător,

M. G. R.

Judecător,

Z. K.

Grefier,

V. S.

Red.Z.K./16.12.2013

Tehnored_ BER /16.12.2013

Ex.2

Jud.fond: C. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 803/2013. Tribunalul SATU MARE