Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 157/2013. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. G. R.

Judecător Z. K.

Grefier M. C.

Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelanții-pârâți P. G. D., P. M. D., P. G., P. A., toți cu domiciliul în Tîrșolț, nr. 64, județul Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 712/10.06.2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș, în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. Ș., dom. în Tîrșolț, nr. 120, județul Satu M., P. S., dom. în Tîrșolț, nr. 123, județul Satu M., P. T., dom. în Tîrșolț, nr. 129, județul Satu M., P. N., dom. în Tîrșolț, nr. 413, județul Satu M., B. V., dom. în Tîrșolț, nr. 418, județul Satu M., având ca obiect ordonanță președințială.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc la 10 septembrie 2013, când concluziile părților prezente au fost consemnate prin încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea la data de azi.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr.712/10 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr._, a fost admisă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanții B. Ș., domiciliat în Târșolț, nr.120, județul Satu M., P. S., domiciliat în Târșolț, nr.123, județul Satu M., P. T., domiciliat în Târșolț, nr.129, P. N., domiciliat în Târșolț, nr.413 și B. V., domiciliat în Târșolț, nr.418 județul Satu M., împotriva pârâților P. G. D., P. M. D., P. G. și P. A., toți cu ultimul domiciliu în ., județul Satu M. și, în consecință, pârâții au fost obligați să sisteze lucrările de amenajare de drum ce se execută în vecinătatea izvorului de apă aflat pe terenul înscris în CF_ Târșolț sub numerele cadastrale 7096 și 7098, de unde sunt alimentate cu apă gospodăriile reclamanților, până la soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului cu nr._ al Judecătoriei Negrești Oaș. De asemenea, pârâții au fost obligați să plătească reclamanților 110,30 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

În primul rând, din mărturisirea pârâților făcută prin întâmpinare, din depozițiile luate martorilor H. I., Uglean I. și P. V., dar și din cercetarea la fața locului efectuată de instanță, rezultă că pârâții efectuează pe terenul proprietatea lor, pe care se află și izvorul, în imediata vecinătate a izvorului, lucrări de amenajare a unui drum la o locuință veche (nelocuită de vreunul din pârâți) situată pe același teren cu izvorul.

Deși lucrarea efectuată de pârâți nu vizează în mod direct crearea unui pericol pentru reclamanții care au locuințele alimentate cu apă de la izvorul aflat pe terenul pârâților așa cum încearcă reclamanții să acrediteze, prin modul cum au efectuat până în prezent lucrarea pârâții au dovedit că indirect, pot pune în pericol debitul de apă avut de izvor .

Astfel cercetarea la fața locului a stabilit că pârâții în timpul efectuării lucrărilor de amenajare a drumului de acces pe terenul lor, situat în pantă, au extras din rădăcini un nuc situat în amonte de izvor creând un crater în pământ, precum și pericolul de eroziune a malului de pământ situat în amonte de izvor, eroziune care ar putea modifica cursul izvorului sau ar putea reduce considerabil debitul de apă avut de acesta.

Recunoscând că au extras nucul din pământ, pârâții pretind că acesta era înclinat peste traiectoria drumului pe care ei îl amenajează în apropierea izvorului și a constituit un obstacol în construirea drumului fapt contestat de reclamanți, care pretind că pârâții puteau construi drumul fără să extragă nucul și că de fapt construirea drumului este doar un pretext pe care l-au creat aceștia pentru ai lipsi pe ei de apa izvorului, prin lucrările ce le execută.

Din cercetarea la fața locului efectuată, instanță de fond a reținut că lucrările efectuate de pârâți nu afectează bazinul de acumulare a apei care este situat pe un alt teren decât cel proprietatea pârâților și nici conductele subterane prin care apa ajunge de la izvor la bazinul de colectare și de aici la locuințele reclamanților, ci doar izvorul în sine.

Aceasta fiind starea de fapt stabilită pe baza probatoriului administrat, instanța de fond a reținut în continuare că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii reclamanților prevăzute de art. 996 C.proc.civ.

În primul rând, instanța de fond a reținut că există aparența de drept în favoarea reclamanților, câtă vreme pârâții nu contestă că alimentarea cu apă a locuințelor reclamanților și a altor persoane neîmprocesuate, din . de la izvorul de apă aflat pe terenul asupra cărora ei au un drept de nudă proprietate, respectiv un drept de uzufruct viager conform extrasului CF_ Târșolț și pe care ei execută lucrări de amenajare a unui drum.

De asemenea, măsura de obligare a pârâților la oprirea lucrărilor, ce se cere a fi luată de reclamanți, are un caracter provizoriu urmând să dureze în timp până ce se va soluționa acțiunea prin care reclamanții urmăresc să se constate în contradictoriu cu pârâții dreptul lor de a lua apa izvorului (servitutea izvorului) aflat pe terenul pârâților.

Urgența ce se impune în luarea măsurii rezultă din faptul că lucrările pârâților pot afecta ireversibil debitul de apă al izvorului, lipsindu-i în acest caz pe reclamanți de apa ce alimentează în prezent gospodăriile lor.

În fine, s-a reținut că prin luarea măsurii cerute de reclamanți instanța nu are să se pronunțe în nici un fel dacă există sau nu îndreptățirea reclamanților de a lua apă din izvorul aflat pe terenul pârâților, acest drept urmând a fi discutat în cauza ce face obiectul dosarului cu nr._ al Judecătoriei Negrești Oaș în care reclamanții pretind că au dobândit prin uzucapiune servitutea izvorului.

Așa fiind, instanța de fond a admis cererea reclamanților și i-a obligat pe pârâți să sisteze lucrările de amenajare a drumului situat în vecinătatea izvorului de apă aflat pe terenul lor, până la soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului cu nr._ al Judecătoriei Negrești Oaș, în cauză avându-se în vedere și dispozițiile art. 274 Cod proc.civ.

Împotriva sentinței civile cu nr. de mai sus, au declarat apel pârâții, solicitând admiterea căii de atac promovate, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate și respingerea acțiunii.

În motivare, apelanții pârâți arată că prin ordonanța președințială formulată, reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâților să oprească orice lucrări de modificare sau construire la izvorul existent pe terenul pârâților și a rețelei de aducțiune, sau din jurul acestora, până la soluționarea definitiva a acțiunii din dosarul nr._ al Judecătoriei Negrești Oaș.

Apreciază soluția instanței de fond ca fiind neîntemeiată.

Astfel, având în vedere probele administrate în cauza, consideră că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate pentru procedura ordonanței președințiale conform art.996 N.C.Pr.Civ. Textul de lege invocat arată că "instanța de judecata, stabilind ca în favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executării". Alineatul 5 al textului de lege indicat arată că "pe cale de ordonanța președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibila restabilirea situației de fapt".

Având în vedere dispozițiile art.996 N.C.Pr.Civ, admisibilitatea acțiunii presupune existența unui dosar de fond al cărui obiect să îl constituie un drept care s-ar păgubi prin întârziere.

Dosarul la care intimații au făcut referire nu este unul care să aibă obiect asupra bazinului de aducțiune și a rețelei de aducțiune, nefiind invocate nici un fel de aspecte legate de acestea, acțiunea referindu-se doar la dobândirea unui drept de servitute prin uzucapiunea de lungă durată asupra izvorului situat pe terenul pârâților.

Astfel, prin petitul formulat de intimații-reclamanți în ultima precizare de acțiune depusă în dosarul nr._ al Judecătoriei Negrești Oaș, aceștia solicită "să constatați că toți reclamanții au dobândit o servitute a izvoarelor asupra terenului înscris în CF_ Târșolț, nr.top 7096 și 7098 în suprafață totală de 7084 mp [...] și să obligați toți pârâții să permită fiecărui reclamant să poată lua apa de la izvorul care se află pe terenul proprietatea pârâților".

În aceste condiții, consideră că aparenta de drept a intimaților nu este dovedită, dreptul de servitute neputând fi dobândit prin uzucapiune, cu atât mai mult cu cât izvorul și terenul avut în discuție este înscris în Cartea Funciara, iar uzucapiunea ar putea fi solicitată după 20 de la moartea proprietarului de CF. În speța de față, atâta vechiul proprietar de CF, cât și noul proprietar sunt în viață, "pretinsa" acțiune de fond fiind inadmisibilă.

De asemenea, arată că acțiunea formulata în litigiul invocat este una în constatarea unui drept de proprietate, iar prezenta acțiune, obiect al procedurii ordonanței președințiale este una având obligație de a face, fără legătură cu constatarea dreptul invocat asupra terenului, acțiune care rezolvă problema în fond.

Textul art. 996 alin, (1) și (5) N.C.Pr.Civ. evocă condițiile specifice minime, dar și indeniabile ale ordonanței președințiale și anume urgența, aparența de drept și neabordarea fondului litigiului. Urgența este expres consemnată ca o condiție a ordonanței președințiale în cuprinsul art.996 alin.(1) care arată că „instanța va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice".

Legea nu definește conceptul de „urgență"; ea indică însă unele dintre situațiile care o pot justifica: a) Păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere; b) Prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara; c) înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

În ce privește prima ipoteza, apelanții arată că dreptul invocat de către reclamanți încă nu există nefiind soluționat litigiul și fiind contestat instanța poate lua astfel de măsuri numai dacă aparența dreptului este de partea reclamantului, însă lecturând acțiunea formulată și de care aceștia se prevalează, din punctul de vedere al apelanților aceasta este inadmisibilă în maniera formulată.

Cea de-a doua situație, respectiv „prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara" presupune existenta unui prejudiciu. „Prejudiciu iminent" semnifică împrejurarea că el încă nu s-a produs, dar se va produce cu siguranță, dacă situația avută în vedere se perpetuează. Un prejudiciu eventual nu este suficient. În prezent alimentarea cu apa a reclamanților este făcută de la bazinul de captare, și nu este îngrădită în niciun fel, iar bazinul de acumulare este supraplin. Astfel că, în opinia apelanților condiția urgenței nu este îndeplinită.

Pe de altă parte, apelanții arată că nu aduc atingere în niciun fel izvorului și rețelei de aducțiune care alimentează bazinul de captare aflat în afara proprietății pârâților și care alimentează cu apa în continuare pe reclamanți și alți cetățeni din comună.

Apelanții realizează lucrări de amenajare a unui drum (pietruire) aflat pe proprietatea acestora, drum identificat și menționat în hărțile cadastrale, și care nu afectează în niciun fel izvorul și rețeaua de aducțiune aflându-se la o distanță considerabilă de izvor.

Consideră că intimații încearcă să inducă în eroare instanța, afirmând ca bazinul de captare este afectat de lucrările de amenajare a drumului și că acesta s-ar afla pe proprietatea pârâților.

Menționează că bazinul de captare se află în afara proprietății apelanților, că asupra lui aceștia nu pot și nu intenționează să facă niciun fel de modificări, iar acesta este supraplin în prezent, apa care este captata din izvorul aflat pe terenul proprietatea pârâților fiind risipită în afara bazinului de colectare, aspect care conduce la o lipsă de interes a intimaților.

Orice lucrări de amenajare pe care apelanții le fac asupra terenului proprietatea acestora și care nu au legătura cu izvorul nu pot fi cenzurate fără a încălca prerogativele pe care le au apelanții și care decurg din dreptul de proprietate asupra terenului.

Intimații nu au avut niciodată acces direct la izvor, ci doar la bazinul de captare a apei de la izvorul situat pe terenul pârâților, acces care este posibil și în prezent și care nu are legătura cu proprietatea pârâților.

Debitul de apa canalizat spre bazinul de captare nu este și nu poate fi influențat de lucrările de amenajare a drumului atâta timp cât bazinul de captare este supraplin, iar sursa izvorului este situată la o adâncime mare în pământ, reclamanții putându-se alimenta cu apa în cantități peste cele necesare lor.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelului.

În drept, invocă art. 466, 470 alin 5. 480 alin. 2 și 999 alin 1 N.C.Pr.Civ.

Prin completarea motivelor de apel depuse la data de 25.06.2013 (filele 13-16), apelanții pârâți P. G. D., P. M. D., P. G. și P. A., solicită admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate și respingerea acțiunii.

În completarea motivelor de apel se arată că prin ordonanța președințială formulată, reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâților să oprească orice lucrări de modificare sau construire la izvorul existent pe terenul paraților și a rețelei de aducțiune, sau din jurul acestora, până la soluționarea definitiva a acțiunii din dosarul nr._ al Judecătoriei Negrești Oaș.

Instanța de fond a admis acțiunea reclamanților reținând faptul ca din probele administrate în cauza și urmare a cercetării la fata locului, reiese faptul ca pârâții "au extras din rădăcini un nuc situat în amonte de izvor creând un crater în pământ precum și pericolul de eroziune a malului de pământ situat în amonte de izvor, eroziune care ar putea modifica cursul izvorului...". D. urmare, urgența în luarea măsurii rezultă din faptul că "lucrările pârâților pot afecta ireversibil debitul de apa al izvorului."

Apreciază soluția instanței de fond ca fiind neîntemeiata și raportat la aceste rețineri ale instanței, acțiunea a fost admisa deși este lipsita de interes. Interesul ca o condiției a exercitării acțiunii trebuie sa existe în momentul depunerii acțiunii dar și pe

parcursul soluționării cauzei. Din motivarea instanței rezultă un interes viitor și nu actual al reclamanților în promovarea cererii .

Prin raportare la considerentele reținute de instanța de fond și anume ca "din cercetarea la fața locului efectuata de instanța reiese ca lucrările efectuate de parați nu afectează bazinul de acumulare ... și nici conductele subterane...", soluția instanței este nejustificata și contradictorie. Lucrările efectuate de parați privind amenajarea drumului au fost deja efectuate și finalizate, iar "nucul" avut în discuție a fost deja extras din pământ, anterior cercetării la fața locului. Astfel, lucrările efectuate sunt ireversibile, iar prin planșele foto depuse la dosar și depozițiile martorilor s-a dovedit ca aceste lucrări nu au influențat în nici un fel debitul de apa al izvorului. Din planșele foto care poarta asupra lor data efectuării acestora rezulta ca izvorul are debit și ca la bazin nu au existat modificări efectuate anterior cercetării la fata locului.

Pe de altă parte, pentru tăierea nucului a existat autorizație valabil emisa, astfel ca aceasta lucrare nu le poate fi reținuta ca imputabila reclamanților în condițiile unei autorizări valabile și legale.

Consideră că reținerile instanței privind afectarea izvorului sunt netemeinice, în condițiile în care au fost avute în vedere doar susținerile reclamanților care au arătat ca nucul a fost tăiat cu scopul de a le reduce acestora debitul de apa, iar poziționarea nucului a fost în afara drumului construit. Aceste susțineri nu au fost probate, dimpotrivă martorii audiați au arătat ca lucrările nu afectează izvorul, dovada fiind făcută și cu planșe foto.

Toate aceste afirmații ale reclamanților sunt nefondate în condițiile în care terenul pe care se afla nucul este proprietatea pârâților, și există prezumția ca aceștia cunosc mult mai bine amplasamentul arborilor decât reclamanții care locuiesc la o distanta mult mai mare de imobil.

Mai mult, instanța de fond a reținut că în urma extragerii arborelui, s-a format un "crater" care poate afecta rețeaua de apa, în condițiile în care groapa rămasa este de doar aprox. 3-4 metrii diametru și o adâncime reala de aproximativ 50 cm și nicidecum un crater. Astfel cum s-a putut observa la fata locului, drumul construit de către parați s-a efectuat prin supraînălțare cu aproximativ 1,5 metri peste nivelul inițial, astfel ca nu s-au efectuat săpături lângă izvor și adăugiri. În aceste condiții, și ținând cont de faptul că pânza freatică care alimentează izvorul se afla la o adâncime relativ mare în pământ, apelanții consideră că sursa izvorului nu poate fi afectata, cu atât mai puțin cu cât lucrările au fost deja finalizate.

În ce privește fondul cauzei, având în vedere probele administrate în cauză, consideră că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate pentru procedura ordonanței președințiale conform art.996 N.C.Pr.Civ. Textul de lege invocat arată că „instanța de judecata, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executării". Alineatul 5 al textului de lege indicat arata ca "pe cale de ordonanța președințiala nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul în fond și nici masuri a căror executare nu ar mai face posibila restabilirea situației de fapt".

Având în vedere dispozițiile art.996 N.C.Pr.Civ, admisibilitatea acțiunii presupune existenta unui dosar de fond al cărui obiect sa îl constituie un drept care s-ar păgubi prin întârziere.

Dosarul la care intimații au făcut referire nu este unul care sa aibă obiect asupra bazinului de aducțiune și a rețelei de aducțiune, nefiind invocate nici un fel de aspecte legate de acestea, acțiunea referindu-se doar la dobândirea unui drept de servitute prin uzucapiunea de lunga durată asupra izvorului situat pe terenul pârâților.

Astfel, prin petitul formulat de intimații-reclamanți în ultima precizare de acțiune depusa în dosarul nr._ al Judecătoriei Negrești Oas, aceștia au solicitat "să constatați ca toți reclamanții au dobândit o servitute a izvoarelor asupra terenului înscris în CF_ Târșolț, nr.top 7096 și 7098 în suprafața totala de 7084 mp [...] și să obligați toți pârâții să permită fiecărui reclamant sa poată lua apa de la izvorul care se I afla pe terenul proprietatea paraților".

În aceste condiții, aparența de drept a intimaților nu este dovedita, dreptul de servitute neputând fi dobândit prin uzucapiune, cu atât mai mult cu cât izvorul și terenul avut în discuție este înscris în Cartea Funciara, iar uzucapiunea ar putea fi solicitată după 20 de la moartea proprietarului de CF. În speța de față, atâta vechiul proprietar de CF, cât și noul proprietar sunt în viață, "pretinsa" acțiune de fond fiind inadmisibilă.

De asemenea, acțiunea formulata în litigiul invocat este una în constatarea unui drept de proprietate, iar prezenta acțiune, obiect al procedurii ordonanței președințiale este una având obligație de a face, fără legătura cu constatarea dreptul invocat asupra terenului, acțiune care rezolva problema în fond.

Textul art. 996 alin. (1) și (5) N.C.Pr.Civ. evocă condițiile specifice minime, dar și indeniabile ale ordonanței președințiale și anume urgenta, aparenta de drept și neabordarea fondului litigiului. Urgența este expres consemnată ca o condiție a ordonanței președințiale în cuprinsul art. 996 alin. (1) care arata ca „instanța va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice".

Legea nu definește conceptul de „urgentă"; ea indică însă unele dintre situațiile care o pot justifica: a) Păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere; b) Prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara; c) Înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

În ce privește prima ipoteza, dreptul invocat de către reclamanți încă nu exista nefiind soluționat litigiul și fiind contestat instanța poate lua astfel de masuri numai dacă: aparenta dreptului este de partea reclamantului, însă lecturând acțiunea formulata și de care aceștia se prevalează, din punctul de vedere al apelanților aceasta este inadmisibila in maniera formulata.

Cea de-a doua situație, respectiv „prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara" presupune existenta unui prejudiciu. „Prejudiciu iminent" semnifică împrejurarea că el încă nu s-a produs, dar se va produce cu siguranță, dacă situația avută în vedere se perpetuează. Un prejudiciu eventual nu este suficient. În prezent alimentarea cu apa a reclamanților este făcuta de la bazinul de captare, și nu este îngrădita în nici un fel, iar bazinul de acumulare este supraplin. Astfel că, nu este îndeplinită condiția urgenței.

Pe de altă parte, apelanții nu aduc atingere în nici un fel izvorului și rețelei de aducțiune care alimentează bazinul de captare aflat în afara proprietății pârâților și care alimentează cu apă în continuare pe reclamanți și alți cetățeni din . că apelanții realizează lucrări de amenajare a unui drum (pietruire) aflat pe proprietatea acestora, drum identificat și menționat în hărțile cadastrale, și care nu afectează în nici un fel izvorul și rețeaua de aducțiune aflându-se la o distanta considerabila de izvor.

În opinia apelanților, intimații încearcă să inducă în eroare instanța afirmând ca bazinul de captare este afectat de lucrările de amenajare a drumului și ca acesta s-ar afla pe proprietatea lor.

Menționează că bazinul de captare se afla în afara proprietății apelanților, ca asupra lui aceștia nu pot și nu intenționează sa facă nici un fel de modificări, iar acesta este supraplin. În prezent, apa care este captata din izvorul aflat pe terenul proprietatea paraților fiind risipita în afara bazinului de colectare, aspect care conduce la o lipsa de interes a intimaților.

Consideră că orice lucrări de amenajare pe care apelanții le fac asupra terenului proprietatea acestora și care nu au legătura cu izvorul nu pot fi cenzurate fără a încălca prerogativele pe care le au apelanții și care decurg din dreptul de proprietate asupra terenului.

Intimații nu au avut niciodată acces direct la izvor, ci doar la bazinul de captare a apei de la izvorul situat pe terenul pârâților, acces care este posibil și în prezent și care nu are legătura cu proprietatea pârâților.

Debitul de apa canalizat spre bazinul de captare nu este și nu poate fi influențat de lucrările de amenajare a drumului atâta timp cât bazinul de captare este supraplin, iar sursa izvorului este situată la o adâncime mare în pământ, reclamanții putându-se alimenta cu apa în cantități peste cele necesare lor.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelului.

Învederează că precizările formulate s-au impus având în vedere ca termenul de apel în prezenta cauza se socotește de la pronunțare, iar motivarea hotărârii s-a comunicat după expirarea acestui termen.

În drept, invocă art. 466, 470 alin 5, 480 alin. 2 și 999 alin 1 N.C.Pr.Civ

Prin întâmpinarea depusă la data de 11.07.2013 (filele 44-46), intimații reclamanți B. Ș., P. S., P. T., CNP_, P. N., B. V., solicită admiterea excepției nulității apelului, iar pe fond respingerea ca nefondat a apelului; cu cheltuieli de judecată.

Invocă excepția nulității apelului, întrucât motivele de apel nu au fost depuse în termenul legal, acela de 5 zile. În acest termen apelanții trebuiau nu doar să declare, ci și să își motiveze apelul.

Faptul că mult după acest termen își completează motivele de apel, nu poate duce decât la a se constata nulitatea acestuia întrucât nu a fost motivat în termen, iar a accepta aceste motive peste termen ar echivala cu un nou apel.

Completarea sau modificarea cererii de apel se face înlăuntrul termenului de apel. Câtă vreme nu a existat această motivare sau completare înlăuntrul termenului soluția este aceea a anulării apelului sau a punerii în discuție doar a unor excepții de ordine publică, care în cauza de față nu există.

Pe fond, în cazul respingerii excepției, solicită respingerea apelului ca nefondat, hotărârea instanței de fond fiind una temeinică și legală.

Consideră că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate ale unei ordonanțe președințiale.

În opinia intimaților se încearcă de fapt alterarea unei stări de fapt reale și prezentarea sub masca amenajării unei căi de acces al faptului neafectării dreptului de a lua apă al intimaților și a jumătate . că apelanții nu fac altceva decât să distorsioneze adevărul. După mai bine de cincizeci de ani se apucă se reamenajeze o cale de acces la o locuință nefolosită.

Amenajarea căii duce la afectarea dreptului de a lua apă al intimaților, iar acest lucru se face în mod tendențios. Această afectare este cât se poate de actuală. Pe parcursul desfășurării lucrărilor debitul de apă a scăzut constant, ba, mai mult, a fost oprită alimentarea o perioadă. Numai consecințele lipsei apei la jumătate din comună pentru lunile de vară ar produce prejudicii imense și ar afecta destulă populație.

Mai arată că după cum bine a reținut instanța de fond după administrarea probațiunii este afectată sursa în sine prin lucrările efectuate.

Consideră că sunt nefondate susținerile apelanților prin care se arată că izvorul este unul de adâncime. Este un lucru total neadevărat, izvorul fiind unul de suprafață, iar lucrările îl afectează foarte mult.

Există o clară și netă diferență între sursa în sine, care este de suprafață și bazinul, conductele de aducțiune la gospodăriile intimaților care sunt înglobate în subteran. Este firesc atunci ca lucrările de construire făcute acum și făcute tendențios să afecteze o sursă de apă care este supraterană. Însăși instanța de fond reține bine în motivare că lucrările de amenajare a drumului duc la surparea malului, iar astfel sursa izvorului riscă să fie afectată și să nu se mai poată realiza alimentarea cu apă.

Precizează că, nefiind vorba despre o fântână, ci despre un izvor de apă, apelanții încearcă să îndrepte centrul discuției spre o altă direcție. Fiind o apă care curge la suprafață atunci, în mod firesc se pune problema afectării debitului, mai ales în condițiile în care parcă dinadins calea de acces se vrea a trece tot pe traseul izvorului cu intenția de a îl strangula sau bloca dacă se poate.

În opinia intimaților sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate ale unei ordonanțe președințiale.

Există o aparența a dreptului cel puțin prin prisma acelor înscrisuri depuse în probațiune și preconstituite încă din anul 1963, prin care antecesorii apelanților cedează dreptul de a lua apă antecesorilor intimaților. Fără a dori a analiza fondul cauzei, fără a avea căderea a se pronunța asupra admisibilității sau inadmisibilității acțiunii de fond intimații conchid că aparența dreptului nu poate opera decât în favoarea lor, întrucât chiar apelanții recunosc implicit acest drept de a lua apă până la începerea lucrărilor îl respectă până când încep, după mai bine de 50 de ani, a-l periclita.

Menționează că și condiția urgenței sau cazul grabnic este, de asemenea, îndeplinită. Nu necesită o analiză mai amănunțită această condiție decât prin punerea ei legătură cu faptul întreruperii sau nealimentării cu apă a unei jumătăți de comună.

Vremelnicia este acoperită în situația de față pentru că măsurile solicitate și care au fost luate sunt temporare, doar până ce instanța se va pronunța asupra fondului.

Condiția încercării de către intimați a unui prejudiciu (paguba) este și ea confirmată. Paguba este iminentă și nu s-ar putea repara în viitor.

Prejudiciul este atât cert și actual, cât și viitor. Discută în mod neechivoc despre existența și certitudinea prejudiciului câtă vreme debitul de apă potabilă ce alimentează o jumătate de comună a scăzut constant și chiar uneori nu a existat.

Prejudiciul este cert și viitor. Fără a exista un act de oprire a lucrărilor ce îi afectează, prejudiciul se va produce și în viitor. Intimații cred că nu ar trebui permise astfel de atitudini ostile și vădit răuvoitoare care afectează o întreagă comunitate. Se poate discuta aici și despre limitarea unora din atributele dreptului de proprietate, pentru că se încalcă un drept al unei colectivități, acela de a lua apă și pe care anterior apelanții l-au respectat.

Consideră că dacă se vor avea în vedere argumentele intimaților soluția justă nu poate fi decât aceea a respingerii apelului.

În drept, invocă art.471, art.996-1001 Cod proc.civ

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 25.07.2013 (filele 61-63), apelanții pârâți P. G., P. M., P. G. și P. A., solicită a se înlătura apărările formulate ca fiind neîntemeiate.

Referitor la excepția nulității apelului invocată motivat de faptul că "motivele de apel nu au fost depuse în termenul legal, acela de 5 zile", apelanții solicită a fi respinsă.

Astfel, arată că intimații au invocat excepția de mai sus, cu nesocotirea dispozițiilor art. 470 din NCPC care arată în alin.3 că sancțiunea nulității se aplică dacă cererea de apel nu cuprinde indicarea hotărârii atacate și semnătura, precum și dacă nu este atașată cererii de apel taxa de timbru datorată. Lipsa motivelor de fapt și de drept pe care se sprijină apelul nu se regăsește în textul legal ca fiind lovită de nulitatea absolută. Față de dispozițiile art.470 alin.3 NCPC, apelanții solicită respingerea acestei excepții.

De asemenea, arată că susținerea intimaților că "în termenul legal, acela de 5 zile" apelanții trebuiau nu doar să declare ci să și motiveze apelul, este o interpretare greșită și împotriva dispozițiilor legale ale art. 470 alin 5 al NCPC care arată că "în cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

Față de procedura specială parcursă de prezentul litigiu respectiv procedura ordonanței președințiale, în care calea de atac potrivit art. 999 alin.1, este apelul, în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii în considerarea faptului că ordonanța a fost dată cu citarea părților, apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art.470 alin.5 din NCPC. Arată că aceste dispoziții legale au fost respectate, calea de atac a fost declarată în termenul legal de 5 zile de la pronunțare, motivarea acesteia fiind făcută anterior comunicării hotărârii și completată în același termen de 5 zile de la comunicarea acesteia, cu respectarea întrutotul a dispozițiilor legale, dovada fiind data de expediere a înscrisurilor, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Pe de altă parte, invocând excepția nulității apelului, intimații nesocotesc și dispozițiile art.476 alin.2 din NCPC care arată că "în cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță."

Apreciază apelanții pârâți faptul că în raport de dispozițiile legale invocate, nemotivarea apelului sau motivarea lui înafara termenului de apel nu atrage în niciun mod nulitatea cererii de apel cum greșit au susținut intimații.

Față de dispozițiile art.470 alin.3 și 5, coroborate cu art.476 din NCPC, apelanții pârâți solicită respingerea excepției nulității apelului.

Pe fondul cauzei apelanții pârâți își mențin apărările formulate apreciind că acestea au fost susținute de probele administrate. Cei care distorsionează adevărul nu sunt decât intimații reclamanți care au avut o conduită nesinceră încă de la momentul promovării procesului când au susținut că amenajarea drumului afectează sursa de apă. Prin poziția exprimată apelanții au arătat la momentul depunerii întâmpinării că lucrările efectuate, finalizate la acel moment, nu afectează sursa de apă, depunând plansa foto (cu data efectuării ei ) din care rezultă că izvorul în litigiu este intact, fiind acoperit cu un capac și legat cu lanț, apa revărsându-se din el. Aceste aspecte au fost evidențiate și de martorul audiat în cauza care a confirmat cele susținute de pârâți la acel moment.

Arată că proba încuviințată de instanța respectiv cercetarea la fața locului a evidențiat modificări în situația exterioară a izvorului însă este lesne de înțeles că nu pârâții apelanți aveau interesul în modificarea acestei situații ci reclamanții intimați care în fața instanței nu puteau să-și mai probeze susținerile în niciun fel astfel că au intervenit asupra capacului izvorului, fără însă să afecteze sursa de apă, izvorul are supraplin și în prezent.

Criticile aduse momentului în care a fost amenajat drumul nu subzistă întrucât apelanții fiind proprietari asupra terenului pot să-l amenajeze oricând iar susținerea că locuința este părăsită nu este reală și nu are nicio relevanță în prezenta cauză.

Solicită apelanții pârâți să se aibă în vedere susținerile intimaților din prezenta cauză evidențiate în cuprinsul întâmpinării și din care rezultă că "sursa izvorului riscă să fie afectată" (pag.2 alin.11). Din formularea acestei apărări rezultă că interesul în cauză este unul viitor, incert, probabil și nu unul cert și actual așa cum dispozițiile legale o impun ca o condiție de admisibilitate a acțiunii.

Precizează că esențial în cauză este faptul că la momentul formulării acțiunii, amenajarea drumului era finalizată respectiv se afla în situația constatată de instanță. Dacă lucrările ar fi afectat sursa de apă, arată apelanții pârâți, nu înțeleg cum înainte de a dispune instanța cercetarea la fața locului, planșa foto demonstrează că izvorul este funcțional, fiind chiar supraplin.

De asemenea, arată apelanții pârâți, susținerile intimaților potrivit cărora calea de acces se vrea a trece peste traseul izvorului este infirmată de planșele foto depuse care evidențiază în mod clar că lucrările sunt în lateral față de poziția izvorului.

Față de cele de mai sus, apelanții pârâți solicită înlăturarea apărărilor formulate de către intimați și admiterea apelului așa cum a fost formulat.

Tribunalul, deliberând asupra apelului, în conformitate cu disp.art.476 N.C.P.C., prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate, îl apreciază ca neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

În consens cu instanța de fond constatăm că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, astfel cum sunt prevăzute de art.996 N.C.P.C.

Recunoașterea de către apelanți a alimentării cu apă a locuințelor intimaților coroborată cu contractul de vânzare-cumpărare și chitanța din decembrie 1968, respectiv actul olograf intitulat „înțelegerea” din 8.10.1969, creează o aparență de drept în favoarea intimaților-reclamanți.

Caracterul provizoriu al măsurii solicitate este dat de soluționarea dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Negrești Oaș, instanța neavând competență în prezenta procedură de a analiza temeinicia acelei acțiuni civile.

Soluționarea prezentei cereri de ordonanță președințială având ca obiect sistarea lucrărilor de construire a drumului în zona izvorului și a bazinului de captare nu prejudecă în niciun fel fondul acțiunii în constatarea dreptului.

De asemenea, urgența luării măsurilor se apreciază în concret prin raportare la conținutul subiectiv și obiectiv al situației juridice generatoare.

În acest context, în măsura în care lucrările de amenajare a drumului de acces au fost deja finalizate, după cum susțin apelanții (deși planșele foto anexate nu relevă acest fapt), demersul lor procesual, de a se opune pe calea apelului sistării lucrărilor, nu este susținut de un interes juridic actual și efectiv.

Câtă vreme însă, intimații nu au certitudinea finalizării lucrărilor, interesul acestora în sistarea lucrărilor este confirmat de iminența pericolului afectării cursului și debitului izvorului de apă, conform constatării la fața locului a instanței.

În consecință, tribunalul va respinge apelul declarat de către pârâții P. G. D., P. M., P. G. și P. A. împotriva sentinței civile nr.712/2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș.

Întrucât intimații nu au făcut dovada prin chitanță a cheltuielilor de judecată, apelanții nu vor fi obligați la plata lor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul promovat de pârâții P. G. – CNP_, P. M. D. - CNP_, P. G., P. A., toți cu domiciliul în Tîrșolț, nr.64, jud.Satu M., împotriva sentinței civile nr.712/2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații B. Ș., CNP_, domiciliat în Tîrșolț, nr.120, jud.Satu M., P. S., CNP_, domiciliat în Tîrșolț, nr.123, P. T., CNP_, domiciliat în Tîrșolț, nr.129, P. N., CNP_, domiciliat în Tîrșolț 413, B. V., CNP_, domiciliat în Tîrșolț 418, jud.Satu M..

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă și executorie.

Pronunțată în ședința publică din 11.09.2013.

Red.M.G.R./12.09.2013

Tehnored_BER /12.09.2013

Ex.11

- ..cu: P. G. D., P. M. D., P. G., P. A., B. Ș., P. S., P. T., P. N., B. V.

Jud.fond: M. M.