Fond funciar - recurs Fondul funciar
| Comentarii |
|
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 42/R
Obiectul: fonf funciar - recurs
Asupra recursului civil de faţă;
Constată că, la data de 10.03.2008, reclamanta B M solicită în contradictoriu
cu pârâţii D F, S N, B I, C J DE F F ARGEŞ, C L DE F F R să se constate
nulitatea absolută parţială a T.P. nr.57822/25.10.1994, să fie obligată C J să emită
un titlu cu menţiunea corectă, respectiv autorul reconstituirii să fie trecut B B. I cu
moştenitorul B F.
În motivare, reclamanta a arătat că titlul de proprietate a fost greşit întocmit
în sensul că, la moştenitorii defunctului B B. I au fost trecuţi : B D, B M şi B G, în
condiţiile în care reconstituirea terenului cu vegetaţie forestieră trebuia să se facă
numai pe numele moştenitoarei B F.
Reclamanta este unica moştenitoare a defunctului B G, conform C.M.
nr.258/2007, B G a fost unicul moştenitor al defunctei B F conform C.M.
nr.2736/1992 iar B F, împreună cu B G au fost moştenitorii defunctului B I
conform C.M. 1251/1985.
Pârâţii sunt moştenitorii defuncţilor B D şi B M ale căror nume au fost greşit
menţionate pe titlul de proprietate atacat prin prezenta acţiune.
În baza Legii nr.18/1991, numita B F, în calitate de moştenitor, a formulat
cerere de reconstituire pentru terenul agricol şi pădure preluat de la soţul defunct B
I.
Cererea de reconstituire a fost admisă pentru suprafaţa de 4,3 ha teren
agricol şi 1 ha pădure. Titlul de proprietate pentru terenul agricol a fost corect emis
pe numele lui B F, ca moştenitoare a defunctului B I, însă titlul de proprietate
contestat pentru suprafaţa de pădure a fost emis greşit deoarece s-au menţionat ca
moştenitori ai defunctului B I şi numiţii B D şi B M cu toate că din certificatul de
moştenitor rezultă explicit că aceştia nu-l moşteneau pe defunctul B I.
În drept s-au indicat dispoziţiile Legii nr.18/1991.
Prin întâmpinarea formulată pârâţii au solicitat respingerea acţiunii
invocând lipsa excepţiei procesuale active a reclamantei prin încălcarea regulii
unanimităţii deoarece nu numai reclamanta are calitatea de unică moştenitoare de
pe urma defunctului B G acesta având şi două descendente de gradul I R Gh. M şi
P Gh. I.
Certificatul reclamantei cu nr.258/2007 nu are în vedere titlul de proprietate
contestat în cauză şi nici vreo suprafaţă de pădure pentru a se reţine faptul că fiicele
au renunţat la succesiunea tatălui lor, numitul B I G.
Nu a fost dezbătută nici succesiunea autorului B I cu privire la suprafaţa de 1
ha pădure menţionată în titlul de proprietate contestat.
Autorul B I a decedat la 13.11.1994 şi este evident faptul că suprafaţa de
pădure nu era în patrimoniul său la data decesului, astfel că raportarea la C.M.
nr.1251/1985 privind pe autorul B I nu are nici o relevanţă în prezenta cauză. De
asemenea, B F nu a fost moştenită doar de B G ci şi de autorul pârâţilor, respectiv
B I M ( moştenitor B I) şi B I D ( moştenitori D F şi S N).
S-a apreciat că părţile sunt încă în stare de indiviziune cu privire la pădurea
menţionată în titlul contestat şi îşi rezervă dreptul de a formula o acţiune de partaj.
Prin sentinţa civilă nr. 838/09.09.2008 Judecătoria Costeşti a admis
acţiunea formulată de reclamanta B M în contradictoriu cu pârâţii D F, S N, B I,C
J DE F F A, C L DE F F R.
A constatat nulitatea absolută parţială a T.P. nr. 57822/25.10.1994.
A obligat pe intimatele C L de F F R şi C J de F F Argeş să procedeze la
corectarea titlului de proprietate în sensul de a se trece la moştenitorii defunctului
B B I, numai numita B Gh. F.
Pentru a dispune astfel, s-a reţinut de prima instanţă că, prin T.P
nr.57822/25.10.1994, se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1
ha pădure autorului B B I cu moştenitorii beneficiari: B D, B G şi B M - f. 3 dosar.
Prin T.P. nr.54746/11.09.1994, se reconstituie dreptul de proprietate pentru
suprafaţa de 4,3 ha teren arabil tot de pe urma autorului B B I cu moştenitorul
beneficiar B Gh. F.
Din relaţiile înaintate la dosarul instanţei a rezultat că reconstituirea a avut în
vedere cererea nr.347/17.03.1991 formulată doar de B F în baza Legii nr.18/1991
(f.55 dosar) prin care aceasta a solicitat terenurile agricole şi pădurea aflate la rolul
agricol al soţului său B B. I - f. 48 dosar.
La data apariţiei Legii nr.18/1991, autorul B B I era decedat (13.10.1984) şi
singura moştenitoare care a înţeles să-şi valorifice drepturile privind averea funciară
a acestui defunct a fost soţia supravieţuitoare, numita B Gh. F.
Ceilalţi moştenitori descendenţi : B I G ( autorul reclamantei), B I M, (
moştenitor B I) şi B I D ( moştenitori D F şi S N) nu au formulat cereri de
reconstituire conform art. 8 alin.3 din Legea nr.18/1991.
Mai mult descedenţii: B I M, B I D, N E şi G M sunt renunţători la
succesiunea autorului B I conform C.M. nr. 1251/1985 aflat la fila 6 dosar.
Aşadar, şi în ipoteza în care aceşti moştenitori ar fi formulat cerere de
reconstituire pentru averea funciară a autorului B I, nu ar fi beneficiat de dispoziţiile
speciale prevăzute de art. 13 din Legea nr.18/1991 deoarece excepţia instituită de
lege privind repunerea în termenul de acceptare a succesiunii priveşte doar pe
moştenitorii neacceptanţi nu şi pe moştenitorii renunţători.
Într-adevăr titlul de proprietate privind suprafaţa arabilă - f.7 dosar, a fost
corect întocmit pe numele autorului B D I cu moştenitor beneficiar B Gh F
deoarece doar această moştenitoare a formulat cererea de reconstituire conform
cerinţelor impuse de art. 8 (3) din Legea nr.18/1991.
Titlul de proprietate pentru suprafaţa de 1 ha pădure cu nr.57822/1994 a
fost greşit întocmit prin menţionarea în calitate de moştenitori ai defunctului B B I,
a numiţilor B D, B G şi B M în absenţa cererilor de reconstituire formulate de
aceşti moştenitori care la rândul lor au decedat ulterior apariţiei Legii nr.18/1991 şi
aveau posibilitatea să se adreseze cu cerere de reconstituire Comisiei locale de fond
funciar ( a se vedea certificatele de deces de la f.33, f.35 şi C.M. nr.28/2007).
Argumentul pârâţilor în sensul că succesiunea autorului B B I dezbătută prin
C.M. nr.125/1985 nu a avut în vedere terenurile agricole şi arabile intrate ulterior
în patrimoniul acestuia, nu prezintă relevanţă în cauză câtă vreme moştenitorii
interesaţi direct, printre care şi autorii pârâţilor, nu au formulat cererile de
reconstituire. Legea funciară instituie excepţia de la principiul indivizibilităţii
dreptului de opţiune succesorală impunând însă ca manifestarea de voinţă să se
concretizeze prin formularea unei cereri de reconstituire adresată comisiei aşa cum
rezultă din coroborarea dispoziţiilor art. 8 şi art. 13 din Legea nr.18/1991.
În concluzie terenurile arabile şi forestiere provenite de la autorul B B I au
intrat numai în patrimoniul autoarei B Gh F, aceasta fiind singura moştenitoare
care a adresat comisiei cererea de reconstituire.
Devoluţiunea succesiunii privind această autoare urmează calea dreptului
comun, cu stabilirea vocaţiei concrete la moştenirea acestei autoare, aspecte care ţin
însă de o eventuală acţiune în sistarea indiviziunii.
Cât priveşte litigiul funciar, titlul de proprietate nr.57822/1997 a fost greşit
emis prin încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.18/1991.
În discuţie fiind o cauză de nulitate absolută, pentru neformularea cererii
faptul că nu a fost contestată HCJ nr. 43/1991 nu împiedică formularea unei acţiuni
în constatarea nulităţii absolute parţiale. Oricum la dosar nu există dovada că
această hotărâre a fost comunicată reclamantei.
Reclamanta are calitate procesuală activă, fără a fi necesară întrunirea regulii
unanimităţii întrucât este unica moştenitoare a defunctului B I G conform C.M. nr.
258/2007 iar autorul său, B I G, este moştenitorul defunctei B Gh F conform C.M.
nr.2736/1992 şi C.M. suplimentar nr.314/2004.
Împotriva sentinţei au declarat recurs pârâţii D F , S N şi B I care au criticat-
o pentru nelegalitate şi netemeinicie în raport de disp.art. 304 pct 5 şi 9 C.pr.civ.
Prima critică se întemeiază pe disp.art. 304 pct.5 C.pr.civ. şi se referă la faptul
că, prima instanţă a pronunţat soluţia cu încălcarea disp.art. 85 C.pr.civ. în sensul
că, reclamanta nu a fost prezentă la judecata cauzei , iar instanţa nu a dispus citarea
acesteia pentru termenele din 27.05.2008 , 17.06.2008 şi 02.09.2008, astfel că,
aceasta a fost în imposibilitate de a se apăra ,atât personal , cât şi prin
reprezentant.
Cea de a doua critică se întemeiază pe disp.art. 304 pct.9 C.pr.civ. şi se referă
la faptul că, instanţa de fond a analizat în mod eronat probele administrate în cauză
reţinând o situaţie de fapt favorabilă reclamantei .
În acest sens se susţine de către recurenţi că, autorii lor au renunţat doar la
bunurile menţionate în mod expres în certificatul de moştenitor şi nu la bunurile
care nu se găseau în patrimoniul lui B I la acel moment, situaţie similară şi pentru
succesiunea numitei B F în care autorii recurenţilor sunt menţionaţi ca fiind
străini de succesiune .
La data de 12.01.2009 se depune de către intimată concluzii scrise cu
caracter de întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca nefondat şi
menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei instanţei de fond, motivat de faptul că,
recurenţii au renunţat nu numai la moştenire , dar nu au formulat nici cerere de
reconstituire în baza Legii nr.18/1991 ,iar în ceea ce priveşte pe B F aceasta este
singura care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul
aparţinând defunctului B I ,aceasta decedând după expirarea termenului prevăzut
de Legea nr.18/1991, republicată.
Analizând sentinţa recurată în raport de criticile formulate,tribunalul
constată că, recursul este nefondat pentru următoarele considerente :
Prima critică este nefondată în sensul că , nerespectarea dispoziţiilor art. 85
C.pr.civ. cu privire la reclamantă puteau fi invocate numai de către aceasta şi nu de
către recurenţi ,care au avut calitatea de pârâţi în cauză .
Cu toate acestea , aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar,reclamanta a
fost legal citată pentru fiecare din termenele la care s-a desfăşurat litigiul dintre
părţi, iar neprezentarea personală la instanţă nu are relevanţă din punct de vedere
juridic .
Cea de a doua critică este nefondată , având în vedere că, aşa cum a reţinut
şi prima instanţă şi cum evidenţiază probele administrate în cauză moştenitorii
direcţi interesaţi , printre care şi autorii pârâţilor nu au formulat cereri de
reconstituire aşa cum au prevăzut în mod expres dispoziţiile art. 8 (3) din Legea
nr.18/1991 ,republicată.
Terenurile arabile şi forestiere provenite de la autorul B B.I au intrat numai
în patrimoniul autoarei B Gh.Fi ,aceasta fiind singura moştenitoare ,care a adresat C
L de F F R cerere de reconstituire.
Ca urmare, orice alte susţineri ale recurenţilor nu au relevanţă ,atâta timp cât
legea funciară instituie excepţia de la principiul indizibilităţii dreptului de opţiune
succesorală impunând ca manifestarea de voinţă să se concretizeze prin
formularea unei cereri de reconstituire adresată comisiei aşa cum rezultă în mod
expres din disp.art. 8 şi 13 din Legea nr.18/1991 republicată.
Faţă de cele reţinute şi în raport de disp.art. 312 pct.1 Cpr.civ. ,tribunalul
urmează să respingă recursul ca nefondat.
D E C I D E
Respinge recursul ca nefondat formulat de recurenţii - pârâţi D F, S N şi
B I, împotriva sentinţei civile nr.838/ 09.09.2008 pronunţată de Judecătoria
Costeşti, intimatţi fiind B M intimat C J F F A, C L F F R
Irevocabilă.
4
| ← Plângere contravenţională Circulaţie rutieră | Fond funciar - revizuire - recurs - civil Fondul funciar → |
|---|
