Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 97/2016. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 97/2016 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 97/2016
Dosar nr._ - ordonanță președințială -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 97
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28 IANUARIE 2016
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. LOREDAN G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâta B. S. D., domiciliată în mun. Vatra Dornei, ..2, județul Suceava precum și cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat J. A., cu sediul în ..371, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 76 din data de 28 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant B. D., cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat H. A., cu sediul în mun. Vatra Dornei, ., județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile, drept pentru care se dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a li se da acestora posibilitatea prezentării în sala de judecată.
După reluarea cauzei la cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare cu părțile era legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului a constatat că prin Încheierea de ședință pronunțată la data de 14 mai 2015, în baza art.411 al.1 pct.2 Cod procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecării apelului pentru ca la data de 06 ianuarie 2016, cauza să fie repusă pe rol din oficiu, în vederea verificării perimării, în fiind întocmit referatul asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea, prevăzut de art. 420 alin. 1 C.pr.civ.
Astfel, instanța de control judiciar înțelege să invoce, din oficiu, excepția perimării apelului promovat în cauză, constatându-se faptul că s-a împlinit termenul de perimare în conformitate cu dispozițiile art.416 alin.1 NCPCiv.
Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare pe excepția perimării.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 14.01.2015 și înregistrată sub nr._, reclamantul B. D. a chemat în judecată pe pârâta B. S. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța pe calea ordonanței președințiale, să se stabilească provizoriu domiciliul minorei B. S. - M., născută la data de 20.08.2002 la domiciliul reclamantului, respectiv la domiciliul părinților reclamantului, până la soluționarea definitivă a dosarului de divorț nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei.
În temeiul disp. art. 996 alin. 3 Cod procedură civilă, reclamantul a solicitat ca executarea să se facă fără somație sau trecerea unui termen; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat în esență că se află în divorț cu pârâta, acțiune ce face obiectul dosarului nr._, iar în cursul lunii decembrie 2014 pârâta a solicitat un ordin de protecție împotriva lui, sens în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1100/4.12.2014 în dosarul nr._ a Judecătoriei Vatra Dornei.
Astfel, în dosarul_, pârâta l-a acuzat de violență fizică și verbală împotriva ei și a minorilor, solicitând evacuarea temporară din locuința comună și stabilirea locuinței minorelor rezultate din căsătorie, la pârâta din prezenta cauză.
Reclamantul a mai arătat că a respectat dorința pârâtei întrucât s-a gândit la binele minorelor, a dorit ca acestea să nu sufere, așa încât nu a atacat sentința referitoare la ordinul de protecție. De altfel, pe perioada sărbătorilor de iarnă minorele au venit la domiciliul reclamantului, au primit de la el cadouri, bani, iar minorele i-au solicitat ajutorul, în special minora S.-M., spunându-i că nu mai pot locui împreună cu mama lor întrucât este agresată fizic de mama pârâtă, este în permanență jignită, nu au intimitate, în locuință s-a mutat și bunica lor și întrucât se face foc doar într-o singură cameră, locuiesc toate în acea încăpere.
A mai arătat reclamantul că din relatările minorelor a aflat că în prezent pârâta are o relație extraconjugală cu un alt bărbat, de care minorelor le este frică, minorele sunt neglijate, minora S. - M. a fost lovită și pedepsită de pârâtă. De altfel, la data de 11.01.2015 ambele minore au venit la domiciliul actual al reclamantului, iar fiica cea mare a început să plângă și l-a rugat să o primească la el întrucât nu se mai întoarce la locuința mamei, iar în cazul unui refuz a amenințat că se va sinucide.
Minora S. - M. i-a povestit reclamantului că în cadrul dosarului privind ordinul de protecție, mama sa i-ar fi spus că dacă nu declară ce vrea pârâta, se va sinucide, iar ambele minore vor rămâne fără mamă. Mai mult, minora i-a relatat că pârâta a adus în casă mai mulți preoți pentru a-i face slujbe întrucât minora ar fi posedată de diavol.
Față de aspectele menționate mai sus, reclamantul a arătat că situația este gravă, motiv pentru care se impune de urgență să se pronunțe o hotărâre prin care să se stabilească domiciliul minorei S. - M. la domiciliul actual al reclamantului, până la rămânerea definitivă a sentinței de divorț.
Deși inițial a fost de acord cu toate condițiile impuse de pârâta din prezenta cauză, reclamantul a arătat că având în vedere toate aspectele menționate în acțiune,, în interesul strict al minorelor, a fost nevoit să promoveze prezenta acțiune.
De altfel, minora S. - M. este în prezent foarte speriată și stresată, la data la care a venit la reclamant nu avea alte obiecte decât îmbrăcămintea de pe ea, nu are cărți și nu are cu ce să meargă la școală, îi este frică să iasă din casă, întrucât mama pârâtă o sună permanent și o amenință că dacă nu vine acasă tatăl va intra la închisoare și că o va lua acasă forțat, cu poliția.
A mai arătat reclamantul că toate aceste aspecte le-a relatat și în scris la P. de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, nu a încălcat în nici un fel ordinul de protecție, nu îl interesează viața privată a pârâtei și preocupările ei ci doar binele minorelor.
Referitor la condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, reclamantul a arătat că în cauză sunt date cerințele prev. de art. 996 Cod procedură civilă privitoare la urgență, caracter vremelnic și neprejudecarea fondului, practica judiciară având în mod constat în vedere interesul minorilor, vârsta acestora, sexul, posibilitățile materiale ale părinților, comportamentul acestora, atașamentul și interesul față de minori.
În ceea ce privește urgența, reclamantul a arătat că aceasta este dată de faptul că situația de fapt avută în vedere de instanță la data emiterii ordinului de protecție s-a schimbat, minora se află într-o situație critică, fiind agresată fizic și extrem de stresată,, iar până la soluționarea dosarului de divorț minora trebuie să aibă un domiciliu stabil în care să stea liniștită, să meargă la școală și să ducă o viață normală.
Caracterul vremelnic este dat de faptul că măsura ce se solicită nu este una definitivă, cu o măsură provizorie, limitată în timp, până la pronunțarea unei hotărâri de divorț definitive și irevocabile.
În ceea ce privește neprejudecarea fondului, această condiție decurge din caracterul vremelnic cât și din prevederea legală.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 996-1001 Cod procedură civilă.
S-a solicitat proba cu înscrisuri, audiere minoră, anchetă socială la domiciliul reclamantului, audierea martorilor B. D., R. N..
S-au depus la dosar copii după: declarație dată de reclamant la P. de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.
Acțiunea a fost legal timbrată conform OG 80/2013.
Prin rezoluția președintelui de complet s-a dispus întocmirea unei anchete sociale la domiciliul reclamantului.
Reclamantul a mai depus la dosar copii după: certificat medico - legal privind pe minora S. - M., scrisoare medicală, bilet de externare, adeverință medicală, certificat de naștere minoră, caracterizare privind pe reclamant, caracterizare actualul loc de muncă al reclamantului, cerere de modificare a cererii reconvenționale formulată în dosarul de divorț nr._, întâmpinare și cerere reconvențională din dosarul de divorț, copia raportului întocmit de Primăria Vatra Dornei - Poliția comunitară.
La termenul de astăzi instanța, în conformitate cu disp. art. 264 cod civil coroborat cu prev. art. 401 Cod civil, a procedat la audierea în Camera de consiliu a minorei S.- M., susținerile acesteia fiind consemnate și atașate în proces verbal aparte la dosar.
S-au administrat probe, fiind încuviințate reclamantului și pârâtei proba cu înscrisurile atașate la dosar precum și înscrisurile depuse la termenul din 27.01.2015 .
Prin sentința civilă nr. 76 din data de 28 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._ , s-a admis cererea reclamantului B. D. domiciliat în mun. Vatra Dornei, . jud. Suceava, (la fam. B. M. și D.) și domiciliul procesual ales la Cabinet avocat A. H., din mun. Vatra Dornei, .. 15 jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâta B. S. D. domiciliată în mun. Vatra Dornei, .. 2 jud. Suceava, așa cum a fost formulată.
S-a stabilit provizoriu locuința minorei B. S. M., născută la data 20.08.2002, la locuința reclamantului până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei Vatra Dornei.
Executorie.
Pârâta a fost obligată să achite reclamantului suma de 520 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, examinând materialul probator, a reținut următoarele:
În fapt, părțile din prezenta cauză s-au căsătorit în anul 2001, căsătorie din care au rezultat minorii B. S. M., născută la data de 20.08.2002, în municipiul Suceava, județul Suceava și B. N. A., născută la data de 07.12.2005, în municipiul Vatra Dornei, județul Suceava.
Pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei este înregistrat dosarul nr._ având ca obiect divorț - privind pe cei doi soți.
Prin sentința civilă nr. 1100 din 4.12.2014 și încheierea din 8.12.2014, ambele ale Judecătoriei Vatra Dornei, pronunțate în dosarul nr._ – ordin de protecție - s-a stabilit locuința minorelorB. S. M., născută la data de 20.08.2002 și B. N. A. la locuința pârâtei B. S. D., pe o durată de 6 luni de la data emiterii ordinului.
La pronunțarea sentinței civile nr. 1100/04.12.2014, instanța a avut în vedere, printre altele că fiind audiate în Camera de Consiliu, minorele B. S. M. și B. N. A. au arătat că în prezent locuiesc împreună cu mama lor în locuința unchiului lor. Acestea declară că le este puțin frică de tatăl lor care este agresiv și că doresc să stea liniștite cu mama lor în vechea lor locuință unde au camera lor, au cărțile pentru școală, haine etc. De asemenea mai arată cele două minore că doresc ca tatăl lor să locuiască în altă parte pentru că era această posibilitate de a se muta chiar și la sora lui care pleacă în străinătate.
În cauza de față, instanța reține că minora B. S. M. locuiește în prezent cu tatăl său la domiciliul bunicilor din mun. Vatra Dornei, ., minora părăsind locuința mamei sale din data de 16.01.2015.
Ascultată în camera de consiliu, minora B. S. M. a arătat că dorește ca locuința sa să fie stabilită provizoriu la locuința tatălui său, până se va soluționa divorțul părinților, susținând că între aceasta și mama sa există o stare tensionată.
Ținând cont că în cauză există o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus provizoriu în legătură cu stabilirea locuinței minorei B. S. M., respectiv sentința civilă nr. 1100/4.12.2014 a Judecătoriei Vatra Dornei, instanța a avut în vedere la soluționarea cererii reclamantului disp. art. 403 Cod civil, care prevăd că „În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.”
Instanța a mai reținut și incidența disp. art. 919 C.pr.civ., potrivit cărora „instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei”.
Ordonanța președințială, prin esența ei, astfel cum este reglementată, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o rezolvare vremelnică și fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aștepte desfășurarea procedurii de drept comun.
Dispozițiile Noului Cod de procedură civilă - art. 996, invocate drept temei al cererii de față, prevăd necesitatea îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: aparența dreptului, respectiv neprejudecarea fondului dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor ce se solicită a fi dispuse și existența unor cazuri grabnice (respectiv urgența măsurilor).
Condiția urgenței, apreciată de instanță în mod concret în raport de circumstanțele cauzei, este dată în situația de față având în vedere relațiile tensionate dintre părți și neînțelegerile dintre cei doi soți și, în plus, în această materie, condiția urgenței este prezumată de legiuitor.
Condiția caracterului vremelnic al măsurilor dispuse de către instanță este și ea îndeplinită, având în vedere că acestea vor dura până la soluționarea definitivă a acțiunii de divorț dintre părți, care face obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Vatra Dornei.
De asemenea, prin măsura dispusă instanța nu a prejudecat fondul cauzei, măsurile definitive în ce privește copiii părților urmând a fi stabilite prin hotărârea ce se va pronunța pentru soluționarea acțiunii de divorț formulată de reclamantă.
În cauză, se constată că împrejurările avute în vedere de instanță la pronunțarea sentinței civile nr. 1100 din 4.12.2014 - în legătură cu locuința minorei B. S. M. s-au modificat, mai precis minora nu mai locuiește cu pârâta începând cu data de 16 ianuarie 2015, acesta locuind împreună cu reclamantul la domiciliul bunicilor paterni din mun. Vatra Dornei, ., între aceasta și pârâtă există o stare conflictuală, existând presupunerea rezonabilă că aceasta din urmă a agresat-o fizic pe minora (potrivit certificatului medico legal nr. 12-CM/A2, fila nr. 23 dosar).
Instanța a apreciat că situația de fapt arătată mai sus justifică modificarea măsurilor luate în legătură cu locuința minorei B. S. M. prin sentința civilă nr. 1100 din 4.12.2014 a Judecătoriei Vatra Dornei, în sensul că se impune stabilirea locuinței minorei la reclamant, neidentificând nici o împrejurare care să conducă la nesocotirea voinței minorei B. S. M..
Față de situația reținută, instanța de fond a apreciat că, până la soluționarea definitivă a procesului de divorț dintre părți, se impune luarea, cu caracter vremelnic, a măsurii privind stabilirea locuinței minorei, aceasta fiind justificată de interesul superior al copilului care trebuie să primeze în toate demersurile și deciziile care îl privesc, întreprinse de autoritățile publice ori dispuse de către instanța judecătorească, astfel încât despărțirea părinților și eventualele tensiuni ulterioare dintre aceștia să îl afecteze cât mai puțin pe copil.
Astfel, instanța a stabilit provizoriu locuința minorei B. S. M., născută la data 20.08.2002, la locuința reclamantului, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei Vatra Dornei.
În legătură cu cheltuielile de judecată, instanța, în baza art. 451 alin. 2 Cod proc. civ., a redus onorariul avocațial av. H. A. de la suma de 1.000 lei la suma de 500 lei, motivat de faptul că prezenta cauză a fost soluționată la primul termen de judecată și nu are o complexitate care să justifice onorariul în cuantumul pretins.
În baza art. 453 Cod proc. civ., instanța a obligat pârâta să achite reclamantului suma de 520 cheltuieli de judecată (onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru).
Împotriva acestei sentințe, în termen legal și în conformitate cu dispozițiile art. 466- 470, 471 următoarele NCPCIV, art.999 al. 1,2 si al 3 NCPCIV, a promovat apel pârâta B. S. D..
În motivarea apelului arătat că a promovat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei având ca obiect divorț cu minori, în cadrul dosarului nr. nr._, în luna noiembrie 2014 datorită actelor de violență domestica săvârșite de fostul soț. A arătat ca din data de 4 decembrie 2014, nu mai locuiesc împreună ca urmare, a evacuării intimatului din locuința familiei datorită violenței.
De asemenea, având in vedere faptul că, a fost bătută crunt de Berhgeva D.
cu ciocanul ,cu picioarele, cu găleata etc., a promovat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei un ordin de protecție care a fost admis de instanța de la Vatra Dornei întrucât a fost internata imediat in spital deoarece a fost lovita cu bestialitate de B. D. cu picioarele in burtă fără a lua in calcul că a suferit o intervenție chirurgicala la aparatul genital cu câteva luni în urmă potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei; de asemenea, a fost internata la maternitatea Vatra Dornei pentru o perioada de 10 zile. A mai arătat instanței ca in perioada post conflictuala grava intimatul in speța a confiscat telefoanele fiicelor noastre minore pentru a nu mai lua legătura cu ea cât ea eram la spital ;într-un final a luat legătura telefonică cu fiica noastră S. María in vârsta de 12 ani care plângea sa vin acasă ca este foarte trist si greu fără ea, chiar a venit la ea la spital unde era internata ținând cont că avea ultima ora franceza si nu o făcuse întrucât profesorul era pleca la un cerc pedagogic si așa a reușit S. sa ajungă la mine la spital in timpul cât trebuia sa fie la orele de curs, chiar a însoțit-o la Judecătorie în halat să poată lua legătura cu d-na avocat, având in vedere ca maternitatea este vis-a-vis de judecătorie, în legătura cu ordinul de protecție pe care l-a promovat la instanța. Mai mult a arătat instanței prin probele administrate in cauza ca atât ea cât și fiicele acesteia se află . de pericol atâta timp cât vor locui împreună cu agresorul care cel puțin pe apelantă o lovea cu brutalitate, o amenință ca îi va turna acid pe față, ,sens in care a fost pronunțata sentința civila nr. 1100/04.12.2014 in ds_ , instanța dispunând prin aceasta sentința evacuarea temporară a lui B. din locuința . minorelor la locuința apelantei si păstrarea unei distante minime de 50 m fata de acesta.
Intimatul reclamant B. D. văzându-și orgoliul frânt nu a reacționat imediat în mintea lui născundu-se ideea apriga de răzbunare ,asa cum m a si amenințat prin fete ca o sa se răzbune ; după admiterea ordinului de protecție intimatul reclamant cand ,nici nu era comunicata oficial sentința civila stia ca trebuie sa părăsească locuința familiei pentru a nu fi scos cu politia si "sa se faca de ras" ;sfatuit sa se conformeze deoarece putea fi închis in caz contrar a părăsit locuința familiei singur fara autorități la orele 22 .00 luând cu el foarte multe lucruri din locuința si amenințând-o ca se va răzbuna întâi apoi îi va tăia gâtul si ei si mamei.
Apreciază că intimatul și-a folosit propriul copil în a-și îndulci răzbunarea, acesta neputând poate fi decât fapta unei minți bolnave, a unei stări psihice vechi.
De asemenea, a arătat instanței că deși a solicitat respingerea ordonanței președințiale ca fiind inadmisibilă întrucât nu îndeplinește condițiile date de art. 996 Ncpc instanța nu a luat in calcul ca faptul ca, in speța urgenta măsurii provizorii nu este data ,singura urgenta ar fi fost răzbunarea bolnava a lui B. D. pe ea prin copiii ; mai mult după ce a furat minora S. M. de la domiciliul,a influențat-o psihic, i-a făcut diverse promisiuni ca ii va cumpăra haine de firme, cadouri etc., iar copilul său este si in prezent cu aceeași geaca subțire cu care a plecat de acasă si cu aceiași papucei în picioare, iar onorata instanța retine doar ca urgenta este data de situația tensionata dintre soți ,insa nu coroborează dispozitivul sentinței nr.1100din 04.12.2014 - nu s-a schimbat relația ei cu fetele doar s-a razbunat o minte bolnava ,cu probele administrate si cu declarațiile ambelor minore .
Instanța a considerat ca daca reclamantul intimat a produs acele probe este o răsturnare spectaculoasa de situație, intenționat a dus o la legist pe fiica lor S. M. pentru a se răzbuna ca a fost evacuat din locuința – bătându-și joc de ea in acest fel - ,a dus o la spital si a declarat la medicul de garda ca minora a fost lovita de mama ei normal ca medical a notat ce i a spus persoana care o însoțea pe minora cu scopul de a o incrimina pe mama reclamanta cu certificate medico-legale de o zi iar tratament cu nurofen - este strigător la cer cum soarta unui copil nevinovat de 12 ani se schimba datorita unor răzbunări de neînțeles, a unor minți bolnave si a unei instanțe care nu a analizat suficient o cauza:
Față de situația de fapt descrisa mai sus a apreciat că este strict in interesul minorei S. M. de 12 ani care ,are un psihic destul de fragil, este un copil si este ușor de influențat ,ca domiciliul minorei sa rămână chiar provizoriu la mama întrucât voința minorului nu corespunde întotdeauna cu interesul superior al acestuia - situații care trebuiesc foarte bine analizate minora de fapt nu știe exact ce se întâmpla, nu înțelege situația conflictuala dintre părinți care a afectat o destul de grav - lucru ce se poate observa si din fila 4 jurnalul Siminei proba ds. iar în acest sens s-a raportat în primul rând la dispozițiile art. 400 al 1 c. civ. cat si la art. 44 din Legea 272/21.06.2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului care prevede in mod expres ca :" copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permită dezvoltarea sa fizica, mental spiritual, orala si sociala " iar părinții sunt obligați sa le asigure " cele mai bune condiții de viata necesare creșterii si dezvoltării lor, sa le asigure locuința,precum si condițiile necesare pentru creșterea si educarea si pregătirea profesionala"Aceste texte de lege se completează cu dispozițiile art. 8 sin Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale si art. 7 din Convenția de la Haga din 25.10.1980, care prevăd ca autoritățile trebuie sa depună eforturi rezonabile pentru ca atunci când interesele părinților sunt in conflict ,iar copii nu sunt suficient de mature pentru a si exprima ei însăși în mod clar propriile preferințe, trebuie ca interesele copiilor sa fie promovate.(cauza Ignaccolo-Zenide contra României C.E.D.O., HOT. Din 25.01.2000 MO. nr. 6 din 08.01.2001).
Criteriile in baza cărora instanța trebuie sa stabilească domiciliul unui minor sunt legate atat de posibilitățile materiale ale părinților ,cat si de vârsta copiilor, de gradul de atașament al părinților fata de copiii ,de măsura in care fiecare dintre părinți se poate preocupa de îngrijirea copiilor.
Nici unul dintre aceste criterii nu trebuie minimalizat in acesta speța sau exagerat, ori analizat drept criteriu unic ,ci trebuie interpretate coroborat, după cum elementele ce caracterizează situația de fapt trebuie raportate la situația concreta a fiecărui părinte si al posibilităților pe care le poate oferi pentru a asigura creșterea, educarea întreținerea psihica fizică și intelectuală a minorei să nu fie periclitata sau afectata.
Criteriul după care instanța trebuie sa se ghideze pentru a decide cu privire la stabilirea domiciliului minorei S. M. este interesul aceștia de ase dezvolta armonios nu de a creste uitata de bunica paterna si de tată în fața calculatorului pe diverse rețele de socializare, lipsitul de la scoală - fila 23 dosar adev. de la scoală ), statul in fata blocului cu băieții, fumatul etc - situație care cu siguranța o încânta insa nu ii profita acesteia, observându-se si rezultate slabe la învățătura a minorei.
In concluzie a solicitat admiterea apelului, reținerea cauzei spre rejudecare modificarea sentinței, cu cheltuieli de judecata. In drept, disp. art 466- 470,471 următoarele NCPCIV, art .999 al. 1,2 si al 3 NCPCIV.
Intimatul B. D. a formulat întâmpinare prin care a arătat următoarele.
Pe cale de excepție a înțeles să invoce tardivitatea formulării apelului, întrucât sent. civ. nr. 76/28.01.2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei pe cale de ordonanță președințială, a fost dată cu drept de apel de 5 zile de la pronunțare, respectiv de la data de 28.01.2015, iar prezentul apel a fost formulat și înregistrat pe data de 09.02.2015, cu depășirea termenului legal de 5 zile, sens în care, a solicitat admiterea excepției și respingerea apelului ca tardiv.
Pe fond a solicitat respingerea ca nefondat al apelului formulat și menținerea ca legală și temeinică a sent. civ. nr. 76/28.01.2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei precum și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că, în fapt: prin sent. civ. nr. 76/28.01.2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în mod corect, s-a dispus stabilirea provizorie a domiciliului minorei B. S. M., născută la data de 20.08.2002 la el, până la soluționarea definitivă a dosarului de divorț nr._ aliat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei.
Contrar susținerilor apelantei, instanța de fond a analizat cu atenție probele administrate în cauză de ambele părți, a avut în vedere situația de fapt și nu în ultimul rând voința minorei, care se află la domiciliul lui din data de 11.01.2015 și refuză categoric să se întoarcă la domiciliul mamei, întrucât aceasta are un comportament agresiv fată de ea.
Susținerile apelantei sunt neadevărate, nedovedite, iar înscrisurile existente la dosar fac dovada contrarie a tuturor acestor afirmații.
In prezent, este în divorț, în dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei . în procedura prealabilă.
In cursul lunii decembrie 2014, pârâta apelantă a solicitat un ordin de protecție împotriva lui, sens în care a fost pronunțată sent. civ. nr. 1 100 /04.12.2014 a Judecătoriei Vatra Dornei, din dos. nr._ .
La acel moment intimatul arată că a fost acuzat de violență fizică și verbală, împotriva ei și a copiilor, solicitând și obținând evacuarea temporară a sa din locuința comun, precum și stabilirea locuințelor ambelor minore la apelantă.
Intimatul a arătat că s-a gândit la binele fetelor, nu a vrut ca acestea să aibă de suferit și i-am respectat dorința, deși în realitate el nu a lovit-o și acel certificat medico-legal prin care i se acorda 1-2 zile îngrijiri medicale nu putea face dovada, unor bătăi crunte, cu ciocanul, picioarele și găleata, cum se reafirmă și în prezenta cauză, nu a mai făcut nici apel și imediat după pronunțarea acestei sentințe s-a mutat de bună voie la părinții lui, lăsându-i absolut tot în casă, cu luându-și la acea dată doar hainele și nici într-un caz nu a luat lucruri din casă așa cum afirmă aceasta de altfel toate susținerile calomnioase, ilogice și agramate făcute la adresa sa, ar trebui și dovedite. Nu a luat din casă nici un bun, în afară de hainele personale, nu a amenințat-o cu moartea pe ea și mama ei, nu a încercat să se răzbune pe ea prin copil și nu este el cel cu „mintea bolnavă", iar înscrisurile medicale depuse la dosar dovedesc susținerile sale și nu ale ei.
Nu este adevărat că „a furat-o,, pe minora S. M., ci așa cum a arătat și în acțiune, fiind în perioada sărbătorilor de iarnă, fetele au venit în vizită la mine de bună voie. le-a dat cadouri, bani, iar în timpul acestor vizite fetele i-au solicitat ajutorul, în special cea mare, spunându-i că nu mai poate locui în acea casă, deoarece acolo este agresată fizic de mama sa, este în permanență jignită și nu au deloc intimitate, deoarece în acea casă s-a mutat și bunica lor maternă, nu face foc decât într-o singură cameră și locuiesc și dorm toate patru într-o singură cameră. Fiica cea mică a vrut să se întoarcă la mama ei, el nu s-a opus, a chemat un taxi și a trimis-o acasă. Fiica sa cea mare, a refuzat categoric să se întoarcă, iar eu ca tată, normal că i-a respectat dorința și nu putea s-o trimită cu forța, mai ales în contextul în care i-a povestit ce i-a povestit.
Problema cea mai gravă o constituie faptul că fetele sunt neglijate, aspect pe care îl cunosc din relatările fiicei sale cea mare, ea fiind adesea lovită și pedepsită de mama ei, aspecte reale pe care minora i le-a relatat atât lui cât și domnului judecător cu ocazia audierii sale .
Tot din relatările fiicei sale, a aflat că în prezent, mama lor are o relație extraconjugală cu un bărbat pe nume „C.", pe care îl aduce în casă și de care le este frică. F. era extrem de stresată și speriată de ceea ce se întâmpla în casa mamei sale și în acest context în data de 11.01.2015 amândouă au venit la ea, iar fiica sa cea mare a început să plângă și l-a rugat să o primească la mine, deoarece că nu se mai întoarce în casa aia, spunând că dacă nu o primesc la el, ea fuge de acasă sau i-a pastile ca să moară.
De asemenea i-a relatat că în cadrul dosarului având ca obiect ordin de protecția, a mințit când a fost audiată, deoarece mama sa i-ar fi spus că dacă nu declară ce vrea ea, se va sinucide și vor rămâne amândouă fără mamă. De asemenea, tot fiica sa i-a relatat că mama sa a adus preoți în casă pentru a-i face slujbe, acuzând-o că aceasta ar fi posedată de diavol. In acest context a promovat această acțiune pe cale de ordonanță președințială, iar din 11.01.2015 M. S. se află la el, iar în tot acest timp, apelanta nu a făcut nimic să calmeze situația tensionată creată chiar de ea, ci din contra, a influențat-o pe fiica lor cea mică N. Adreea, să nu se apropie de el și să nu vorbească cu sora sa mai mare.
Întrucât minora în momentul în care a venit la el a venit doar cu hainele de pe ea, iar între timp a început anul școlar și nu avea cărți și caiete, pe data de 16.01.2015 a sunat-o pe mama sa, i-a spus că dorește să locuiască o perioadă la mine și că vrea să vină să-și ia hainele și rechizitele. Inițial aceasta și-a dat acordul, însă ulterior, după ce s-a sfătuit cu avocata sa a arătat că nu mai este de acord cu aceste aspecte. În aceste condiții, s-a deplasat cu minora la Primăria, Vatra Dornei - a luat legătura cu referentul de la Serviul Protecția Copilului, și împreună cu acesta, minora s-a deplasat la domiciliul mamei. Inițial acesta a fost primit în locuință, însă ulterior acesta a fost dat afară, și conform spuselor minorei si Raportului din 16.01.2014 întocmit la acea dată, minora a început să fie agresată de mama sa . In aceste condiții, auzind țipetele minorei din casă, dl . referent a apelat telefonic Poliția Locală și aceștia au intrat în locuință. Contrar spuselor apelantei, nu el sunt cea care are un comportament agresiv, ci chiar apelanta este cea care are un astfel de comportament cu proprii copii. Minora atunci a fost lovită, deoarece avea urme vizibile de agresiune și în aceste condiții am dus-o la Spitalul Municipal Vatra Dornei, unde a fost examinată și i s-a făcut internare de o zi, iar ulterior i-a fost eliberat certificatul medico-legal nr. 12-CM /A2 din 19.01.2015.
În ceea ce privește susținerile apelantei arăt că i-a cumpărat minorei în tot acest timp haine, încălțăminte și absolut tot ce a avut și are nevoie, nu stă in fața blocului cu băieții, deoarece împreună cu minora locuiesc în casa părinților lui la curte și nu la . și nu stă pe rețele de socializare „uitată de bunică paternă" ( care întâmplător a crescut-o pe fetiță ) iar prin afirmațiile pe care le face la adresă propriului copil, încercând s-o denigreze, nu face altceva decât să dovedească odată în plus că ea este cea care caută răzbunare și ea este cea care „ lovește" în propriul copil.
În acest context, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentința civilă nr. 76/28.01.2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței prlședințiale, așa cum prevede în mod expres disp. art. 996 c.pr.civ, respectiv: urgența caracterul vremelnic, neprejudecarea fondului
Practica juridică este unanimă în sensul că, în momentul în care se examinează dacă sunt întrunite condițiile art. 996 c.pr. civ., trebuie apreciat interesul minorilor, vârsta acestora, sexul, posibilitățile materiale ale părinților, comportarea acestora, atașamentul și interesul față de copii.
Urgența, fiind o condiție care ține de esența acestei instituții, trebuie constatată de instanță în concret, în raport de împrejurările obiective ale cauzei.
În speță urgența este dată de faptul că situația de fapt avută de instanță la data emiterii ordinului de protecție s-a schimbat, minora se află într-o situație critică, fiind agresată fizic și extrem de stresată. Până la soluționarea definitivă a dosarului de divorț, minora trebuie să aibă un domiciliu stabil, în care să stea liniștită, să meargă la școală și să ducă o viață normală, să se bucure de afecțiune părintească și să aibă preocupări conform vârstei sale.
Se pare că toate acestea nu sunt posibile la domiciliul mamei, sens în care se impune de urgență luarea acestei măsuri vremelnice .
Caracterul vremelnic, în speță este dat de faptul că această măsură nu este una definitivă, care să privească fondul litigios, ci numai o măsură provizorie, limitată în timp, până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile în divorț, în care și el și-a modificat cererea reconvențională și a solicitat stabilirea domiciliului minorei B. S. M., născută la data de 20.08.2002 la acesta.
În speță, caracterul vremelnic decurge din însăși natura măsurii luate, care își poate produce efecte, doar pe perioada procesului de divorț.
Neprejudecarea fondului, decurge atât din condiția anterioară cât și din prevederea legală. A nu prejudeca fondul înseamnă a nu cerceta fondul cauzei, ci doar „ să pipăie fondul" pentru a vedea de parte cui este aparența dreptului.
În speța de față, prin admiterea acestei cereri promovată pe calea ordonanței președințiale, nu s-a prejudecat fondul, deoarece fondul cauzei, în ce privește stabilirea domiciliului ambelor minore, se va rezolva definitiv și irevocabil de instanță în dosarul de divorț ( dos. nr._ ).
Motivat de toate aceste aspecte, intimatul a solicitat respingerea apelului ca nefondat. În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 996 - 1001 c pr. civ., art. 205 - 208 c. pr. civ.
La termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2016, instanța de control judiciar a pus în discuție, din oficiu, excepția perimării cererii de apel.
Examinând cu prioritate excepția perimării cererii de apel invocată din oficiu, Tribunalul constată următoarele:
Potrivit art. 224 Cod procedură civilă, instanța este obligată, în orice proces, să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu.
Față de prevederile art.248 (1) Cod.pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe noi, după caz cercetarea în fond a cauzei și analizând cu prioritate excepția tardivității formulării apelului, reține următoarele:
Așa fiind, instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepției perimării apelului invocată din oficiu la termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2016.
Reține instanța, că pricina a fost suspendată la data de 14 mai 2015, în baza art. 411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, întrucât niciuna din părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii, și nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin urmare, ultimul act de procedură efectuat în acest dosar îl constituie încheierea de ședință din data de 14 mai 2015, ce a fost comunicată părților la data de 27 mai 2015 conform dovezilor de la filele 39-41 dosar apel.
De la data de 14 mai 2015, până la data repunerii pe rol a cauzei – 06 ianuarie 2016, au trecut mai mult de 6 luni de la data suspendării cauzei, iar în dosar nu s-a mai efectuat nici un act de procedură.
Potrivit art. 416 alin.1 C.pr.civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni, iar potrivit art.416 alin.2 Cod procedură civilă, termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.
Având în vedere că de la data de 27 mai 2015 cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din vina părților și nu poate fi reținut niciun motiv de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare, urmează a se constata că a intervenit perimarea prezentei cereri.
Față de aceste prevederi, instanța reține că excepția perimării apelului invocată din oficiu de către instanță este dată, urmând a fi admisă, așa încât tribunalul va constata perimat apelul promovat în cauza pendinte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite excepția perimării apelului, invocată din oficiu de către instanță.
Constată perimat apelul formulat de pârâta B. S. D., domiciliată în mun. Vatra Dornei, ..2, județul Suceava precum și cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat J. A., cu sediul în ..371, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 76 din data de 28 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant B. D., cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat H. A., cu sediul în mun. Vatra Dornei, ., județul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 IANUARIE 2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
C. M. N. G. F. F. Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. U. C.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.4/ 05.02.2016.
| ← Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... | Curatelă. Decizia nr. 63/2016. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
