Fond funciar. Decizia nr. 167/2015. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. D. S.

Judecător R. G. M.

Grefier M. B.

Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de apelanta KINDRIȘ T., cu domiciliul în comuna Călinești-Oaș, ., jud. Satu M., împotriva Încheierii civile din data de 10.12.2014 pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._ 12, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. V. D., dom. în Satu M., .. 5, . M., intimatele-pârâte C. LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 ODOREU, cu sediul în Odoreu, ., județul Satu M., și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SATU M., cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr. 1, jud. Satu M., AGENȚIA D. STATULUI, cu sediul București, .. 43, sector 1, având ca obiect fond funciar.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 30.03.2015, când susținerile părților prezente au fost consemnate în acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de azi;

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._ 12 la data de 10 decembrie 2014, a fost respinsă, în principiu, cererea de intervenție în interes propriu formulată de apelanta KINDRIS T..

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că intervenienta nu justifică un interes propriu având în vedere că dreptul pretins este al soțului său.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel intervenienta solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a încheierii în sensul admiterii în principiu a cererii de intervenție.

În motivarea apelului arată că, în susținerea cererii de intervenție, a depus copii ale documentelor ce atestă atât calitatea sa de moștenitor al soțului său Kindris I. G. S., respectiv Certificatul de moștenitor nr. 48/24.10.2013, eliberat de BNP N. G. din Negresti-Oaș, județul Satu M., cât și hotărârile judecătorești din care rezultă că este proprietar de drept al terenului în suprafața de 14,72 ha de sub nr. top 710/2 . M., teren revendicat și de către intimatul reclamant din prezenta cauză.

Apelanta arată că în cuprinsul încheierii de ședință se face trimitere la sentința civilă prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea soțului său Kindris I., respectiv Sentința civilă nr. 1076/15.04.2013, pronunțată de către Judecătoria Carei în dosarul civil nr._ . Apelanta consideră că prima instanță a dat dovada de superficialitate în analiza cererii sale de intervenție și a documentelor atașate, fapt ce rezulta din chiar cuprinsul încheierii, în care a preluat motivarea invocată de intimatul reclamant în favoarea sa, fără a preciza însă motivul pentru care instanța nu a ținut cont de înscrisurile depuse de intervenientă.

Menționează că potrivit art. 255 alin. 2 C.proc.civ. vechi, încheierile de ședință sunt hotărâri date de instanța în cursul judecății, ce trebuie să cuprindă, conform art. 261 alin. 1 pct. 3 și 5 C.proc.civ., pe lângă alte elemente și: „(...) 3. obiectul cererii și susținerile în prescurtare ale părților, cu arătarea dovezilor; (...) 5. motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;”. Ori, după cum se poate observa, prima instanță nu a menționat dovezile depuse de apelanta intervenientă în susținerea cererii, în timp ce motivarea respingerii este practic inexistentă sau cel mult incompleta Astfel, solicită a se observa, că prima instanță invocă drept argument faptul că nu a justificat un interes propriu, de vreme ce dreptul pretins este al soțului său, fără a duce mai departe argumentația spre concluzia finală lăsând să se înțeleagă că a preluat argumentul invocat de către intimatul reclamant. Ori o asemenea exprimare ambiguă, apelanta arată că nu poate fi considerată drept motivare în sensul dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ.

Pe de altă parte, apelanta solicită a se observa, că probele depuse de aceasta, justifică cel puțin admiterea în principiu a cererii de intervenție, urmând ca în urma expertizei dispuse în cauză, să se stabilească cu certitudine dacă terenul revendicat de către intimatul reclamant, se suprapune, total sau parțial, cu terenul deținut de apelanta intervenientă în baza Sentinței civile nr. 1076/15.04.2013, pronunțată de Judecătoria Carei în dosarul civil nr._ .

În drept, invocă art. 49 și urm. C.proc.civ., textele de lege evocate în cererea de apel.

Intimații, legal citați, nu formulează întâmpinare.

Examinând apelul declarat tribunalul reține următoarele:

Având în vedere că litigiul a fost înregistrat la prima instanță la data de 7 martie 2012, dispozițiile procedurale aplicabile în cauză sunt cele ale vechiului Cod de procedură civilă în materie. Din perspectiva acestui act normativ, instanța de control judiciar reține că potrivit dispozițiilor art. 52 alin. 2 încheierea prin care instanța hotărăște asupra admiterii în principiu a cererii de intervenție „nu se poate ataca decât odată cu fondul”. Având în vedere aceste dispoziții legale, apelul declarat pe cale separată – cum este și în prezenta cauză - este inadmisibil.

Din aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate și ale art.296 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă, apelul va fi respins ca inadmisibil.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: