Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 1611/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1611/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 1611/2015
Acesta este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1611/2015
Ședința publică de la 25 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. A.
Judecător I.-M. P.
Grefier M. R.
Pe rol fiind la ordine PRONUNȚAREA cererii de apel formulată de reclamantul apelant A. N. domiciliat în . V. împotriva sentinței civile nr.747/12.03.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosar nr._ având ca obiect - hotărâre care să țină loc de act autentic.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 11 noiembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 18 noiembrie 2015și ulterior în aceeași compunere și pentru aceleași considerente a dispus amânarea din n ou a pronunțării pentru astăzi 25 noiembrie 2015 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
P. sentința nr.747/12.03.2015 Judecătoria Bârlad a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A. N. în contradictoriu cu pârâta A. M..
A respins cererea formulată de reclamantul A. N. în contradictoriu cu A. I. și A. M., ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta S.C. A. T. S.A. în contradictoriu cu pârâții A. M., A. I. și A. M..
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut:
Potrivit Titlului de proprietate nr. 1032/_ din 21.01.1997, eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor V. s-a reconstituit pe numele lui A. I. D., dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața de 3 ha 2 200 m.p. situat pe raza satului Perieni, jud. V..
P. înscrisul intitulat „proces verbal” (fila 04), se arată că, la data de 18.10.1994, pârâta A. M. a convenit cu reclamantul A. N. cu privire la vânzarea cumpărarea unei suprafețe de 2 ha de teren situat în . „După Deal”, respectiv „Săscuța” pentru o sumă de 1 000 000 lei pe hectar.
În același înscris se menționează că la întocmirea actului au fost de față fii pârâtei, respectiv A. I. și A. M. și martorii C. C. și C. I..
În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, au fost identificate imobilele în litigiu ce au făcut obiectul convenției încheiate de părți, raportul de expertiză întocmit de expert P. M. G., fiind depus la dosarul cauzei. Lucrarea a fost declarată admisă de către ANCPI, potrivit procesului verbal de recepție nr. 445/2014 .
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța a constatat că data încheierii convenției este octombrie 1994. Deși cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe după data de 1 octombrie 2011 (06.11.2013), data intrării în vigoare a Codului civil, instanța constată că sunt incidente dispozițiile art. 6 alin. 2 C. civ. și cele ale art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, potrivit cărora actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor.
Astfel, dispozițiile aplicabile prezentei cauze sunt dispozițiile legii nr. 247/2005 care, la articolul 5, alin. 2 din titlul X al legii nr. 247/2005, prevede că în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuza ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competenta care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
Astfel, este admisibilă pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare cumpărare, sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții:
În primul rând trebuie să se dovedească încheierea unei promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare cu respectarea cerințelor generale de valabilitate a actelor juridice. Instanța constată îndeplinită această condiție, văzând consimțământul părților valabil exprimat prin semnarea înscrisului sub semnătura privata, capacitatea acestora de a contracta, obiectul convenției îndeplinind condițiile de valabilitate (există, se află în circuitul civil, este determinat, posibil, licit si moral), cauza convenției îndeplinind, de asemenea, condițiile de valabilitate.
S-a reținut, totodată, îndeplinirea de către reclamant a obligației sale stabilită prin convenția încheiată, respectiv de plată a prețului, așa cum reiese din cuprinsul înscrisului în care s-a materializat convenția părților.
A doua condiție privește existența în patrimoniul promitentului vânzător a bunului a cărui vânzare a fost promisă.
Analizând înscrisurile aflate la dosar, a constatat instanța că, prin titlul de proprietate nr. 1032/_ din 21.01.1997, s-a reconstituit dreptul de proprietate numitului A. I. D., cu privire la suprafața totală de 3 ha 2 200 m.p. situat pe raza satului Perieni, jud. V., în care sunt cuprinse și suprafețele ce fac obiectul dosarului.
Din cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 171/12.09.2013 (fila 148), reiese faptul că A. I. D. a decedat la data de 26.06.1993, moștenitori ai acestuia fiind A. M., A. I. și A. M..
Deși în cererea de chemare în judecată, se arată că între reclamant și pârâți a intervenit o convenție de vânzare cumpărare, analizând înscrisul sub semnătură privată intitulat „proces verbal”, se constată că doar pârâta A. M. este menționată în calitate de vânzător.
În cauză nu s-a făcut dovada ieșirii din indiviziune cu privire la suprafețele de teren menționate în titlul de proprietate, rezultând, așadar, că pârâta A. M. nu deține în exclusivitate dreptul de proprietate asupra suprafețelor de teren ce au făcut obiectul promisiunii de vânzare cumpărare, ci deține doar o cotă ideală și abstractă din aceste terenuri.
Ori, în această situație, în lipsa unei ieșiri din indiviziune a pârâților cu privire la acest teren sau în lipsa acordului tuturor părților de vânzare a terenului, instanța se află în imposibilitatea de a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic.
Chiar dacă dispozițiile legale civile de la momentul semnării înscrisului sub semnătură privată permiteau vânzarea lucrului altuia, spre deosebire de contractul de vânzare-cumpărare care, încheiat în condițiile arătate, este apt să transmită un drept afectat de o condiție rezolutorie - neatribuirea bunului la partaj- sentința judecătorească nu poate fi dată sub condiție rezolutorie.
Astfel, având în vedere cele expuse anterior, instanța a apreciat că nu este îndeplinită condiția existenței în patrimoniul promitentului vânzător a bunurilor a căror vânzare a fost promisă. Întrucât condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea condiției analizate mai sus face de prisos analizarea celorlalte condiții, instanța urmând să respingă acțiunea formulată de reclamantul A. N. în contradictoriu cu pârâta A. M..
În ceea ce îi privește pe pârâții A. I. și A. M., aceștia nu au fost părți în convenția încheiată la data de 18.10.1994, fiind invocată și admisă excepția lipsei calității procesual pasive prin încheierea din data de 25.02.2014. Pe cale de consecință, acțiunea reclamantului cu privire la aceștia urmează a fi respinsă ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Analizând cererea de intervenție raportat la actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
P. antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 12.09.2013 (aflat la filele 141-143), autentificat de BNPA „B. M.- Elenași C. A.”, A. M., A. I. și A. M., în calitate de promitenți vânzători au promis să vândă către S.C. A. T. S.A., în calitate de promitenți cumpărători, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 32 200 m.p. teren extravilan arabil, situat în ., evidențiat în T.P. 1032/_ din 21.01.1997. Prețul a fost stabilit la suma de 12 236 lei precizându-se ca s-a achitat integral la data încheierii antecontractului.
În capitolul 6 al antecontractului se prevede obligația părților să încheie actul autentic de vânzare-cumpărare la momentul obținerii documentației aferente, iar la cap.7 se prevede că în cazul în care semnarea actului autentic nu poate avea loc din cauza promitentei vânzătoare, promitentul cumpărător are dreptul să se adreseze instanței de judecată, în temeiul art. 1669, alin.1 și 2, Cod Civil.
Potrivit art. 1669 cod civil, când una dintre părțile care au încheiat promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.
Astfel, este admisibilă pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare cumpărare, sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții:
În primul rând trebuie să se dovedească încheierea unei promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare cu respectarea cerințelor generale de valabilitate a actelor juridice. Instanța constată îndeplinită această condiție, văzând consimțământul părților valabil exprimat prin semnarea înscrisului, dar și poziția procesuală a pârâților exprimată prin întâmpinare (care recunosc încheierea convenției), capacitatea acestora de a contracta, obiectul convenției îndeplinind condițiile de valabilitate (există, se află în circuitul civil, este determinat, posibil, licit si moral), cauza convenției îndeplinind, de asemenea, condițiile de valabilitate.
S-a reținut, totodată, îndeplinirea de către reclamant a obligației sale stabilită prin convenția încheiată, respectiv de plată a prețului, așa cum reiese din înscrisul intitulat „promisiune bilaterală de vânzare cumpărare”.
A doua condiție privește existența în patrimoniul promitentului vânzător a bunului a cărui vânzare a fost promisă. Conform titlului de proprietate nr. 1032/_ din 21.01.1997, s-a reconstituit dreptul de proprietate numitului A. I. D., cu privire la suprafața totală de 3 ha 2 200 m.p. situată pe raza satului Perieni, jud. V., în care sunt cuprinse și suprafețele ce fac obiectul dosarului.
Conform certificatului de moștenitor nr. 171/12.09.2013 (fila 148), de pe urma defunctului A. I. D., decedat la data de 26.06.1993, au rămas în calitate de moștenitori: A. M., A. I. și A. M.. În cuprinsul certificatului de moștenitor se reține ca făcând parte din masa succesorală suprafața de 32 200 mp ce face obiectul prezentului dosar.
Potrivit Certificatului fiscal privind impozitele și taxele locale nr. 6110/10.09.2013, emis de ., A. M. figurează în evidențele comunei cu suprafața de 32 200 teren arabil, și nu figurează cu creanțe bugetare de plată la bugetul local.
Dispozițiile art. 1669, alin. 1 cod civil, impun condiția ca, pentru a se putea solicita instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, să existe un refuz nejustificat al uneia dintre părți de a încheia contractul promis.
În cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare se arată că pârâții se obligă să se prezinte la notariat cu toate actele necesare și să perfecteze contractul de vânzare cumpărare în formă cel mai târziu la împlinirea unui termen de 10 ani de la semnarea antecontractului. La dosar nu există însă proces verbal întocmit de notar sau alte înscrisuri care să ateste faptul că reclamantul a solicitat pârâților încheierea actului la notar, iar pârâții nu s-au prezentat, actul autentic neputând fi încheiat în lipsa acestora.
În întâmpinarea formulată și depusă la dosar, pârâții arată că sunt de acord cu acțiunea formulată, precizând că au primit prețul convenit și au predat posesia bunului. Nu se menționează, însă, dacă reclamantul le-a solicitat să încheie actul de vânzare cumpărare în formă autentică și dacă pârâții au refuzat această solicitare.
Pentru cele reținute anterior, instanța a constatat că în cauză nu s-a făcut dovada unui refuz al pârâților de a încheia actul promis în forma autentică și nici a lipsei de justificare pentru acest eventual refuz, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
În plus, Legea nr.17/2014 a instituit o procedură derogatorie de la dispozițiile art.1730 și următoarele din Codul civil în cazul terenurilor agricole situate în extravilan, instituind un drept de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale. P. aceeași dispoziție normativă se statuează, la art. 5, alin.1, că « în toate cazurile în care se solicită, în conformitate cu art. 1.669 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, este necesar ca antecontractul să fie încheiat în formă autentică și să fie îndeplinite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din prezenta lege » . Cu toate că art. 20 din l.17/2014 dispune că « prevederile prezentei legi nu se aplică antecontractelor și pactelor de opțiune care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia », prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014 a Curții Constituționale s-a declarat neconstituționalitatea articolului mai sus enunțat, astfel că prevederile legii nr 17/2014 referitoare la obligativitatea parcurgerii procedurii speciale reglementate în art.3, 4, 6, 7 și 9 din Legea nr.17/2014 sunt aplicabile și antecontractelor în formă autentică precum și celor care nu au fost autentificate la notariat, încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr.17/2014.
Având în vedere cele expuse mai sus, instanța a respins cererea de intervenție formulată de intervenienta S.C. A. T. S.A. în contradictoriu cu pârâții A. M., A. I. și A. M., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen, a declarat apel reclamantul A. N., arătând că:
În mod greșit, instanța de fond a respins cererea formulata pentru pronunțarea unei hotărâri care sa tina loc de act autentic de vânzare cumpărare, ca neîntemeiata.
În mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților A. I. si A. M., excepție ce a fost invocata din oficiu si a respins acțiunea in contradictoriu cu aceștia ca fiind introdusa împotriva unor persoane fară calitate procesuala pasivă.
Așa cum rezulta din probele administrate in cauza cei doi parati au calitate procesuala pasiva si hotărârea care sa tina loc de autentic de vânzare cumpărare trebuie pronunțata si in contradictoriu cu aceștia.
Cei doi parați au semnat înscrisul sub semnătura privata, fapt reținut si de instanța de judecata. P. semnarea înscrisului sub semnătura privata aceștia si-au dat acordul cu privire la vânzarea celor doua suprafețe de teren. Acesta a fost motivul pentru care au semnat înscrisul.
Din declarația martorului C. C., ce a fost audiat in cauza, rezulta faptul ca cei doi au fost prezenți când s-au discutat termenii vânzării si au semnat înscrisul sub semnătura privata in calitate de vânzători. Mai mult decât atat, înscrisul sub semnătura privata a fost scris de A. M..
De la momentul încheierii înscrisului sub semnătura privata si pana in prezent terenul a fost lucrat doar de către apelant. Daca parații A. I. si A. M. nu ar fi semnat înscrisul sub semnătura privata si nu ar fi fost de acord cu vânzarea celor doua suprafețe de teren, cu siguranța aceștia nu l-ar fi lăsat pe apelant sa lucreze terenul.
In mod greșit instanța de fond a reținut ca doar parata A. M. are calitate procesuala pasiva, motivat de faptul ca in înscrisul sub semnătura privata doar ea este trecuta la rubrica vânzător. In prezenta speța toți cei trei parați au calitate procesuala pasiva si cele doua suprafețe de teren se aflau in patrimoniul lor ca efect al deschiderii succesiunii, astfel ca acțiunea mea trebuia admisa.
Având in vedere cele arătate mai sus, solicită admiterea apelul, modificarea sentinței atacate in sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale si să se admită acțiunea așa cum a fost formulată.
Legali citați atât A. M. cât și . au formulat întâmpinare.
P. întâmpinarea formulată A. M. a solicitat respingerea ca nefondat a apelului formulat împotriva Sentinței Civile nr.747 din 12._, pronunțata de Judecătoria Bârlad in dosarul nr._ .
In mod corect instanța de judecata a apreciat natura înscrisului sub semnătura privata reținând ca nici intimatul si nici frații săi nu sunt semnatarii acestuia in calitate de vânzători. De fapt, singurul act pe care l-au semnat in aceasta calitate este cel încheiat cu S.C. AGRITERENURI S.A, intervenienta din prezenta cauza.
Intimatul A. M. este plecat de mulți ani in străinătate. Nu a știut ca
terenul este incă stăpânit de apelant deoarece mama sa, A. M. i-a spus ca i-a restituit suma pe care o încasase si ca tot ea este cea care plătește impozit.
Apelantul nu a venit la instanța decât atunci când a fost înștiințat de fiul său, angajat al Primăriei Perieni ca au vândut terenul către cei de la A. T. S.A.. Pretinde apelantul ca a stăpânit terenul si ca nu au fost probleme legate de aceasta posesie deși acest lucru nu este adevărat.
In mod corect instanța de fond a soluționat lipsa calității procesuale pasive cu privire la parații A. M. si A. I., dând eficienta obiectului cererii si temeiului de drept indicat de reclamant. Este de observat ca reclamantul nu indică vreun temei de drept care ar fi permis asimilarea semnăturilor de la rubrica martor, cu însușirea calității de proprietar a vânzătorului.
F. de cele arătate mai sus solicita respingerea apelului si păstrarea hotărârii instanței de fond.
La rândul său prin întâmpinarea depusă . a solicitat respingerea apelului formulat de apelantul A. N. pentru următoarele motive:
Apelantul a atacat sentința civilă pronunțată de prima instanță, motivat de faptul că aceasta a admis excepția invocată din oficiu a lipsei calității procesuale pasive a pârâților A. I. și A. M., fii ai defunctului A. I. D., al cărui pământ a fost vândut și astfel nu au mai fost îndeplinite condițiile obligatorii pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare -cumpărare.
Apelantul susține că, din moment ce au semnat ca martori promisiunea de vânzare încheiată între A. N. (în calitate de cumpărător) și A. M. (în calitate de vânzător), A. I. și A. M. au calitate procesuală pasivă pentru simplul fapt că și-au dat acordul la vânzare.
Urmărind însă cronologia redactării actelor depuse în probă la dosar, se constata că la data de 18.10.1994 s-a încheiat un înscris sub semnătură privată între apelantul A. N. și intimata A. M., prin care aceasta promitea vânzarea unei suprafețe de teren, pentru care s-a eliberat Titlul de proprietate nr. 1032/_ abia la data de 27.01.1997.
Din moment ce titlul de proprietate a fost eliberat pe numele defunctului A. I. D., este lesne de înțeles că A. M. nu a vândut proprietatea sa ci pe a defunctului său soț, deci era obligatoriu ca promisiunea de vânzare să fie semnată și de cei doi fii ai defunctului, în calitate de vânzători.
Astfel, în mod corect instanța de fond constată ca „ în cauză nu s-a făcut dovada ieșirii din indiviziune cu privire la suprafețele de teren menționate în titlul de proprietate, rezultând, așadar, că pârâta A. M. nu deține în exclusivitate dreptul de proprietate asupra suprafețelor de teren ce au făcut obiectul promisiunii de vânzare -cumpărare, ci deține doar o cotă ideală și abstractă din aceste terenuri.
Ori, în această situație, în lipsa unei ieșiri din indiviziune a pârâților cu privire la acest teren sau în lipsa acordului tuturor părților de vânzare a terenului, instanța se află în imposibilitatea de a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic."
In mod temeinic și legal instanța a apreciat că „nu este îndeplinită condiția existenței în patrimoniul promitentului vânzător a bunurilor a căror vânzare a fost promisă."
In ceea ce privește afirmația apelantului că în prezent terenul a fost lucrat doar de către el, arată că la data de 12.09.2013, S.C. A. T. S.A. București, a încheiat cu intimații A. M., A. I. și A. M. Contractul de arendare nr.7703 în scopul exploatării agricole a suprafeței de 3,22 ha teren arabil, suprafață care include terenul în litigiu, deci, de la data de 12.09.2013 noi exploatăm tot terenul din Titlul de proprietate al defunctului A. I. D..
Având însă în vedere netemeinicia motivelor de apel, solicită respingerea apelului și menținerea soluției primei instanțe ca temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de control judiciar constată că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
P. titlul de proprietate nr. 1032/_ din 21.01.1997, s-a reconstituit dreptul de proprietate numitului A. I. D., cu privire la suprafața totală de 3 ha 2 200 m.p. situată pe raza satului Perieni, jud. V.. Titlul de proprietate cuprinde și suprafețele ce fac obiectul cererii de față având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Conform certificatului de moștenitor nr. 171/12.09.2013 (fila 148), de pe urma defunctului A. I. D., decedat la data de 26.06.1993, au rămas în calitate de moștenitori: A. M., A. I. și A. M.. În cuprinsul certificatului de moștenitor se reține ca făcând parte din masa succesorală suprafața de 32 200 mp ce face obiectul prezentului dosar.
În mod corect a reținut instanța de fond că dat fiind că titlul de proprietate este emis pe numele defunctului A. I. D., pârâta A. M. nu deține în mod exclusiv dreptul de proprietate asupra suprafețelor ce au format obiectul înscrisului sub semnătură privată fiind necesar acordul tuturor proprietarilor pentru a se perfecta contractul de vânzare cumpărare.
Vânzarea-cumpărarea fiind un contract translativ de proprietate, pronunțarea unei hotărâri care să suplinească voința promitentului vânzător impune condiția ca acesta să fie proprietarul exclusiv al bunului vândut.
Hotărârea care ține loc de contract de vânzare-cumpărare are caracter constitutiv de drepturi, astfel încât, condiția esențială pentru a putea fi pronunțată este ca, la momentul judecății, partea din patrimoniul căreia urmează a fi transmis dreptul de proprietate să aibă calitatea de unic proprietar al bunului vândut.
În acest sens se va reține și Decizia nr. 12/2015, pronunțată de ÎCCJ prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1073 și art. 1077 din Codul civil de la 1864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, art. 1.279 alin. (3) teza I și art. 1.669 alin. (1) din Codul civil, în situația în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deși nu are calitatea de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalți coproprietari.
Or, în cauză nu există acordul celorlalți moștenitori acceptanți, astfel cum sunt aceștia menționați în certificatul de moștenitor nr. 171/12.09.2013 .
În temeiul dispozițiilor art. 453 C. apelantul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimatul A. M..
În ceea ce privește cheltuielile efectuate de intimata . se reține că motivele de apel nu au avut ca obiect soluția pronunțată în contradictoriu cu aceasta și în ceea ce o privește nu se poate reține culpa procesuală a apelantului în calea de atac.
P. urmare, constatând că nu sunt incidente dispozițiile art. 453 C., va respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța va respinge apelul, urmând să păstreze hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge apelul declarat de apelanții A. N. împotriva sentinței civile nr. 747/12.03.2015, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, pe care o păstrează.
Respinge cererea formulată de intimata . de obligare a apelantului A. N. la plata cheltuielilor de judecată – onorariu apărător.
Obligă apelantul A. N. să achite intimatului A. M. suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu apărător.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.11.2015.
Președinte, C. A. | Judecător, I.-M. P. | |
Grefier, M. R. |
M.R. 07 Decembrie 2015
RED.A.C./11.12.2015
EX.7
JUD.FOND: R. C.
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 970/2015. Tribunalul... | Actiune in regres. Sentința nr. 1623/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
