Curatelă. Decizia nr. 63/2016. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 63/2016 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 22-01-2016 în dosarul nr. 63/2016
Dosar nr._ Curatelă
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 63
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22 IANUARIE 2016
PREȘEDINTE V. O. D.
JUDECĂTOR A. I. M.
GREFIER S. A.-M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către reclamantul R. F., împotriva sentinței civile nr. 4101 din data de 4 septembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimată fiind pârâta R. C. E..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul apelant, asistat de avocat S. S. și pârâta intimată.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța rectifică citativul în sensul că reclamantul are calitate de apelant, iar pârâta are calitatea de intimată în cauză.
Apărătorul reclamantului apelant arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Instanța, în baza art. 244 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, constată terminată cercetarea procesului și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, potrivit disp. art. 392 din noul Cod de procedură civilă.
Apărătorul reclamantului apelant solicită admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței civile atacate și în rejudecare admiterea acțiunii, cu precizarea că în mod greșit prima instanță a respins acțiunea cu motivarea că nu ar fi îndeplinite disp. art. 178 Cod civil, respectiv condiția capacității persoanei a cărei curatelă se solicită, instanța de fond a făcut referire la concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică potrivit cu care pârâta intimată prezintă retardare mintală moderată cu tulburări de comportament, arătându-se în aceeași lucrare că această afecțiune i-ar anula pârâtei intimate discernământul, iar în final instanța de fond concluzionează că solicitările reclamantului apelant cât privește cauza acțiunii de față ar putea fi rezolvată pe calea acțiunii de punere sub interdicție.
Arată că în cauză au fost greșit interpretate dispozițiile art. 178 cod civil rap. la art. 182 Cod civil, solicită a se avea în vedere faptul că atât timp cât nu există o hotărâre de punere sub interdicție, văzând și disp. art. 43 Cod civil, rezultă că pârâta intimată este prezumată a fi capabilă, a avea discernământ, că are și capacitate de exercițiu, faptul că nu și-a dat consimțământul în ceea ce privește instituirea curatelei ține de specificul afecțiunilor de care suferă și care rezultă din actele medicale depuse la dosar.
Cert este că este în interesul pârâtei intimate să fie pusă sub curatelă cu numirea tatălui în această calitate, este singurul părinte în viață, este nevoie de această curatelă în vederea administrării bunurilor pârâtei intimate, respectiv în vederea desemnării unei persoane care să-i asigure în mod corespunzător reprezentarea intereselor pe fondul afecțiunilor despre care a făcut vorbire, stare care va dura o perioadă limitată, având în vedere că s-a formulat și o cerere de punere sub interdicție aflată pe rolul Judecătoriei Suceava, fără cheltuieli de judecată.
Pârâta intimată arată că pune aceleași concluzii ca apărătorul reclamantului apelant.
Instanța, în baza art. 394 din noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 02.04.2015, reclamantul R. F. în contradictoriu cu pârâta R. C. E. a solicitat să se dispună instituirea curatelei în favoarea pârâtei R. C. E., născută la data de 13.05.1974, potrivit disp. art. 178 lit. a Cod civil și să fie numit ca și curator al pârâtei pe reclamant, potrivit art. 180 al.1 Cod civil.
În motivare, a arătat reclamantul faptul că este tatăl pârâtei, diagnosticată cu „retardare mintală moderată, cu tulburare de vorbire și comportament-deficiență funcțională accentuată”, astfel cum a rezultat din Certificatele de încadrare în grad de handicap nr. 2714/25.05.2005, nr. 2952/25.05.2006, afecțiune care o împiedică să-și reprezinte singură interesele și să-și administreze singură bunurile.
Reclamantul a mai arătat că intenționează să solicite CJP Suceava o pensie de asigurări sociale pentru fiica sa. De asemenea, reclamantul a mai arătat că se ocupă de nevoile, îngrijirea și sănătatea pârâtei.
Legal citată pârâta R. C. E. nu a depus întâmpinare, dar s-a prezentat în instanță.
Prin sentința civilă nr. 4101 din data de 04.09. 2015, Judecătoria Suceava a respins cererea având ca obiect „instituire curatelă” formulată de reclamantul R. F., în contradictoriu cu pârâta R. C. E., ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat să se dispună instituirea curatelei în favoarea pârâtei R. C. E., născută la data de 13.05.1974, în conformitate cu dispozițiile art. 178 alin. 1 lit. a Cod civil, și să fie numit ca și curator al pârâtei potrivit art. 180 al.1 Cod civil.
În drept, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 178 alin. 1 din Codul civilă în afară de cazurile prevăzute de lege, instanța de tutelă poate institui curatela: a) dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator; b) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deși capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare; c) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general; d) dacă o persoană a dispărut fără a exista informații despre ea și nu a lăsat un mandatar sau un administrator general.
În speță, instanța a constatat că nu au fost incidente dispozițiile textului normativ amintit, care se referă la protecția unor persoane capabile.
În ceea ce privește pe numita R. C. E. instanța a reținut, din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 168/A1Psi din 16.07.2015 depus la dosar de către S.M.L. Suceava (fila 28-29), că aceasta prezintă retardare mintală moderată cu tulburări de comportament, precum și faptul că afecțiunea îi anulează capacitatea psihică de analiză și sinteză a conținutului și consecințelor faptelor sale penale și civile, ceea ce o pune în imposibilitatea de se îngriji de interesele sale, discernământul fiind absent.
Or, pentru a se putea institui un curator pentru o persoană care are nevoie de ocrotire găsindu-se într-o situație specială din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, este necesar ca acea persoană să fie capabilă, respectiv să își poată da acordul, în mod valabil cu privire la instituirea curatelei și a persoanei ce urmează a fi desemnată curator ceea ce nu a fost cazul în speță.
Pentru persoanele, cum este și numita R. C. E. care au pierdută capacitatea de a exprima un consimțământ valabil și necesită a fi reprezentată pentru îndeplinirea drepturilor civile se impune, în concordanță cu prevederile art. 164-177 din Noul cod civil, a se solicita punerea sub interdicție și desemnarea unui tutore pentru ocrotit.
Pentru toate aceste considerente, instanța a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul prin care a solicitat admiterea acestuia și schimbarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de instituire curatelă.
În motivare a arătat că prin sentința civilă atacată s-a respins cererea reclamantului, prin care a solicitat instituirea curatelei în favoarea pârâtei R. C. E., născută la data de 13.05.1974, cu motivarea că nu ar fi îndeplinite condițiile art. 178 alin. 1 C.civ., respectiv condiția capacității persoanei a cărei curatelă se solicită.
Astfel, în fața primei instanțe a fost întocmit un raport de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 168/A1Psi din 17.07.2015 de către SML Suceava, prin care s-a reținut că pârâta prezintă retardare mintală moderată cu tulburări de comportament, iar această afecțiune îi anulează capacitatea psihică de analiză și sinteză a conținutului și consecințelor faptelor sale penale și civile, ceea ce o pune în imposibilitatea de a se îngriji de interesele sale, discernământul fiind absent.
A considerat că hotărârea instanței de fond a fost nelegală, în mod greșit apreciindu-se că pentru reprezentarea pârâtei se impunea punerea sub interdicție a acesteia și nu instituirea curatelei.
Potrivit Noului Cod civil, art. 182:
Curatelă se poate institui la cererea celui care urmează a fi reprezentat, a soțului său, a rudelor sau a celor prevăzuți la art. 111.
Curatelă nu se poate institui decât cu consimțământul celui reprezentat, în afară de cazurile în care consimțământul nu poate fi dat.
(3) Numirea curatorului se face de instanța de tutelă, cu acordul celui desemnat, printr-o încheiere care se comunică în scris curatorului și se afișează la sediul instanței de tutelă, precum și la primăria de la domiciliul celui reprezentat.
Este real că pârâta nu poate exprima un consimțământ valabil în vederea instiuirii curetelei, doar că acest fapt se datorează bolii de care suferă și, astfel, părțile se află în cazul de excepție prev. de disp. art. 182 alin. 2 C.civ.
Legat de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, potrivit cărora pârâta este lipsită de discernământ, a solicitat a se avea în vedere că aceasta este prezumată a fi capabilă atât timp cât nu s-a cerut și obținut printr-o hotărâre judecătorească definitivă punerea acesteia sub interdicție, plus că aceasta nu își poate administra singură bunurile și apăra interesele corespunzător, din cauza bolii de care suferă, respectiv retardare mintală moderată. Or, potrivit disp. art. 43 alin. 1 C.civ., în afara altor cazuri prevăzute de lege, nu au capacitate de exercițiu minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani și interzisul judecătoresc.
Pe de altă parte, prezența sau lipsa discernământului constituie o stare de fapt, iar capacitatea subiectului de drept de a încheia actul juridic reprezintă o stare de drept. Persoana fizică care are capacitatea de exercițiu deplină este prezumată ca având și discernământul necesar pentru a încheia actele juridice corespunzătoare capacității ei.
În drept, a invocat disp. art. 466 C.pr.civ.
Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Apelul este nefondat.
Potrivit art. 178 alin. 1 lit. a din noul cod civil, curatela este o instituție de ocrotire juridică a intereselor unei persoane care este capabilă, însă din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, nu poate personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau curator.
Textul de lege este foarte clar sub acest aspect, rezultând fără nici un dubiu din conținutul său că această formă de ocrotire juridică are în vedere numai persoanele capabile, deci cu discernământ, cum corect a reținut și prima instanță.
Or, în ceea ce o privește pe pârâta R. C.-E., față de care se solicită a se institui curatela, nu se poate pune problema exprimării unui consimțământ valabil, rezultând din raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză, că aceasta nu are discernământ, deci nu este capabilă și, în consecință, nu se poate pune problema instituirii curatelei, ca măsură distinctă de ocrotire, ci eventual luarea măsurii punerii sub interdicție față de această persoană.
Ceea ce diferențiază cele două măsuri de ocrotire juridică a intereselor unei persoane, este tocmai capacitatea psihică a acesteia, respectiv persoana capabilă, adică persoana care are discernământ în cazul instituirii curatelei și persoana fără discernământ sau cu discernământul abolit din cauza bolii sau a alienației mintale, în cazul punerii sub interdicție.
În apel se invocă prevederile art. 182 alin. 2 din noul cod civil, conform cărora „ Curatela nu se poate institui decât cu consimțământul celui reprezentat, în afară de cazurile în care consimțământul nu poate fi dat”, insistându-se asupra ultimei teze a articolului care, în opinia apelantului ar permite instituirea curatelei în lipsa exprimării unui consimțământ valabil.
Critica nu poate fi reținută, întrucât condițiile de instituire a curatelei solicitate sunt reglementate prin art. 178 alin. 1 lit. a din noul cod civil, legiuitorul impunând condiția capacității psihice a reprezentatului, în timp ce textul de lege invocat de către apelant-art. 182 din noul cod civil, reglementează procedura de instituire a curatelei, arătând că este necesar, ca regulă, consimțământul reprezentatului, cu excepția situației când acesta nu poate fi dat; prin urmare, acest din urmă articol de lege trebuie să fie și este subsumat celui dintâi, neputând veni în conflict, ceea ce înseamnă că sintagma „..în afară de cazurile în care consimțământul nu poate fi dat” se referă la celelalte cazuri de instituire a curatelei, prevăzute la lit. c și d ale aceluiași art. 178 din noul cod civil, legiuitorul admițând deci, prin excepție, posibilitatea de instituire a curatelei fără consimțământul celui reprezentat atunci când acesta a lipsit timp îndelungat de la domiciliu( lit. c) sau când este dispărut (lit. d).
A îmbrățișa interpretarea contrară înseamnă a accepta că nu există nicio distincție între cele două instituții de ocrotire, respectiv „curatelă” și „punere sub interdicție”, ceea ce este de neconceput.
În fine, tribunalul este de acord cu apelantul, în sensul că o persoană peste 18 ani este prezumată a fi capabilă atât timp cât nu s-a cerut și obținut printr-o hotărâre judecătorească definitivă punerea sa sub interdicție, însă în această situație invocată vorbim de prezumția existenței capacității depline de exercițiu, deci o stare de drept, or, art. 178 alin. 1 lit. a din noul cod civil se referă la capacitate psihică, în sensul de discernământ, deci la o stare de fapt.
A admite contrariul înseamnă a admite instituirea curatelei pentru persoane aflate în situații de o gravitate extremă, fără discernământ, cum este cea în speță, persoane care, în mod evident au nevoie de o cu totul altă ocrotire legală, și de a deturna această instituție de la scopul pentru care a fost reglementată, aceea de a proteja, temporar și subsidiar, interesele persoanelor cu discernământ care, din diferite motive, nu și le pot îngriji singure.
Pentru considerentele învederate, în baza art. 480 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge apelul declarat de către reclamantul R. F., domiciliat în Suceava, .. 3, ., . civile nr. 4101 din data de 4 septembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimată fiind pârâta R. C. E., domiciliată în Suceava, .. 3, ., ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2016.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. O. D. A. I. M. S. A.-M.
Red./Tehnored. V.O.D.
Judecător fond T. R.
4 ex./03.02.2016
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 97/2016. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 239/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
