Pensie întreţinere Minori
| Comentarii |
|
Pe rol judecarea cauzei de minori şi familie privind pe reclamanta B (fostă G) M-M şi pe pârâtul G F-N, având ca obiect pensie întreţinere.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamanta, reprezentantul reclamantei – av. H R şi reprezentantul pârâtului – Av. N L, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, învederându-se instanţei că în data de 24.08.2011, s-a depus răspuns de către CFR, după care:
Instanţa invocă excepţia conexării dosarului nr. …, având ca obiect contestare recunoaştere de paternitate la prezenta cauză şi o pune în discuţia reprezentanţilor părţilor.
Reprezentanţii părţilor solicită admiterea excepţiei conexării şi conexarea dosarului nr. … la prezenta cauză.
Instanţa, apreciind întrunite condiţiile prevăzute de art. 164 Cod proc. civ, respectiv că între obiectul şi cauza cereri ce face obiectul prezentului dosar şi al dosarului nr. …, al Judecătoriei …având ca obiect contestare recunoaştere de paternitate, privind pe aceleaşi părţi, există o strânsă legătură, dat fiind şi faptul că cele două cauze privesc pe acelaşi minor dispune conexarea dosarului nr. … la prezenta cauză.
Reprezentantul reclamantei depune la dosar sentinţa civilă prin care s-a stabilit pensia de întreţinere cu privire la celălalt minor al părţilor, investită cu formulă executorie.
Reprezentanţii părţilor arată că sentinţa respectivă nu a fost atacată.
Reprezentanţii părţilor arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de propus în cele două dosare.
Instanţa, în baza art. 167 Cod proc. civ, instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o utilă pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei.Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa, constată cauza în stare de judecată, în baza art.150 C.pr.civ. socoteşte cauza lămurită, declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea cererii de contestare a recunoaşterii paternităţii, cu cheltuieli de judecată şi admiterea cererii de stabilire a pensiei de întreţinere, cu cheltuieli de judecată. Arată că solicită obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 16,5 % din veniturile realizate. Depune la dosar dovada achitării onorariului avocaţial.
Reprezentantul pârâtului cu privire la dosarul de tăgadă a paternităţii, arată că nu solicită cheltuieli de judecată. Cu privire la acţiunea prin care s-a solicitat stabilirea pensiei de întreţinere, arată că nu se opune. Solicită aplicarea dispoziţiilor art. 275 C.pr.civ. cu privire la cheltuielile de judecată în dosarul de stabilire a pensiei de întreţinere.
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată înregistrat pe rolul Judecătoriei … la data de 15.03.2011, reclamanta B (fostă G) M M, în numele şi ca reprezentantă legală a minorului G R I a chemat în judecată pe pârâtul G F G, solicitând stabilirea pensiei de întreţinere în cuantum de 1/3 din veniturile nete realizate, de la data promovării acţiunii şi până la majoratul minorului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că la data de … prin sentinţa civilă nr. …, pronunţată de Judecătoria …, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate cu pârâtul şi încredinţarea spre creştere şi educare a minorului G A N, născut la data de …. A menţionat că după pronunţarea divorţului a încercat să-şi refacă viaţa alături de pârât, reluând conveţuirea cu acesta, perioadă în care s-a născut minorul G R I, la data de …. În prezent sunt separaţi în fapt, mai susţine reclamanta, iar pârâtul nu contribuie la cheltuielile de creştere şi educare al celui de-al doilea minor.
În drept au fost invocate disp. art. 44, art. 86 şi art. 94 din Codul familiei.
În probaţiune au fost depuse înscrisuri, respectiv certificatele de naştere ale celor doi minori şi sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei ….
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art.15 lit.c din Legea nr.146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi de plata timbrului judiciar în temeiul art.1 alin.2 din O.G. nr.32/1995.
La termenul de judecată din data de 06.04.2011 reclamanta prin reprezentant şi-a precizat cererea învederând că solicită pensia de întreţinere în cota procentuală de 16,5% şi nu 1/3 cum a menţionat în cererea introductivă.
Pârâtul nu a depus la dosar întâmpinare, dar prezent în faţa instanţei prin reprezentant a arătat că nu se opune obligării sale la plata pensiei de întreţinere pe seama minorului.
La acest termen de judecată apreciind întrunite condiţiile prevăzute de art. 164 Cod procedură civilă, respectiv că între obiectul şi cauza cereri ce face obiectul prezentului dosar şi al dosarului nr. …, al Judecătoriei … având ca obiect contestare recunoaştere de paternitate, privind pe aceleaşi părţi, există o strânsă legătură, a admis excepţia de conexitate şi a dispus ataşarea dosarului nr. … al Judecătoriei …, la prezenta cauză.
În dosarul nr. … conexat, înregistrat pe rolul Judecătoriei … la data de 25.05.2011, reclamantul G F G a chemat în judecată pe pârâta B (fostă G) M M- în numele şi ca reprezentantă legală a minorului G R I, solicitând a constata că nu corespunde adevărului că ar fi tatăl minorului, cu cheltuieli de judecată .
În motivarea în fapt a cererii reclamantul arată că după desfacerea căsăstoriei prin divorţ, prin sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei …, pârâta s-a mutat împreună cu minorul A- N la părinţii ei în loc. …. Întrucât îşi iubea foarte mult copilul, precizează reclamantul, a acceptat să se împace, după câteva luni pârâta mutându-se la locuinţa sa, fără a se recăsători.
Susţine reclamantul că pe parcursul anilor, pârâta s-a dovedit o fire recalcitrantă, nevrotică, nemulţumită permanent, pusă pe ceartă şi scandaluri fără motiv, de nenumărate ori părăsind locuinţa şi mutându-se în diverse locaţii. Mai arată că a primit-o de fiecare dată înapoi de dragul copilului.
Precizează reclamantul că la data de … pârâta a dat naştere minorului RI, a cărui naştere a declarat-o la oficiul stării civile, dată când a recunoscut că este tatăl minorului. Întrucât certurile şi scandalurile persistau în relaţia lor, pârâta fiind mai mult plecată de la domiciliu, în august 2009 a aflat că avea o relaţie cu o terţă persoană, cu care a locuit în apartamentul finilor din … şi cu care locuieşte şi în prezent. Mai arată că pârâta a recunoscut deschis faptul că nu este tatăl minorului R I, astfel că înţelege să conteste partenitatea acestui copil.
În drept au fost invocate disp. art. 58, alin.1 Cod fam.
În probaţiune au fost depuse înscrisuri, respectiv certificatele de naştere ale celor doi minori şi sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei ….
Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate, cu cheltuieli de judecată.
În motivare în fapt a poziţiei procesuale învederează că motivul pentru care nu au reuşit să refacă viaţa de familia s-a datorat, în special, comportamentului inadecvat şi violent al reclamantului, cât şi a lipsei sale de interes în creşterea şi educarea minorului A N. Cu toate că relaţiile de cuplu sufereau deteriorări vizibile, zi de zi, împreună cu fostul soţ au decis să încerce închegarea acestora prin naşterea unui al doilea copil, respectiv R I.
Menţionează pârâta că după pronunţarea divoţului au achiziţionat împreună o locuinţă din care a fost dată afară de către reclamant, din cauza numeroaselor certuri şi scandaluri ce se finalizau cu violenţe verbale şi fizice. Aceste aspecte au fost cele care au determinat-o de cele mai multe ori să părăsească domiciliul conjugal împreună cu copiii. Contrar afirmaţiilor reclamantului nu s-a raliat cu alţi bărbaţi, ci doar după despărţirea efectivă de acesta, în anul 2009 s-a mutat cu actualul partener de viaţă. Nici susţinerea reclamantului cum că ar fi recunoscut că nu este tatăl minorului R I nu este adevărată, mai precizează pârâta, fapt ce se va dovedi prin probele administrate. Mai arată că este cea care se ocupă aproape în exclusivitate de creşterea şi educarea celor doi minori, fără sprijinul material, spiritual sau afectiv al reclamantului.
În drept au fost invocate disp. art. 115-118 Cod proc.civ.
Sub aspectul probatoriului, în cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri şi proba constând în efectuarea unei extertize ADN.
Dat fiind faptul că soluţia ce se va da în cadrul dosarului de contestare a recunoaşterii de paternitate are un efect direct asupra cererii de obligare a pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului G R I, instanţa va analiza cu prioritate actele şi lucrările dosarului nr. … al Judecătoriei …, astfel:
În fapt, părţile s-au căsătorit la data de …, căsătoria fiind desfăcută prin sentinţa civilă nr. nr. … a Judecătoriei …. Prin hotărârea menţionată s-a dispus şi ca pârâta să-şi reia numele avut anterior, acela de ”…”, acesteia fiindu-i încredinţat minorul G A N, născut la data de …, spre creştere şi educare.
Ulterior, la data de … s-a născut în localitatea …, jud. … minorul G RI, în certificatul de naştere, eliberat de Primăria …, seria NV, nr.995685, la rubrica „tată” fiind menţionat numele reclamantului, acela de G F G, iar la rubrica „mamă” numele pârâtei, acela de G M M.
Rezultă deci că starea civilă a minorului, la data naşterii a fost aceea a unui copil din afara căsătoriei, cu filiaţia stabilită faţă de ambii părinţi, prin recunoaşterea acestuia şi de tată, părinţii înţelegându-se ca acesta să poarte numele de familie al tatălui declarat, acela de „…”.
În cadrul dosarului nr. … al Judecătoriei …, reclamantul a contestat paternitatea astfel stabilită, învederând că nu este tatăl minorului R I, iar pentru dovedirea susţinerilor, în cauză s-a efectuat o expertiză medico- legală, test ADN, pentru stabilirea relaţiei de înrudire biologică între reclamant şi minor.
Conform concluziilor expertizei, din analiza comparativă a profilelor ADN a celor doi rezultă că există relaţii de înrudire biologică, reclamantul G F G fiind tatăl biologic al copilului G R I, cu o probabilitate de 99,99999 %.
Prin urmare, faţă de concluziile acestei probe ştiinţifice, lipsită de subiectivism, din care rezultă neîndoielnic că reclamantul este tatăl copilului, instanţa constată că acţiunea formulată este neîntemeiată, urmând a o respinge ca atare.
Dat fiind faptul că reclamantul este tatăl minorului G A N, instanţa reţine că în sarcina acestuia există obligaţia legală de întreţinere, potrivit dispoziţiilor art. 86 şi art. 101, alin. 1 din Codul Familiei, ce consacră obligaţia de întreţinere dintre părinţi şi copii.
În acest sens, instanţa reţine că potrivit art. 101 din Codul familiei „părinţii sunt datori să îngrijească de copil; ei sunt obligaţi sa crească copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit cu însuşirile lui, spre a-l face folositor colectivităţii.”
Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art.86 C.fam. „obligaţia de întreţinere există între (...) părinţi şi copii”, descendentul având drept la întreţinere oricare ar fi pricina nevoii în care se află, cât timp este minor, întreţinerea fiind datorată potrivit cu nevoia acestuia şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, conform art.94 C.fam.
În ceea ce priveşte nevoia beneficiarului întreţinerii, instanţa constată că, în cauză, minorul G R I este în vârstă de 3 ani, fiind în plin proces de creştere şi educare, având nevoie de mijloace de trai suficiente care să îi permită o dezvoltare fizică, morală şi intelectuală adecvată, ştiut fiind că orice neajuns va putea avea repercursiuni grave asupra dezvoltării ulterioare a acesteia.
Prin urmare, avându-se în vedere dispoziţiile art.86 alin.1 şi 3 cu referire la art.107 alin.1 C.fam., ce reglementează obligaţia de întreţinere cu caracter general şi cu caracter special dintre părinţi şi copii lor minori, instanţa apreciază ca fiind întemeiată prezenta cerere.
La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 94 alin.3 din Codul familiei potrivit cărora, când întreţinerea este datorată de către părinte, ea se stabileşte până la o treime din venituri pentru doi copii, precum şi faptul că pârâtul realizează venituri cu caracter de continuitate, fiind angajat al …, realizând un venit mediu pe 6 luni de 1354 lei, potrivit adeverinţei de venituri nr. … (f.19). Totodată instanţa va ţine cont de faptul că pârâtul datorează întreţinere la doi copii, precum şi că prin sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei …, irevocabilă, s-a majorat pensia de întreţinere de achitat în favoarea minorului G A N de la suma de 100 lei la cota de 16,5 % din veniturile nete realizate. În consecinţă instanţa v-a dispune obligarea tatălui pârât la plata unei pensii de întreţinere pe seama minorului G R I de 16,5 % din venitul net lunar realizat.
În ceea ce priveşte data de la care pârâtul urmează să fie obligat la plata pensiei de întreţinere, instanţa a considerat că aceasta se datorează de la data introducerii cererii de chemare în judecată, având în vedere aceleaşi dispoziţii ale art. 94 din Codul Familiei. Din prevederea menţionată rezultă că, de principiu, pensia de întreţinere se acordă începând cu data formulării cererii, care marchează starea de nevoie a celui care o cere – în cauză reclamanta pentru fiul minor- stabilirea unei alte date fiind condiţionată de administrarea unor probe de natură să decaleze momentul stării de nevoie a celui ce o cere. În cauza de faţă, acţiunea fost introdusă la data de 15.03.2011, din conţinutul acesteia nerezultând că pârâtul ar fi avut vreo contribuţie la întreţinerea minorului. Instanţa constată totodată că pârâtul nu a pretins şi nici nu a făcut nicio dovadă că în timpul desfăşurării procesului a participat la întreţinerea copilului minor. Prin urmare, pârâtul, în calitatea sa de debitor al întreţinerii va fi obligat la plata pensiei de întreţinere începând cu momentul naşterii stării de nevoie a creditorului întreţinerii (minorul), moment care coincide cu data introducerii cererii de chemare în judecată.
În ceea ce priveşte durata maximă până la care se va dispune obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere, în acord cu dispoziţiile art. 86 din Codul familiei ce stabilesc dreptul copilului la pensiei de întreţinere pe durata minorităţii, instanţa va avea în vedere împlinirea vârstei majoratului de către fiul părţilor.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că reclamanta a avansat suma de 1000 lei onorariu avocat pentru dosarul nr. … având ca obiect contestare recunoaştere de paternitate şi suma de 700 lei onorariu avocat aferent dosarului nr. … având ca obiect pensie de întreţinere.
Cu privire la cheltuielile de judecată efectuate de pârâtă în dosarul nr. ..., faţă de dificultatea redusă a aspectelor deduse judecăţii, a efortului depus de către reprezentant, instanţa apreciază că obligarea pârâtului la a suporta integral cuantumul cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat este o sarcină nejustificat de împovărătoare. Fără a interveni în vreun fel în raportul juridic generat de încheierea contractului de asistenţă juridică, prin care părţile au convenit asupra onorariului datorat pentru redactarea acţiunii şi asistarea în cauză, instanţa, în temeiul art. 274 al. 3 Cod Procedură civilă, va limita doar cuantumul onorariului de avocat la care va fi obligat pârâtul, la suma de 500 lei.
Instanţa nu poate admite cererea pârâtului de a nu fi obligat la cheltuieli de judecată motivat de faptul că nu s-a opus admiterii cererii întrucât, în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile de la art. 275 Cod proc. civ. În acest sens, instanţa constată că faţă de caracterul alimentar şi periodic al obligaţiei de întreţinere, aceasta este afectată de un termen esenţial în sensul art. 1079 al 2 pct. 3 Cod civil, pârâtul fiind astfel de drept în întârziere.
Faţă de cele de mai sus şi reţinând că cererea reclamantului din dosarul nr. .. al Judecătoriei …a fost respinsă, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanţa îl va obliga pe pârâtul-reclamant ca parte căzută în pretenţii, la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat, justificat prin chitanţele nr. 210/22.06.2011 şi 173/14.03.2011.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea de chemare în judecată precizată, formulată de reclamanta B (fostă G) M M în numele şi ca reprezentantă legală a minorului G R I cu domiciliul procedural ales în …, strada … nr….,ap. …, judeţul … împotriva pârâtului G F G domiciliat în … str. … nr. …, ap…., judeţul ….
Respinge cererea formulată de reclamantul G F G împotriva pârâtei B (fostă G) M M în dosarul conexat nr. … privind contestarea recunoaşterii de paternitate.
Obligă pârâtul G F G la plata în favoarea minorului G R I, născut la data de …, a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de 16,5% din venitul net realizat, cu începere de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 15.03.2011 şi până la majoratul minorului sau alte dispoziţii legale.
Obligă pârâtul - reclamant G F G la plata în favoarea reclamantei - pârâte B (fostă G) M M a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică azi, ….
??
??
??
??
6
| ← Uzucapiune (Prescripţia achizitivă) | Pensie de întreţinere Minori → |
|---|
