Revendicare imobiliară. Decizia nr. 49/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 49/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 2295/335/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 49
RECURS
Ședința publică de la 13 martie 2015
Tribunalul constituit din:
Președinte – R. G.
Judecător – E. E.
Judecător – V. M.
Grefier – I. M.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurentul-pârât D. L., cu domiciliul în comuna Blejești, ., împotriva sentinței civile nr. 1703 din 16.07.2014, pronunțată de Judecătoria V., în contradictoriu cu intimata-reclamantă I. S. A., cu domiciliul în comuna Blejești, ., având ca obiect – revedincare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-pârât D. L., lipsă fiind intimata-reclamantă I. S. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 51 lei achitată cu chitanța nr._ din 24.02.2015 emisă de Primăria V..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la data de 25.02.2015, recurentul-pârât D. L. a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Tribunalul pune în discuția părților competența instanței.
Recurentul-pârât D. L., având cuvântul, arată că nu are nimic de spus cu privire la competența instanței.
Tribunalul, verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față în conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. (4) rap. la art. 2 pct. 3 Cod Procedură Civilă și față de împrejurarea că nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri de depus, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Recurentul-pârât D. L., personal, având cuvântul arată că își menține critica formulată în cererea de recurs și privește faptul că sentința civilă pronunțată de instanța de fond a găsit-o în curte, în grădină, nesemnată și că trebuia să fie expediată prin poștă. Totodată, arată că este de acord cu soluția pronunțată de prima instanță și cu raportul de expertiză întocmit de doamna expert P. C. însă nu este de acord cu modalitatea de expediere a sentinței.
TRIBUNALUL:
Asupra acțiunii civile de față:
Prin acțiunea civilă, înregistrată pe rolul Judecătoriei V., la data de 13.11.2012, sub nr._, reclamanta I. S. A., a chemat în judecată, pe pârâtul D. L., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 400 mp, situată în intravilanul comunei Blejești, ., să se stabilească linia de hotar dintre proprietățile părților și să se dispună grănițuirea acestora, pârâtul să fie obligat să-și astupe 3 ferestre din zidul casei sale cu vedere asupra terenului proprietatea sa și să-și ridice construcția (cocina pentru porci) edificată pe terenul proprietatea acesteia, pe cheltuiala pârâtului. A solicitat, totodată, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara terenului intravilan în suprafață de 3.172 mp, situată pe raza comunei Blejești, ., astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2272/29.08.2007 la Biroul Notarial Lex . în București, teren amplasat după cum urmează: 2.375 mp, situat în tarlaua 24, . 179 mp, situată în tarlaua 24, . de 618 mp, situată în tarlaua 24, . înscris în cartea funciară și se învecinează în partea de sud cu pârâtul D. L..
În spatele curții, între proprietățile părților, nu a existat gard și în urmă cu un an de zile, pârâtul a intrat în terenul proprietatea reclamantei, pe o lungime de circa 100 m și pe o lățime pornind de la 1,5 m, până la 5 mp, montând gard din stâlpi din țeavă cu tije sudate și plasă de sârmă și acaparând fără drept din terenul proprietatea acesteia suprafața de 400 mp.
Față de intervenția pârâtului asupra terenului a sesizat în mai multe rânduri primăria, constatându-se că acesta din urma a ocupat din terenul proprietatea reclamantei, punându-i-se în vedere să lase în deplină proprietate terenul.
Având în vedere că pârâtul a construit gardul despărțitor dintre proprietățile părților pe un alt amplasament decât cel real, reclamanta a solicitat să fie stabilită linia de hotar și grănițuirea celor două proprietăți.
De asemenea, a susținut că în construcția proprietatea pârâtului au fost lăsate trei ferestre în zidul casei sale cu vedere asupra terenului proprietatea reclamantei. Aceste ferestre se găsesc la o distanță mai mică decât cea permisă de lege, așa încât se impune astuparea lor.
Reclamanta a mai arătat că pârâtul are construită pe terenul proprietatea acesteia o parte dintr-o cocină pentru porci și a solicitat obligarea acestuia la ridicarea construcției.
În dovedire au fost depuse la dosar, în xerocopie: contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2272/29.08.2007 la Biroul Notarial Lex .. 1776/06.08.2007, emisă de Biroul de Carte Funciară V., extras de carte funciară și plan de amplasament și delimitare a imobilului.
La data de 08.01.2013, reclamanta a depus cerere completatoare și precizatoare față de petitul nr. 4 al cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat ca pârâtul să desființeze lucrările care împiedică scurgerea naturală a apelor pe teritoriul său (aplecătoarea din fața cocinei de porci), iar în caz de refuz să fie autorizată ca lucrarea să o execute pe cheltuiala pârâtului, precum și obligarea acestuia să-și monteze jgheaburi și burlane, astfel încât apa din ploi să se scurgă pe terenul pârâtului și nu pe terenul proprietatea reclamantului.
În apărare, pârâtul a depus la dosar titlul de proprietate nr._/22.04.996 eliberat de Comisia Județeană Teleorman, pe numele său, plan de situație și precizări iar prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
În cauză a fost administrată proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiați martorii L. M. și Pecilă A. .
A fost dispusă de asemenea efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, raportul de expertiză cât și completările la raport fiind depuse la dosarul cauzei de experta P. C..
Prin sentința civilă nr. 1703 din 16.07.2014 pronunțată de Judecătoria V. s-a admis în parte acțiunea având ca obiect revendicare imobiliară, grănițuire, obligația de a face-astupare ferestre și ridicare construcții, formulată de reclamanta I. S. A., împotriva pârâtului D. L., domiciliat în ., astfel cum a fost completată. S-a omologat completarea la raportul de expertiză întocmit în cauză de inginerul expert P. C. și a anexei 1, depuse la dosar la data de 17.06.2014 și s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților între punctele_-_-_ din anexa 1 la Completarea la raportul de expertiză depusă la 17.06.2014.
S-au respins ca nefondate celelalte capete de cerere precum și cererea privind cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat și reținut următoarele:
Potrivit Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2272 din 29.08.2007 la BNP „ Lux . proprietara suprafeței de 3172 mp ( 3171 mp din măsurători), teren situat în intravilanul comunei Blejești, județul Teleorman, compus din trei loturi, respectiv 2375 mp, 179 mp și 618 mp, înscris în cartea funciară nr. 374/N sub nr. cadastral 567.
Pârâtul D. L. este proprietarul suprafeței de 3100 mp teren intravilan situat în ., compus din două loturi, respectiv 598 mp categoria curți construcții și 2502 mp categoria arabil conform titlului de proprietate nr._/22.04.1996, teren care se învecinează pe latura de nord cu terenul reclamantei.
Potrivit martorei L. M., în prezent împrejmuirea curții pârâtului, este aceeași cu cea din anul 1974, an în care i-a vândut pârâtului terenul de mai sus.
Conform raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert P. C., pârâtul D. L., este proprietar în acte cu suprafața de 3100 mp teren intravilan, dar suprafața măsurată aflată în intravilan este de 2868 mp, mai puțin cu 239 mp.
Potrivit actelor reclamanta I. S. A. este proprietara suprafeței de 3172 mp, dar suprafața măsurată este de 2763 mp, mai puțin cu 409 mp.
Față de aceste împrejurări, instanța de fond a reținut că reclamanta, care are sarcina probei în litigiu, nu a făcut dovada că pârâtul ocupă terenul în suprafață de 400 mp, proprietatea sa și în consecință a respins, ca nefondată acțiunea în revendicare.
Cât privește stabilirea liniei de hotar, s-a constatat că prin schița anexă la completarea raportului de expertiză a fost trasată linia de hotar între cele două părți pe aliniamentul dintre punctele_-_-303-500.
La data de 29.05.2013 expertul a efectuat măsurători în prezența părților, acestea participând efectiv la individualizarea punctelor ce formează geometria imobilelor atât al reclamantei cât și al pârâului D. L. și a altor detalii topografice existente în teren, respectiv construcții.
Astfel, s-a constatat că între cele două imobile există împrejmuire la data efectuării expertizei, limita fiind materializată prin gard de plasă ( anexa 1) și numai laturile_-500 sunt neîmprejmuite, identificarea acestora făcându-se efectiv cu participarea părților.
Deși, în urma unei măsurătorilor, a rezultat că întinderea parcelei menționate în Cartea Funciară nu este în concordanță cu cea existentă în mod real în teren, nu se justifică o mutare a graniței în sensul complinirii lipsei constatate, importantă fiind stabilirea liniei nu a suprafeței. Lipsa de suprafață nu poate avea relevanță în prezenta cauză, în care ambii proprietari dețin mai puțin teren, limita dintre proprietăți putând fi trasată cu ușurință conform Anexei 1 din completarea la raportul de expertiză din 17.06.2014.
Având în vedere aceste considerente, judecătorul fondului a apreciat acțiunea ca fiind întemeiată în parte, dispunând în consecință. Așa fiind, s-a admis în parte acțiunea astfel cum a fost completată și s-a respins acțiunea în revendicare precum și capetele de cerere privind astuparea ferestrelor și demolarea cocinei de porci, ca nefondate.
S-a admis acțiunea având ca obiect stabilirea liniei de hotar pe aliniamentele identificate în anexa 1 a completării la raportul de expertiză depus la dosar la 17.06.2014 și s-a respins ca nefondată cererea privind plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. Civ., pârâtul D. L..
În motivarea recursului a arătat că i s-a comunicat hotărârea atacată la data de 30 noiembrie 2014, plicul conținând comunicarea, respectiv copii ale sentinței civile nr. 1703/16.07.2014, nesemnate și neștampilate, fiind aruncat în curtea sa.
Cât privește capătul de cerere privind grănițuirea, terenul este împrejmuit prin gard din plasa de sârmă astfel cum se menționează în raportul de expertiză, mai puțin pe laturile_-500 deoarece reclamanta a scos bulumacii aflați pe hotar.
De asemenea, a arătat că, așa cum s-a reținut de expert în raport, apele pluviale de pe cocina de porci se scurg în curtea pârâtului, și prin urmare, această construcție se află pe terenul său iar nu pe cel al reclamantei.
Prin cererea datată 12.02.2015, recurentul a solicitat ca dosarul instanței de fond să fie comunicat Tribunalului, numerotat și sigilat, reiterând aspectul că, comunicarea sentinței atacate s-a făcut nelegal.
S-a atașat la dosar copie comunicării sentinței civile nr. 1703/16.07.2014 pronunțată de Judecătoria V., opis privind actele atașate - fila 13, dosar Tribunal, respectiv chitanță sub semnătură privată, datata 02.06.1974, Titlu de proprietate pe numele de D. L.,, cerere adresată Judecătoriei V. vizând dosar_, întâmpinare în acest dosar, note de ședință din 26.11.2013, completare raport de expertiză, raport de expertiză efectuat în dosarul judecătoriei, schițe filele - 15-31, dosar Tribunal.
Nu s-a indicat temeiul de drept al motivelor de recurs de către recurentul pârât
Legal citată, intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare conform art. 308 C. proc. Civ. și nu a solicitat încuviințarea de probe.
Examinând recursul declarat în raport de motivele formulate și față de prevederile art. 304/1 C. proc. Civ., instanța de recurs constată și reține următoarele:
Prin recursul de față, nu sunt formulate critici de nelegalitate și netemeinicie a hotărârii atacate ci, mai degrabă, recurentul își exprimă nemulțumirea cu privire la modul în care s-a comunicat de prima instanță hotărârea în discuție, susținând că aceasta i-a fost comunicată la data de 30 noiembrie, copia hotărârii fiind găsită în curtea sa, nesemnată și neștampilată.
Aceste critici nu se subsumează nici unuia din motivele de recurs înscrise la art. 304 C. proc. Civ. și nu constituie nici un motiv de ordine publică ce ar putea fi invocat de instanță din oficiu, raportat la art. 304/1 C. proc. Civ.
Astfel, cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 137-139- dosar judecătorie și filele 7-10, dosar tribunal, se constată că hotărârea civilă în cauză a fost comunicată recurentului pârât D. L. la data de 02.12.2014- fila 137, dosar fond, fiind semnată de destinatar.
De asemenea, faptul că expertiză efectuată la fond a concluzionat că imobilul – cocină porci se află pe terenul pârâtului iar apele pluviale se scurg pe terenul acestuia iar nu al reclamantei a fost reținut și de prima instanță care a respins atât acțiunea în revendicare cât și capătul de cerere privind obligația de a face ca fiind nedovedite.
Așa fiind, constatând că nu sunt motive care să conducă la reformarea sentinței atacate, în raport de dispozițiile art. 312 alin. 1 C. proc. Civ. se va respinge recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-pârât D. L., cu domiciliul în comuna Blejești, ., împotriva sentinței civile nr. 1703 din 16.07.2014, pronunțată de Judecătoria V., în contradictoriu cu intimata-reclamantă I. S. A., cu domiciliul în comuna Blejești, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.03.2015.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
R. GabrielaEnescu E. V. M. I. M.
Red. R.G./10.04.2015
Th.red. C.A. 2 ex./03.08.2015
D.f._
J.f. O. S.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 23/2015. Tribunalul TELEORMAN | Pretenţii. Decizia nr. 344/2015. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
