Partaj judiciar. Decizia nr. 108/2015. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 108/2015 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 2459/296/2012
Cod operator:_
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 108/R
Ședința publică de la 16 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. B.
Judecător T. T.
Judecător I. M. C.
Grefier L. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul-pârât G. R. domiciliat în Medieșul Aurit, ., jud.Satu M., împotriva sentinței civile nr.3495/2014, pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți H. M. domiciliată în Medieșul Aurit, ., jud.Satu M., G. V. E. domiciliat în Păulești, nr.124, jud.Satu M., având ca obiect partaj judiciar.
La pronunțare nu se prezintă părțile.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din 09.06.2015, când părțile prezente au pus concluzii, ce s-au consemnat prin încheierea ședinței publice din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de azi.
INSTANȚA
deliberând asupra recursului declarat, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3495/19.09.2014 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr. unic de mai sus, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții H. M. și G. V. E., în contradictoriu cu pârâtul G. R. și, în consecință:
A fost admisă în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâtul-reconvențional G. R.
S-a dispus rectificarea situației de carte funciară din CF nr._ M. Aurit, respectiv modificarea suprafeței de sub nr. topo._ din 2130 mp, în 2169 mp, conform măsurătorilor din schița de dezmembrare întocmită de expert Mesaros T..
S-a dispus dezmembrarea imobilului înscris în CF nr._ M. Aurit, de sub nr.top._, în suprafață de 2169 mp, în două loturi, potrivit schiței de dezmembrare întocmită de expert Mesaros T.: L. 1, căruia în natură îi corespunde curte cu casă și arabil intravilan în suprafață de 1446 mp, având valoarea de circulație de 50.106 lei și L. 2, căruia în natură îi corespunde curte cu anexe cu arabil intravilan în suprafață de 723 mp, având valoarea de circulație de 18.759 lei, conform expertizei efectuată în cauză de ing. A. G., ce face parte integrantă din prezenta.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune prin atribuirea L. 1, în proprietate exclusivă reclamanților și notarea în CF a dreptului lor de proprietate într-o nouă coală de CF, cu obligarea acestora la plata sultei în cuantum de câte 2098 lei, către pârâtul G. R., căruia i s-a atribuit Lotul 2, fără plata vreunei sulte.
Cheltuielile de judecată au fost compensate.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Scriptul olograf intitulat Contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 01.07.1988 (fila 18 din dosar fond), relevă că între G. V. sen., (antecesorul părților) în calitate de cumpărător și Hiripi I., în calitate de vânzător, s-a încheiat convenția de cumpărare-vânzare, având ca obiect imobilul situat în localitatea Potău nr. 18, imobil reconstituit în baza Legii nr. 18/1991, prin eliberare la data de 29.03.1994, a Titlului de proprietate nr. 31-_, ce s-a intabulat pe numele descendenților - părți în proces.
Așa cum relevă extrasul CF_ Medieșul Aurit, de sub număr cadastral_, s-a intabulat dreptul de proprietate, reconstituit în baza Titlul de proprietate nr. 31-_, atât reclamanților, cât și pârâtului, care sunt coproprietari în indiviziune asupra imobilului situat în localitatea Potău nr. 18, în suprafața de 2130 mp (din acte) și respectiv în suprafață de 2169 mp, măsurată.
Din cuprinsul Planului de amplasament și delimitare a imobilelor cu propunerea de dezlipire întocmit de ing.M. T. (fila 4 din dosar fond), rezultă că în realitate părțile folosesc o suprafața mai mare de teren decât suprafața de teren indicată în acte, respectiv în acte figurează o suprafața de 2130 mp, ori prin măsurare părțile dețin o suprafață de 2169 mp. Pentru ca înscrierile din cartea funciară să corespundă cu realitatea din teren, instanța de fond a apreciat că se impune modificarea suprafeței numărului topografic_ înscris în CF_ Medieșul Aurit din 2130 mp în 2169 mp.
Prevederile art. 907 și art. 908 N.C.civ., dispun: „când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia” și „orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor de carte funciară, dacă înscrierea din cartea funciară, nu mai este în concordanță cu situația reală, actuală a imobilului”. Instanța de fond a reținut că aplicabile cauzei de față sunt și dispozițiile Circularei nr. 999 emisă în data de 04.02.2010 de COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII nr. 18/1991, privind procedura de îndreptare pe cale administrativă a erorilor materiale strecurate în actele de reconstituire/ constituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, „terenurile odată intabulate, intră în circuitul civil, ca atare, corectarea acestora este posibilă doar pe cale judecătorească”.
Potrivit schiței de dezmembrare întocmita de ing. Mesaros T., imobilul înscris în CF_ Medieșul Aurit cu număr cadastral_, în suprafață de 2169 mp, se poate dezmembra în două loturi (L. 1 și L. 2) și, întrucât reclamanții nu mai doresc să rămână în indiviziune cu pârâtul, instanța de fonda apreciat că se impune ieșirea din indiviziune.
Aplicabile speței pendinte sunt prevederile art. 639 N.C.civ., conform cărora: „modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească” și prevederile art. 669 N.C.civ., potrivit cărora „încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească”, precum și art. 670 N.C.civ., partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii.
Interogatoriul luat pârâtului-reconvențional (fila 58 din dosar fond), a relevat că acesta utilizează . suprafață de 723 mp, intravilan, construindu-și chiar o poartă de acces separată la imobil, exprimându-și părerea cu privire la lotizarea imobilului în speță, subliniind că cele două loturi nou formate nu sunt egale nici ca suprafață, nici valoric.
Din depoziția martorului C. L. (fila 64 din dosar fond), rezidă modalitatea de folosință utilizată de părțile din proces, asupra imobilului în speță.
Din concluziile expertizei de specialitate efectuate în cauză de ing.exp. A. G. (filele 84-89 din dosar fond), rezidă că imobilul situat în localitatea Potău nr. 18, înscris în CF_ Medieșul Aurit, de sub număr cadastral_ în suprafață de 2169 mp, se compune din: casă de locuit parter nr. 1, casă de locuit parter nr. 2, fântână, gard la stradă și teren intravilan aferent în suprafață de 2169 mp, având valoarea de circulație de 68.865 lei. Valorile de circulație a celor două loturi, (singura partajare posibilă ce rezidă din schița de dezmembrare întocmită de ing.Mesaros T.) sunt: L. 1, căruia în natura îi corespunde curte cu casă și arabil intravilan în suprafața de 1446 mp, are valoare de 50.106 lei și L. 2 căruia în natura îi corespunde curte cu anexe cu arabil intravilan în suprafață de 723 mp, are valoare de 18.759 lei.
Incidente speței pendinte sunt și dispozițiile art. 1143 N.C.civ. conform cărora: „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate, oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii”.
Având în vedere că cele două loturi indicate corespund folosinței faptice, reclamanților li s-a atribuit Lotul 1 nou format, căruia în natură îi corespunde curte cu casă și arabil intravilan în suprafața de 1446 mp dispunându-se și notarea într-o nouă coală de carte funciară a dreptului lor de proprietate, iar Lotul 2 nou format, căruia în natură îi corespunde curte cu anexe cu arabil intravilan în suprafață de 723 mp, a fost atribuit pârâtului. Ca atare, în urma partajării masei bunurilor comune, pârâtului G. R. i se cuvine o sultă în cuantum de 2.098 lei, din partea reclamantei H. M. și din partea reclamantului G. V. E., i se cuvinit o sultă în cuantum de 2.098 lei.
Pe considerentele de mai sus, instanța de fond, în baza dispozițiilor art. 424 NCPC, art. 639, art. 669, art. 670 N.C.civ., art. 274 C.proc.civ., art. 1143 N.C.civ. instanța de fond a admis acțiunea conform dispozitivului Sentinței civile nr. 3495/2014.
Împotriva acestei sentințe, pârâtul G. R., a formulat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 C.proc.civ., solicitând admiterea căii de atac promovate și modificarea în parte a sentinței, în sensul admiterii acțiunii, dar prin formarea diferită a celor două loturi rezultate după dezmembrarea terenului, astfel încât lotul atribuit recurentului pârât să permită accesul cu atelaje sau autovehicule de transport a produselor agricole la anexele gospodărești ce i-au fost atribuite, permițându-i astfel folosirea normală, conform destinației a imobilului ce i-a fost atribuit, pentru următoarele motive:
Recurentul arată că prin sentința civilă atacată a fost admisă acțiunea civilă introdusă de reclamanți, precum și cererea reconvențională și în consecință s-a dispus dezmembrarea imobilului înscris în CF_ M. Aurit nr. top_ în suprafață de 2169 mp în două loturi, potrivit schiței întocmite de Mesaros T., lotul I - casa cu curte și teren în suprafață de 1446 mp în valoare de_ lei și lotul II - casa cu curte și teren în suprafață de 723 mp, în valoare de_ lei, clădiri evaluate conform expertului A. G..
Cum cotele deținute erau de 2/3 reclamanții, iar 1/3 recurentul pârât, s-a procedat la egalizare prin obligarea reclamanților la sulte de câte 2098 lei fiecare.
Recurentul menționează că deși nu a fost de acord cu valorile stabilite de expertul A., a sesizat faptul că în modalitatea de partajare propusă de expert, lotul ce i s-a atribuit are un front la stradă de 9,44 m, iar al reclamanților de 19,12 m. În acest fel, de la scara de acces în casa ce i-a fost atribuită, până la mejda propusă rămâne o distanță de aproximativ 2 m, lățime insuficientă pentru accesul la șură și grajd pentru transportarea lemnelor de foc și a produselor agricole (furaje). Cum prețul unui metru pătrat de teren a fost stabilit la 15,62 lei, reiese că această suma ar acoperi prețul a 269 mp teren, curte.
Cum de principiu, sistarea indiviziunii se face în natură, dacă imobilul este comod partajabil, iar loturile trebuie să corespundă cotelor de proprietate deținute de coproprietari, recurentul apreciază că cererea sa este absolut legitimă și normală, aceea de a se forma loturile în natură fără sultă, iar, în concret în această modalitate ar putea și recurentul să folosească imobilul conform destinației sale, prin acces cu vehicule la anexele gospodărești, iar prin atribuirea în plus a suprafeței de 269 mp, loturile ar fi echivalate în natură conform cotelor de proprietate, fără sultă.
În acest sens, recurentul pârât solicită efectuarea unui supliment de expertiză care să includă și această variantă. Numai în situația în care această soluție nu ar fi posibilă, s-ar impune constituirea unei servituți de trecere pe terenul atribuit intimaților reclamanți pentru efectuarea lucrărilor mai sus arătate.
Pentru aceste motive solicit admiterea recursului în sensul formulat.
Prin întâmpinare (filele 13-16), intimații reclamanți H. M. și G. V. E., prin avocat, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat și pe cale de consecința menținerea în tot a hotărârii atacate; solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Intimații reclamanți apreciază recursul declarat, nefondat raportat la următoarele aspecte:
La pronunțarea sentinței atacate, instanța de fond a avut în vedere schița de dezmembrare întocmită de ing. Mesaros T. și raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. A. G..
În acest context, intimații învederează că pe parcursul desfășurării procesului în fața instanței de fond, recurentul pârât a avut o atitudine oscilantă în ceea ce privește modalitatea de partajare a imobilului supus partajului, însă niciodată nu a contestat schița de dezmembrare întocmită de ing Mesaros T., prin care practic recurentului îi revine 1/3 din imobilul teren, înscris în CF_ M. Aurit. Mai mult, în ședința publică din 18 octombrie 2013 (fila 39 dosar fond), recurentul pârât a învederat instanței că nu își mai menține poziția din întâmpinare și acțiunea reconvențională formulate prin avocatul anterior.
La momentul în care instanța de fond a pus în discuția părților obiectivele pentru expertiza tehnică ce urma a fi efectuată în cauză, recurentul, nu a contestat aceste obiective, în condițiile în care unul din obiectivele raportului de expertiză a fost evaluarea separată a celor două loturi, rezultate potrivit schiței de dezmembrare întocmită de ing. Mesaros T.. Mai mult nici nu a formulat obiective pentru raportul de expertiza tehnică judiciară dispus în cauză.
La termenul de judecată din data de 23.05.2014, recurentul pârât prezent și asistat de apărătorul sau, au formulat următoarele obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert A. G.:
„1. Să precizeze experta dacă și casa nr. 2 prezintă crăpături în pereți, iar în caz afirmativ să procedeze la aplicarea coeficientului de reducere de 10% ca și în cazul primei case;
2. La evaluarea casei nr. 2 să se scadă amenajarea tavanului din rigips și ușile investiții efectuate de pârât conform actelor justificative, depuse odată cu prezentele, urma a reface valoarea celor 2 loturi stabilite;".
Intimații susțin că din cele prezentate rezultă, că nici cu această ocazie, recurentul nu a înțeles să conteste schița de dezmembrare întocmită de ing. Mesaros.
Mai mult cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, potrivit încheierii ședinței de judecată din data de 12.09.2014, aliniatul ultim se reține: „Reprezentatul pârâtului, având cuvântul solicită admiterea acțiunii conform expertizei cu compensarea cheltuielilor de judecată în ceea ce privește onorariile de avocat, iar în ceea ce privește onorariul pentru expert solicită ca acesta să fie împărțit între cele două părți."
Având în vedere aceste aspecte, intimații apreciază că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, fiind pronunțată în raport de probele existente la dosarul cauzei și necontestate de nici una din părți.
Într-o altă ordine de idei, intimata învederează că recurentul, pentru prima dată, în recurs, solicită atribuirea în plus a unei suprafețe de 269 mp, fără a mai solicita de această dată și plata unei sulte. În susținerea cererii, recurentul invocă faptul că prin partajarea imobilului conform celor două loturi rezultate potrivit schiței de dezmembrare întocmită de ing. Mesaros T., nu ar putea folosi imobilul atribuit conform destinației sale. Intimații arată că aceste susțineri sunt cu totul nereale, întrucât recurentul pârât poate folosi imobilul conform destinației sale, având în vedere faptul că lotul nr. 2 atribuit acestuia prin sentința atacată, are un front de 9,44 mp și o suprafața totală de 723 mp (1/3 din suprafața totală a imobilului teren înscris în CF_ M. Aurit).
În fața instanței de fond, recurentul pârât, niciodată nu a susținut că prin atribuirea terenului conform schiței de dezmembrare nu ar avea posibilitatea de a utiliza imobilul potrivit destinației sale. Intimații reclamanți consideră că această solicitare este formulată cu scopul de a tergiversa soluționarea în mod definitiv a partajului cu privire la imobilul ce face obiectul prezentei cauze.
Concluzionând, intimații reclamanți apreciază că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, fiind pronunțată în baza probelor administrate și nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 312 vechiul Cod de procedură civilă, solicită respingerea ca nefondat a recursului promovat.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, reține următoarele:
Modalitatea de partajare pretinsă de recurent apare prima oară în fața instanței de recurs, expertiza în baza căruia s-a efectuat partajul neluând în considerare această opțiune în ceea ce privește partajarea terenului.
Pe de altă parte, recurentul, în ședința de judecată din data de 09.06.2015, a arătat expres că nu are cereri de formulat în cauză.
Or, în lipsa unei expertize topografică, este exclus ca instanța de recurs să dispună modificarea modalității de partaj dispusă de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul recurentului G. R. domiciliat în Medieșul Aurit, ., jud. Satu M., împotriva sentinței civile nr. 3495/2014, pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații H. M. domiciliat în Medieșul Aurit, ., jud. Satu M. și G. V. E. domiciliat în Păulești, nr.124, jud. Satu M..
Obligă apelantul să plătească intimaților câte 500 lei cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 iunie 2015.
Președinte, T. B. -în concediu legal de odihnă- pentru, semnează Președintele instanței, | Judecător, T. T. | Judecător, I. M. C. |
Grefier, L. D. |
Red. T.T. – 15.07.2015
Tehnored_NM / 15.07.2015
2 ex.
Jud.fond: T. M.
| ← Obligaţie de a face. Încheierea nr. 128/2015. Tribunalul SATU... | Declarare judecătorească a dispariţiei. Încheierea nr.... → |
|---|
