Interes procesual. Analiza acestuia prin prisma liberului acces la justiţie, consfinţit de art. 6 Convenţia europeană a drepturilor omului

Comentarii

0

C. civ., art. 1075 Legea nr. 423/2001, art. 27 alin. (3) Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 6

Acţiunea promovată de reclamant pentru a obliga pârâţii să respecte o hotărâre judecătorească la care el nu a fost parte, a fost respinsă de instanţă, cu motivarea că nu are interes şi nu are calitate procesuală. în recurs, instanţa a reţinut că reclamantul are interes în promovarea acţiunii, întrucât îşi protejează un drept real şi interesul este temeiul calităţii sale procesuale active, astfel că a trimis cauză pentru judecarea fondului.

C.A. Alba-lulia, Secţia civilă, decizia nr. 4562 din 18 mai 2006

Prin acţiunea înregistrată la Jud. Alba-lulia sub dosar nr. 259/2004, reclamanta H.C., reprezentată de H.G., a chemat în judecată pârâţii Inspectoratul în Construcţii al jud. Alba, primarul Mun. Alba-lulia, Consiliul Local Alba-lulia, solicitând ca prin hotărâre:

- să fie obligaţi pârâţii să facă demersurile necesare pentru executarea silită a sentinţei civile nr. 6779/2000 a Jud. Alba-lulia, pronunţată în dosar civil nr. 3739/2000 definitivă şi executorie, iar în caz de refuz, să fie obligaţi la plata de daune cominatorii în favoarea reclamantei, în sumă de 500.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.

- să fie obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecată, în motivarea acţiunii, reclamanta arată că prin sentinţa civilă nr. 6779/2000 a Jud. Alba-lulia, pronunţată în dosar civil nr. 3739/2000, definitivă şi executorie, a fost admisă acţiunea pârâtului de ordinul 1 şi, în consecinţă, s-a dispus desfiinţarea unui corp din imobilul învecinat cu reclamanta, construit abuziv de numitul V.A., respectiv corpul de clădire S+P+l. Reclamanta arată că a formulat cerere de intervenţie în dosarul amintit, însă cererea a fost respinsă pe considerentul că forul competent a solicita desfiinţarea unei clădiri este Inspectoratul în Construcţii, prin prisma dispoziţiilor Legii nr. 50/1991.

Interesul reclamantei în promovarea acţiunii de faţă este vădit prin faptul că este proprietara imobilului învecinat, construcţia în litigiu care i-a adus grave prejudicii, prin faptul că i-a încălcat dreptul de proprietate (nerespectând linia de graniţă dintre imobile şi prin faptul că imobilul în litigiu îi umbreşte şi îi afectează serios culturile din grădină).

în drept, s-au invocat prevederile art. 1075 şi urm. C. civ. şi Legea nr. 423/2001.

Jud. Alba-lulia, prin sentinţa civilă nr. 514/2004, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâte şi, în consecinţă, a respins acţiunea civilă formulată de aceasta. A fost obligată reclamanta la plata sumei de 2.360.200 lei cu titlu cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei, Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei că art. 27 Legea nr. 50/1991 stabileşte că numai organele abilitate de legea specială în domeniul autorizării construcţiilor sunt organe competente a sesiza instanţa, în vederea desfiinţării construcţiilor ridicate fară autorizaţie. De aceea, a fost respinsă cererea de intervenţie formulată de Hapca Grigore, în dosar nr. 3739/2000 a Jud. Alba-lulia. în consecinţă, faţă de dispozitivul sentinţei a cărei executare se solicită, numitul Hapca Grigore este un terţ, iar reclamanta care a promovat prezenta acţiune nu are nici un fel de calitate.

S-a mai reţinut că reclamanta nu dovedeşte un interes procesual în promovarea acţiunii pentru obligaţia de a face, vizând demolarea construcţiilor realizate de vecinul său Vinţan Aurel, în baza sentinţei civile nr. 6779/2000 a Jud. Alba-lulia. Reţinând această excepţie, instanţa nu a mai analizat fondul litigiului.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins prin decizia civilă nr. 175/A/2005, pronunţată de C.A. Alba-lulia, în dosar nr. 2735/2004, cu motivarea că faţă de dispozitivul sentinţei a cărei executare o solicită apelanta şi reprezentantul său, sunt terţi şi nu pot justifica o calitate procesuală activă, aşa cum legal şi temeinic a reţinut instanţa de fond.

împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, reprezentată de soţul său, solicitând modificarea acesteia şi a sentinţei instanţei de fond, şi procedând la judecarea în fond a cauzei, să fie admisă acţiunea aşa cum a fost formulată, cu obligarea intimaţilor la cheltuieli de judecată.

în motivarea recursului, reclamanta susţine că hotărârea a cărei executare o solicită a rămas irevocabilă şi, deşi a încercat să intervină în proces, nu i-a fost admisă cererea, cu toate că ea a fost cea care şi-a exprimat interesul şi a sesizat l.S.C. Alba despre construcţia ridicată fară autorizaţie. Reclamanta invocă faptul că deşi sentinţa civilă nr. 6779/2000, pronunţată de Jud. Alba-lulia a rămas definitivă şi executorie, l.S.C Bucureşti a refuzat să învestească cu formulă executorie, reclamanta fiind cea care a îndeplinit acest demers, în calitatea sa de parte în cauză.

Pârâţii-intimaţi refuză să pună în executare sentinţa civilă sus-menţionată şi în mod greşit instanţa de fond şi de apel au respins acţiunea reclamantei, reţinând lipsa calităţii sale procesuale active, această calitate există faţă de dispoziţiile art. 48 alin. (1) şi (2) Constituţie. Şi doctrina şi practica judiciară au statuat că pentru a fi parte în proces, trebuie să fie îndeplinite cumulativ trei condiţii: partea litigantă să aibă capacitate procesuală de folosinţă, să aibă calitate procesuală şi să justifice un interes legitim. Atât reclamanta, cât şi reprezentantul său au capacitate de folosinţă şi de exerciţiu deplină, iar calitatea procesuală activă reiese din interesul reclamantei de a promova această acţiune, în calitate de proprietară a imobilului învecinat, practic lipit de construcţia în litigiu, care i-a adus grave inconveniente şi i-au produs prejudicii, încălcându-i dreptul de proprietate, linia de graniţă, umbrind imobilul său şi grădina.

Reclamanta susţine că îşi apără doar drepturile şi interesele care i-au fost încălcate prin edificarea imobilului în litigiu, aşa cum de altfel a procedat şi prin promovarea altor acţiuni, în legătură cu acest imobil. Pârâţii refuză nejustificat să pună în executare sentinţa sus-menţionată şi când reclamanta a încercat pe cheltuiala sa demararea procesului execu-ţional, a fost refuzată. Intimaţii, primarul Mun. Alba-lulia şi Consiliul Local Alba-lulia au calitate procesuală pasivă ca şi l.S.C Bucureşti, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi art. 28 Legea nr. 453/2001.

Iniţial, recursul a fost înregistrat pe rolul I.C.C.J. la data de 5 aprilie

2005 şi apoi trimis acestei instanţe în baza Legii nr. 219/2005, unde a fost reînregistrat sub nr. 5536 din 5 august 2005.

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârilor atacate, prin prisma motivelor de recurs. Curtea reţine următoarele:

Instanţa de fond şi de apel au respins acţiunea reclamantei, reţinând lipsa calităţii sale procesuale active, faţă de lipsa de interes.

Activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fară justificarea unui interes din partea persoanei care solicită instanţei de judecată, soluţionarea unei cereri. codul de procedură civilă nu prevede, în mod expres, interesul ca o condiţie generală pentru ca o persoană să poată deveni parte în procesul civil. Literatura şi practica judiciară sunt unanime în a recunoaşte că interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie să fie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, nu doar cu prilejul promovării acţiunii, ci şi în momentul întocmirii altor acte procedurale.

Interesul este o condiţie de ordin subiectiv şi reprezintă folosul practic material sau moral pe care-1 urmăreşte cel care promovează acţiunea. Interesul trebuie să fie legitim (în concordanţă cu dreptul obiectiv), personal (propriu celui ce promovează acţiunea), născut şi actual (în sensul că a devenit actual din momentul încălcării unui drept subiectiv).

Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama injustiţie şi la obligaţia de a răspunde faţă de pretenţiile formulate prin actul de învestire a instanţei, condiţie în care existenţa dreptului subiectiv poate fi doar o condiţie de admitere în fond a acţiunii.

în speţă, reclamanta are interesul de a promova acţiune pentru executarea unei hotărâri judecătoreşti, întrucât prin edificarea construcţiei în condiţii de nelegalitate, constatate printr-o hotărâre judecătorească, i-au fost aduse prejudicii materiale, astfel că interesul său întruneşte toate condiţiile pentru a justifica promovarea unei acţiuni. Existenţa interesului justifică calitatea procesuală activă, iar a considera un sens contrar înseamnă a îngrădi liberul acces al părţilor la justiţie, pentru a-şi apăra un interes legitim, născut şi actual.

Din aceste considerente, Curtea apreciază că reclamanta are calitate procesuală activă de a solicita punerea în executare a unei hotărâri judeoă-toreşti, prin care s-a constatat o nelegalitate care afectează dreptul său de proprietate, în condiţiile în care părţile din acea hotărâre judecătorească manifestă o atitudine pasivă.

De aceea, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 5 C. proc. civ., urmează a fi admis recursul reclamantei şi casate hotărârile atacate şi trimisă cauza Jud. Alba-lulia pentru analizarea fondului litigiului.

Nu se vor acorda cheltuieli de judecată în prezentul recurs, întrucât acestea urmează a fi avute în vedere la soluţionarea în fond a cauzei.

<

Vezi şi alte speţe de drept civil: