Succesiune. Decizia nr. 441/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 441/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 8288/296/2012/a1
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 441/R
Ședința publică de la 23 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Z. K.
Judecător I. M. C.
Judecător M. G. R.
Grefier V. S.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenții-reclamanți D. G. și D. I., ambii cu dom. în V. Satu M., nr. 32, jud. Satu M., împotriva încheierii de ședință din 03.12.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în contradictoriu cu intimații-pârâți . PRIN PRIMAR, cu sediul în V. Satu M., jud. Satu M., S. E., cu dom. în Satu M., ., . M., S. R. REPREZENTANT MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, având ca obiect succesiune.
La pronunțare nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier privind îndeplinirea procedurii de citare, după care;
Se constată că dezbaterea asupra recursului a avut loc în ședința publică din data de 15.05.2013, când susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de azi, când;
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin încheierea dată în ședința publică din 03.12.2012 în dosar nr._ 12, Judecătoria Satu M., în temeiul art.155 ind.1 Cod proc.civ., a suspendat soluționarea cererii formulată de reclamanții D. G. și D. I. în contradictoriu cu pârâții S. E. și S. ROMÂN reprezentat prin . și MFP, până la conformarea de către reclamanți la dispozițiile instanței.
Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut că reclamanții nu au depus la dosar certificat de atestare fiscală imobile, extras CF în extenso actualizat, acte de stare civilă, respectiv nu au evaluat masa partajabilă, deși au fost citați cu această mențiune, fiind astfel împiedicată desfășurarea normală a procesului, respectiv nu s-a putut stabili cadrul procesual – taxa de timbru datorată pentru soluționarea cauzei.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamanții D. G. și D. I., solicitând admiterea recursului și să se dispună continuarea judecării cauzei de către instanța de fond.
În motivarea căii de atac promovate, recurenții arată că Judecătoria Satu M., investită cu soluționarea acțiunii civile pentru stabilirea masei succesorale, prestație tabulară și partaj ce face obiectul prezentei cauze, la primul termen de judecată, din data de 3.12.2012 a dispus suspendarea cauzei, în baza art.155 Cod proc.civ., pentru neîndeplinirea de către recurenții-reclamanți a dispozițiilor instanței, privind depunerea de acte de stare civilă, certificat fiscal, extrase de carte funciară, indicarea valorii masei succesorale.
Avocatul care s-a prezentat în cauză în substituirea reprezentantului convențional al recurenților, a solicitat acordarea unui termen, pentru a formula o precizare de acțiune, deoarece de la data depunerii cererii de chemare în judecată și până la primul termen, pârâta persoană fizică a realizat o . demersuri pentru a putea perfecta convenția în formă autentică.
Astfel, s-a emis certificat de moștenitor după def.S. A. și S. E. și s-a depus documentația cadastrală în vederea notării în CF a construcției din litigiu, iar soluționarea cererii de notare în CF urma a avea loc la două zile după primul termen de judecată, respectiv la 5.12.2012.
În aceste condiții, mai multe capete de cerere din acțiune au rămas fără obiect, însă pentru siguranță, precizarea se putea face doar după obținerea soluției la întabularea construcției.
În atare situație, apreciază că cererea pentru acordarea unui termen în vederea formulării unei precizări de acțiune era legală și temeinică, iar instanța de fond din formalism excesiv și în mod cu totul nejustificat a respins această cerere și a suspendat soluționarea cauzei.
Apreciază că inclusiv calcularea taxei de timbru va putea avea loc doar după precizarea acțiunii și deci după stabilirea exactă a obiectului dedus judecății.
În acest context, consideră că soluția adoptată de prima instanță, aceea de a suspenda judecarea cauzei în baza art.155 ind.1 Cod proc.civ. este nelegală și netemeinică, impunându-se continuarea judecării.
În drept, invocă art.244 ind.1 Cod proc.civ.
Prin nota de ședință depusă . arată că nu se opune admiterii căii de atac formulate și în consecință solicită să se dispună continuarea judecării cauzei de către instanța de fond.
Tribunalul, analizând încheierea recurată reține că față de dispozițiile art.244 ind.1 Cod proc.civ., recursul este nefondat .Potrivit textului de lege care a stat la baza luării soluției de suspendare a judecării cauzei în temeiul art.155 ind.1 Cod proc.civ.atunci când judecătorul cauzei constată că există anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată prevăzute de lege și acordă un termen pentru complinirea lor, partea litigantă, care de regulă este reclamantul ca titular al cererii, are obligația de a se conforma și a depune înscrisurile solicitate sau să îndeplinească obligațiile stabilite prin încheiere.
În situația în care partea apreciază că au fost remediate neregularitățile depune cerere de repunere pe rol și împotriva respingerii cererii de repunere pe rol poate fi exercitată calea de atac a recursului așa cum stabilește în mod expres disp.art.244 ind.1 alin.2 Cod proc.civ.
Prin urmare, partea față de care s-a dispus o astfel de măsură procesuală nu ar putea aparent să recurgă la atacarea cu recurs a încheierii de suspendare, luată de instanță în condițiile art.115 ind.1 Cod proc.civ. Principala obligație a părții o reprezintă așa cum prevăd în mod expres prevederile de la alin. 2 al aceluiași articol, remedierea lipsurilor, complinirea lor, realizarea obligațiilor stabilite de judecător și numai în situația în care după remediere se refuză reluarea judecării cauzei abia atunci se declară calea de atac a recursului.
În practica judiciară, inclusiv a acestei instanțe s-a acceptat că este deschisă calea de atac a recursului ca remediu juridic împotriva măsurii luate de prima instanță, fără a se putea opune lipsa încheierii de refuz al cererii de repunere pe rol, intrucât instanța de control judiciar verifică dacă măsura dispusă este în concordanță cu dispozițiile legale care au impus-o și partea nu a fost prejudiciată în mod nelegal de exercițiul drepturilor sale privito la liberul acces la justiție.
Reținând că în cauză, față de obiectul cererii, complinirea lipsurilor este necesară față de dispozițiile legale în materia împărțelii judiciare, că reclamanții nu și-au îndeplinit obligațiile stabilite de instanță, prin concepta de citare, reluate în încheierea de ședință din 03.12.2012, astfel că față de considerentele expuse, în baza art.312 alin.1 Cod proc.civ., art.244 ind.1 alin.2 Cod proc.civ., s-a respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții D. G. și D. I., ambii cu domiciliul în ., nr.32, jud.Satu M. împotriva Încheierii de suspendare din 03.12.2012 a Judecătoriei Satu M. și în contradictoriu cu intimații: S. E., cu domiciliul în Satu M., ., . M. și S. ROMÂN reprezentat prin . și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi: 23.05.2013.
Președinte, Z. K. | Judecător, I. M. C. | Judecător, M. G. R. |
Grefier, V. S. |
Red.I.M.C./21.06.2013
Tehnored_BER /25.06.2013
Ex.2
Jud.fond: S. T. N.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1536/2013.... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 3021/2013.... → |
|---|
