Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 156/2016. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 156/2016 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 156/2016
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:014._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 156/A
Ședința publică de la 9 februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător M. R.
Judecător L. V.
Grefier C. T.
Pe rol soluționarea recursului declarat de petentul C. I. împotriva sentinței civile nr. 1755/16.02.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți ȚĂLAN A. O., O. T., în cauza având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art. 52 alin. 2 Legea nr. 7/1996).
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă pentru intimatul O. T. consilier juridic Laurian Ieremeiov, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, la data de 09.02.2016, recurentul a formulat cerere de recuzare împotriva întregului complet de judecată, în cuprinsul căreia se află formulată și o cerere de acordare ajutor public judiciar în ceea ce privește taxa judiciară de timbru datorată pentru cererea de recuzare (f.48-50).
Având în vedere incidentul procedural ivit în cauză – recuzarea întregului complet de judecată – instanța dispune suspendarea judecății pentru soluționarea cererii de recuzare conform art. 110 din HCSM nr. 1375/17.12.2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
Ședința de judecată se suspendă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă pentru intimatul O. T. consilier juridic Laurian Ieremeiov, lipsind celelalte părți.
Instanța constată că prin Încheierea de cameră de consiliu din data de 9 februarie 2016 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de recuzare formulată de recurentul petent C. I. împotriva membrilor completului de judecată NC16-R, președinte - A. C., judecător - M. R., judecător-L. V..
Se pune în discuție calificarea naturii juridice a căii de atac incidentă în speță.
Consilier juridic Laurian Ieremiov apreciază că apelul este calea de atac incidentă în speță în raport de disp. art. 466 C.proc.civ.
Instanța constată că apelul este calea de atac incidentă în cauză în temeiul art. 31 alin. 5 din Legea nr. 7/1996, dispune recalificarea din recurs în apel a căii de atac conform disp. art. 483, 466 C.proc.civ. și se constituie în complet legal investit prin retragerea de la dezbateri a domnului judecător L. V..
Nemaifiind cereri prealabile formulate și excepții invocate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic Laurian Ieremeiov solicită respingerea apelului, apreciind că în mod corect s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a O. T..
TRIBUNALUL
Deliberând, constată:
Prin sentința civila nr. 1755/16.02.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ a fost respinsă plângerea formulata de petentul C. I. în contradictoriu cu T. A. O., împotriva încheierii de carte funciara nr._/19.05.2014 Timișoara in dosarul cu același număr, s-a luat act nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut faptul că prin plângerea formulată, petentul a solicitat anularea încheierii nr._/19.05.2014 motivat de faptul hotărârea judecătorească în temeiul căreia s-a înscris dreptul de proprietate al intimatei T. A. O. este ulterioara sentinței civile nr._/04.06.2010 pronunțata in dos. nr._ al Judecătoriei Timișoara.
Petentul a formulat cerere de înscriere, respectiv intabularea dreptului de proprietate in CF nr._-C1-U1 (provenita din CF de pe hârtie cu nr._ ) UAT Timișoara nr. top._-_/IX, conform sentinței civile nr._/04.06.2010 pronunțata in dos. nr._ a Judecătoriei Timișoara în șnur cu Decizia civila nr. 268/28.02.2013 pronunțata de Tribunalul T..
Prin încheierea nr._/07.05.2014 O. T. Birou de cadastru si publicitate imobiliara Timișoara s-a respins cererea de înscriere, reținându-se ca din cuprinsul CF mai sus menționate proprietar al imobilului este numita T. A. O., si nu A. A. (promitentul vânzător), dreptul acesteia de proprietate fiind înscris in baza sentinței civile nr._/03.05.2011 in dos. nr._/325/2010 a Judecătoriei Timișoara.
Împotriva acestei încheieri petentul a formulat cerere de reexaminare care a fost respinsa prin încheierea nr._/19.05.2014 motivat de faptul ca hotărârea judecătoreasca anexata cererii de înscriere de către petentul C. I. nu este opozabila actualului proprietar, nefiind îndeplinite prev. art. 893 cod civil care prevede ca înscrierea unui drept real se poate efectua numai împotriva aceluia care la înregistrarea cererii sale era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează sa fie făcută.
Instanța a apreciat ca fiind nefondata plângerea împotriva încheierii de carte funciara pentru considerentele expuse in continuare:
Potrivit art. 893 Cod civil înscrierea unui drept real se poate efectua numai împotriva celuia care la data înregistrării cererii este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează sa fie făcuta, iar potrivit art. 896 alin. 2 Cod Civil daca acțiunea in prestație tabulara a fost notata in CF hotărârea judecătoreasca se va înscrie din oficiu si împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular după notare.
În speță, litigiul soluționat prin sentința civila nr._/04.06.2010 pronunțata în dos. nr._ a Judecătoriei Timișoara nu era notata in CF la momentul la care s-a intabulat dreptul de proprietate al intimatei T. A. O., conform sentinței civile nr._/03.05.2011 în dos. nr._/325/2010 al Judecătoriei Timișoara.
Astfel, a fost respinsă plângerea împotriva încheierii de carte funciara nr._/19.05.2014 pronunțata de O. Timișoara in dosarul cu același număr, ca fiind nefondată.
Față de prevederile art.453 C.p.c, întrucât nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, acestea nu au fost acordate.
Împotriva sentinței civile nr. 1755/16.02.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, a declarat recurs, recalificat de instanță ca fiind apel, petentul C. I., înregistrat pe rolul Secției I civile a Tribunalului T. la data de 20.04.2015, sub nr. dosar_ .
În motivarea căii de atac promovate, petentul a apreciat că i-a fost încălcat în mod voit dreptul la o justiție echitabilă și un proces echitabil, instanța de fond neținând cont de cererea sa de amânare a judecății în vederea angajării unui apărător.
Mai mult, apelantul petent a invocat faptul că la termenul de judecată din 16.02.2015 a fost lipsă de procedură, primind citația în 12.02.2015, fiind week-end, iar procesul s-a desfășurat luni, fiind astfel obstrucționat să-și exercite drepturile și creându-i un prejudiciu estimat la 52.800 euro.
A mai invocat faptul că judecătorul fondului a dat-o afară din sală pe soția sa motivat de faptul că nu este parte în proces, deși s-a prezentat în reprezentarea sa, fiind bolnav la pat.
Calea de atac promovată nu a fost motivată în drept.
Analizând apelul prin prisma motivului invocat, tribunalul constată că acesta nu este fondat.
Din actele și lucrările dosarului de fond tribunalul reține că deși nu s-a întors citația pentru petentul C. I. pentru ultimul termen de judecată, 16.02.2015, acesta recunoaște că a primit-o la data de 12.02.2015, de altfel, soția sa fiind prezentă în sala de ședință pentru acest dosar și pentru soțul său, parte în cauză.
După închiderea dezbaterilor apelantul a depus cerere de redeschidere a dosarului, invocând lipsa de procedură, solicitând amânarea judecății pentru angajarea unui apărător, motivat de faptul că nu a avut timp pentru a-și asigura apărarea din cauza intervalului scurt de timp de la primirea citației.
Tot petentul a depus cerere de amânare a pronunțării, dar și note privind temeinicia plângerii sale cuprinse într-un înscris care conține 13 pagini, filele 61-74 dosar de fond.
Față de această stare de fapt, tribunalul constată că într-adevăr, citația adresată petentului nu a fost comunicată acestuia în mod legal, în conformitate cu dispozițiile art. 159 C.proc.civ., adică cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată. Textul amintit vorbește despre nulitatea actului de procedură, astfel încât trebuie cercetate dispozițiile art. 175 C.proc.civ. Acesta este în sensul că actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia. Conform alineatului al doilea al textului, în cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată.
Instanța poate constata din oficiu inexistența vătămării, și aceasta este situația în speță, așa cum se va arăta în considerentele care urmează.
Astfel, petentul nu era îndreptățit să formuleze cerere pentru angajarea unui apărător față de dispozițiile art. 222 C.proc.civ. care permit amânarea judecății în acest sens doar în mod excepțional, dacă motivele nu sunt imputabile părții. Petentul C. I. este inițiatorul demersului judiciar, care a fost promovat la data de 17.06.2014, astfel că până la termenul din 16.02.2015 a avut suficient timp la dispoziție pentru a-și asigura apărarea calificată.
De altfel, prin cererea de amânare a pronunțării rezultă și atitudinea acestuia de a nu insista în solicitarea de amânarea a judecății ca urmare a unui viciu de procedură.
Nu în ultimul rând, însuși petentul a depus la termenul din 16.02.2015, chiar dacă după dezbateri, note care pot fi calificate ca și concluzii scrise, care relevă faptul că nu avea nevoie de apărare calificată. În cadrul acestora, pe parcursul a 13 pagini, acesta aduce argumente pentru care plângerea de carte funciară trebuie admisă.
Și dacă nu s-ar reține aceste considerente, tribunalul apreciază că vătămarea eventual produsă drepturilor procesuale ale petentului C. I. prin neînmânarea citației cu 5 zile înainte de termen nu conduce la anularea sentinței, în conformitate cu dispozițiile art. 480 alin.3 C.proc.civ., pentru că partea vătămată putea proceda în calea de atac la angajarea unui apărător, la propunerea probelor și susținerea argumentelor de care a fost privat în fața primei instanțe. Or, din cererea de apel, rezultă că petentul C. I. nu a înțeles să procedeze în nicio manieră dintre cele prezentate, ceea ce înseamnă că nu există o vătămare a drepturilor sale procesuale, la momentul soluționării prezentului apel.
Prin urmare, nu sunt incidente dispozițiile privind anularea hotărârii, astfel că în temeiul art. 480 C.proc.civ. tribunalul va respinge apelul, fără a mai evoca fondul litigiului, în considerarea dispozițiilor art. 477 alin.1 C.proc.civ. conform cărora instanța de apel este ținută să judece în limitele criticilor formulate prin motivele de apel. Cum petentul C. I. nu a adus critici cu privire la soluția de respingere a plângerii de carte funciară, această parte a hotărârii nu va fi analizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de petentul C. I., cu domiciliul procedural ales în Timișoara, .. 3, apt. 8, județ T., împotriva sentinței civile nr. 1755/16.02.2015 pronunțate de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți Țălan A. O., cu domiciliul în Timișoara, Bvd. L. R. nr. 8, județ T. și O. T., cu sediul în Timișoara, ./C, județ T..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.02.2016.
Președinte, A. C. | Judecător, M. R. |
Grefier,
C. T.
Red. A.C.
Tehnored. C.T.+A.C. 16.02.2016
5 ex.
Jud. Timișoara – jud. L. R.
S.M. 1 ex. / .>
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Pretenţii. Sentința nr. 1073/2016. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
